Secţiunea 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2016 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor
M.Of. 303 bis
În vigoare
SUBSECŢIUNEA 1:PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIAA.Supravegherea în exploataţiile comerciale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 20/2018Exploataţii comerciale autorizate sanitar-veterinar | Exploataţii comerciale de tip A |
1 | 2 |
I. Supravegherea clinică | I. Supravegherea clinică |
1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fişă de inspecţie clinică în exploataţie conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabileşte proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe şi criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare. Exploataţiile comerciale care fac comerţ intracomunitar cu porci vii sunt supuse, în mod regulat, dar nu mai puţin de o dată la patru luni, inspecţiilor efectuate de către DSVSA. Exploataţiile comerciale care fac comerţ intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc şi produse din carne de porc vor respecta condiţiile Deciziei 2013/764/UE de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările şi completările ulterioare. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fişă de inspecţie clinică în exploataţie conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei, cu modificările ulterioare. |
II. Supravegherea serologică | II. Supravegherea serologică |
1. pasivă Pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la scroafele care au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploataţii. Rata de avorturi se calculează de către fiecare deţinător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate. | 1. pasivă - În vederea detecţiei anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat. |
2. activă* Se efectuează pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: - în exploataţiile de creştere şi îngrăşare, de la toate categoriile de porci se prelevă probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi a confidenţei de 95%, raportată la tot efectivul de animale; - în exploataţiile cu reproducţie se prelevă probe de la toţi vierii, iar pentru restul categoriilor de porci, exceptând sugarii, se prelevă probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi a confidenţei de 95%, raportată la tot restul efectivului de animale. | |
III. Supravegherea virusologică | III. Supravegherea virusologică |
Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se recoltează probe de organe, atunci când numărul de porci morţi depăşeşte rata mortalităţii zilnice**; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor creşte peste rata de îmbolnăviri medie a fiecărei ferme; c) se prelevă probe de organe de la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii; d) se recoltează probe de la toţi avortonii. | Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se prelevă probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scroafele care au avortat; c) se prelevă probe de organe de la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii; d) se recoltează probe de la toţi avortonii. |
*Doar în cazul efectuării schimbului intracomunitar cu porci vii din exploataţiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de DSVSA, în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, cu modificările ulterioare, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mişcarea loturilor de porci din exploataţie.**Rata mortalităţii zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeaşi zi, împărţit la numărul de porci prezenţi în adăpost în acea zi şi înmulţit cu 100. Fiecare exploataţie îşi calculează şi o rată a mortalităţii lunare şi pe ciclu de producţie.B.Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 20/195/2018I. Supravegherea clinică este efectuată de către: 1. medicul de liberă practică împuternicit, atunci când este solicitat de către proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor*; 2. medicul de liberă practică împuternicit prin inspecţiile obligatorii efectuate în perioada 1 februarie-31 mai, cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice. | II. Supravegherea serologică pasivă Pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat. | III. Supravegherea virusologică pasivă Se realizează pentru porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate şi pentru scroafele care au avortat, prin efectuare de teste Real Time RT-PCR prin: a) prelevarea probelor de organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate cu semne care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice; b) prelevarea probelor de sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scroafele care au avortat; c) prelevare de probe de la toţi avortonii. |
Se interzice creşterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populaţia de mistreţi. Se interzice accesul porcilor domestici din exploataţiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare. | ||
*În oricare dintre situaţiile menţionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fişă de inspecţie, urmăreşte identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi solicită informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Fişele de inspecţie se completează atât la verificarea oricărui tip de exploataţie comercială, cât şi în cazul celor nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevă probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de către acesta şi rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei.C.Supravegherea la mistreţi*I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau/şi sânge recoltat intracardiac sau din cavităţile corporale de la toţi mistreţii vânaţi, indiferent de vârstă, doar în cele 10 judeţe situate pe graniţa cu Ucraina, Moldova şi Serbia (Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea, Timiş şi Caraş-Severin). Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoţite de probe pereche, prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice: 1. testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/şi sânge recoltat intracardiac sau din cavităţile corporale; | II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul Real Time RT-PCR pentru detecţia genomului viral, în laboratorul cel mai apropiat de fondul de vânătoare, pe probe prelevate de la: a) toţi mistreţii găsiţi morţi; b) toţi mistreţii vânaţi, indiferent de vârstă, doar în cele 10 judeţe situate pe graniţa cu Ucraina, Moldova şi Serbia (Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea, Timiş şi Caraş-Severin). |
2. testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ţinând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine clasice în fondurile de vânătoare respective şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. | 2. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile Real Time RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe de organe: splină, tonsile, limfonoduri. |
*Probele provenite de la porcii mistreţi se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau de către alte persoane abilitate şi instruite în prealabil în acest sens, conform legislaţiei în vigoare.SUBSECŢIUNEA 2:PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENŢEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIASupraveghere şi control - exploataţii nonprofesionale | Supraveghere şi control - exploataţii comerciale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Supraveghere generală Detectarea precoce a influenţei aviare înalt patogene ţine cont de cerinţele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorităţii veterinare în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii. Păsări domestice - galinacee şi palmipede din exploataţiile nonprofesionale 2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri Criteriile şi factorii de risc pentru zonele cu risc crescut - «localităţi-ţintă» sunt: a) prezenţa mai multor specii de păsări de curte în aceeaşi exploataţie, în special prezenţa raţelor şi gâştelor domestice; b) situarea gospodăriilor populaţiei deţinătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploataţii avicole comerciale; c) prezenţa categoriilor de păsări de curte cu durată de viaţă mai îndelungată şi a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploataţie; d) situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă; e) situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea locurilor de odihnă şi reproducţie a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă - de exemplu: Delta Dunării; f) antecedente epidemiologice relevante; g) rutele de migraţie a păsărilor sălbatice. Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripă aviară se face numai la raţe, gâşte şi prepeliţe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe care se prelevează pentru teste RIHA este de 25 de probe/localitate-ţintă/an. În caz excepţional, în localităţile-ţintă unde se constată că nu mai sunt efective de palmipede în gospodăriile populaţiei, se vor preleva probe de completare de la galinacee adulte. Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvenţiere. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 şi la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează şi pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menţionate în secţiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influenţă aviară înalt patogenă. Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic şi după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor «Legea privind sănătatea animală», conform precizărilor EURL pentru influenţa aviară şi boala de Newcastle - IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secţiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare. Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a influenţei aviare se realizează în toate judeţele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga ţară. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic | 1. Supraveghere generală Detectarea precoce a influenţei aviare înalt patogene trebuie să ţină cont de cerinţele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorităţii veterinare în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii. Grupa de animale-ţintă: păsări domestice din exploataţiile comerciale 2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul influenţei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Grupa de păsări-ţintă: raţe, gâşte şi prepeliţe din exploataţiile comerciale Supravegherea serologică prin RIHA pentru influenţa aviară se realizează numai la raţe, gâşte şi prepeliţe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente: a) în toate exploataţiile de creştere pentru reproducţie şi selecţie, abatorizare, precum şi în cele de ouă de consum se testează în mod obligatoriu un număr de 25 de probe/exploataţie/an. Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvenţiere. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 şi la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează şi pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menţionate în secţiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influenţă aviară înalt patogenă. Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile comerciale aparţine medicului veterinar oficial; b) în exploataţiile cu profil de creştere tineret, pentru păsări de curte care aparţin speciei Anseriformes (palmipede), înaintea vânzării loturilor de boboci cu vârsta de aproximativ 21 de zile, operatorul economic are obligaţia de a recolta 5 probe/lot pentru efectuarea testelor RIHA în direcţia influenţei aviare. Costul prelevării de probe şi efectuării testelor se suportă de către deţinătorul de animale. Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic şi după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru influenţa aviară şi boala de Newcastle -IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secţiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare. Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Detectarea precoce a influenţei aviare înalt patogene la păsări sălbatice | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Grupa de animale-ţintă: speciile de păsări sălbatice vizate, în special păsările de apă migratoare, conform anexei II partea I secţiunea 8 din Regulamentul delegat 2020/689. Lista «speciilor de păsări sălbatice vizate», întocmită şi actualizată pe baza celor mai recente cunoştinţe, este disponibilă pe site-ul web al laboratorului de referinţă al Uniunii Europene pentru influenţa aviară. În interesul coerenţei legislaţiei Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, se iau în considerare cerinţele legislaţiei naţionale care transpune Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce priveşte concepţia supravegherii şi procedurile de prelevare de probe. Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: 1. inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice; 2. prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave, moarte, vânate şi care prezintă semne clinice - speciile de păsări sălbatice vizate prevăzute în anexa II la Regulamentul delegat 2020/689 şi testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice aparţine medicului veterinar oficial şi medicului veterinar de liberă practică împuternicit. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigaţiilor virusologice: izolare de virus, tipizare, secvenţiere. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile de păsări sălbatice vizate cu risc mare de contaminare cu virusul influenţei aviare înalt patogene din zonele apropiate de mare, lacuri şi alte cursuri de apă unde au fost descoperite păsări bolnave, moarte, vânate şi care prezintă semne clinice, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi şi autorităţile veterinare competente teritorial Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Scop: Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducţie adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium şi Salmonella Virchow.*) În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la "Precizări tehnice" litera B "Programul de control oficial", litera b) "Prelevarea oficială pentru confirmare" se modifică şi va avea următorul cuprins:"b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. În situaţia în care există incertitudini cu privire la obţinerea unor rezultate pozitive la autocontrolul realizat de către operatorul economic, în cel mai scurt timp de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuată la nivelul LNR-IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare. 2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene." | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la "Precizări tehnice" litera C "Categorii de probe ce se prelevează", litera b) "Prelevarea oficială pentru confirmare" se modifică şi va avea următorul cuprins:"b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. Prelevarea probelor se face în conformitate cu precizările lit. a); toate probele recoltate sunt analizate la LNR din cadrul IDSA. 2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. 3. Un efectiv de găini de reproducţie este considerat pozitiv: (i) în cazul în care se depistează prezenţa serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepţia tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducţie; sau (ii) în cazul în care au fost depistaţi în efectiv agenţi antimicrobieni sau cu acţiune bacteriostatică. Această regulă nu se aplică situaţiilor excepţionale prevăzute la Precizări tehnice, lit. B Programul de control oficial, lit. b), atunci când rezultatul pozitiv iniţial pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat în urma prelevării oficiale a probelor în conformitate cu protocolul menţionat la Precizări tehnice, lit. B - Categorii de probe ce se prelevează lit. a). 4. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară, precum şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România. 5. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv este obligatorie prelevarea oficială de probe pentru verificarea eficienţei decontaminării; în cazul în care rezultatele testelor oficiale de verificare a eficienţei decontaminării sunt necorespunzătoare, se repetă acţiunile de decontaminare, după care se repetă prelevarea oficială de probe până la obţinerea de rezultate corespunzătoare; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienţei decontaminării prelevate a doua oară, precum şi pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/a unui adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se efectuează numai după ce probele oficiale de verificare a eficienţei dezinfecţiei au avut rezultate corespunzătoare." | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Scop: Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte*) În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.2, la "Precizări tehnice" litera B "Programul de control oficial", literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"c) în orice caz în care se suspectează o infecţie cu Salmonella, atunci când se investighează focare de boli cu transmitere prin alimente, în conformitate cu art. 8 din Directiva 2003/99/CE, sau în orice cazuri în care DSVSA consideră că este necesar, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut la lit. D pct. 4 lit. (b) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; d) în toate celelalte efective din exploataţie, în cazul în care se depistează în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului, prezenţa Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul din efectivele din exploataţie;" | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.2, la "Precizări tehnice", litera B "Programul de control oficial", după punctul 2 se introduc două puncte noi, punctele 3 şi 4, cu următorul cuprins:"3.În situaţia în care există incertitudini cu privire la obţinerea unor rezultate pozitive la autocontrol, în cel mai scurt timp posibil de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuate la LNR- IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare.Recoltarea probelor se realizează conform prevederilor lit. D pct. 4 din anexa II la Regulamentul CE nr. 2.160/2003, respectiv: prelevarea unui număr de 7 probe, dintre care 5 de fecale şi 2 de praf, fiecare dintre acestea fiind testată individual sau investigaţia bacteriologică a cecumurilor şi oviductelor provenite de la 300 de păsări ori investigaţia bacteriologică a cojii şi a conţinutului a 4.000 de ouă, de la nivelul efectivului suspicionat; toate probele recoltate trebuie analizate la LNR din cadrul IDSA şi respectiv, pentru probele de ouă recoltate, la IISPV.4._(1)Un efectiv de găini ouătoare este considerat pozitiv:a)în cazul în care se depistează prezenţa serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepţia tulpinilor vaccinate, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găini ouătoare chiar dacă serotipurilor de Salmonella relevante sunt detectate în probe de praf; saub)în cazul în care au fost depistaţi în efectiv agenţi antimicrobieni sau cu acţiune bacteriostatică.(2)Această regulă nu se aplică situaţiilor excepţionale descrise la pct. 3, atunci când rezultatul iniţial pozitiv pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat de protocolul de prelevare a probelor detaliat la acest punct."Scop: Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium.*) La secţiunea 1 a capitolului 1, la punctul 3 subpunctul 3.3, la "Precizări tehnice", litera B va avea următorul cuprins:"B. Programul de control oficial | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prelevarea oficială de probe se realizează: a) anual, din cel puţin un efectiv de pui de carne din 10% dintre exploataţiile cu peste 5.000 de păsări; b) ori de câte ori este necesar. Probele constau în două perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane «şosete») pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se grupează şi testează într-o singură probă. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li sau administrat agenţi antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de broileri este considerat ca un efectiv confirmat pozitiv şi supus măsurilor şi restricţiilor sanitar-veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigaţii suplimentare în cadrul programului de control oficial." | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Scop: Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngrăşat pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium.*) La secţiunea 1 a capitolului 1, la punctul 3 subpunctul 3.4.1, la "Precizări tehnice", litera B va avea următorul cuprins:B. Programul de control oficial | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prelevarea oficială de probe se realizează: a) anual, din cel puţin un efectiv de curcani la îngrăşat din 10% dintre exploataţiile care au cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşare; b) ori de câte ori este necesar. Probele recoltate constau în două perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane «şosete») pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se grupează într-un singur eşantion. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li sau administrat agenţi antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de curcani la îngrăşat este considerat ca un efectiv confirmat pozitiv şi supus măsurilor şi restricţiilor sanitare veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigaţii suplimentare în cadrul programului de control oficial. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 35:3.5. Programul privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale 2022, 2024 şi 2026Scop: monitorizarea rezistenţei antimicrobiene şi evaluarea tendinţelor şi a surselor de rezistenţă antimicrobiană a bacteriilor zoonotice şi comensale în RomâniaEŞANTIONAREA ŞI COLECTAREA IZOLATELOR DE: |
- Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jejuni); - Campylobacter coli ( C. Coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP) |
BAZA LEGALĂ |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei (UE) 2013/652 Decizia Grant anuală privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenţei antimicrobiene |
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2022, 2024 şi 2026 |
A. Izolate de Salmonella spp provenite: - din populaţia de găini ouătoare, pui de carne şi curcani pentru îngrăşare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naţionale de control stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; - din probele de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate la punctele de control la frontieră. B. Izolate de Campylobacter jejuni provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate în unităţile de vânzare cu amănuntul; - probe de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate la punctele de inspecţie la frontieră. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
A. Frecvenţa eşantionării Eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la agenţii antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotaţie în anii 2022, 2024 şi 2026, pentru puii de carne şi curcani pentru îngrăşat, carnea proaspătă de pui de carne şi curcan. B. Dimensiunea eşantioanelor Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate, definit prin decizie, pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obţinerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevă la nivelul abatoarelor, fermelor, punctelor de control la frontieră şi al unităţilor de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalenţa speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populaţia de animale considerată sau când această prevalenţă este necunoscută în primul an de monitorizare ori când numărul de unităţi epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eşantionarea repetată a aceloraşi unităţi epidemiologice sau producţia anuală naţională este de mai puţin de 100.000 de tone de carne de pui, mai puţin de 100.000 de tone de carne de curcan, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eşantionarea redusă dovezi documentate sunt prezentate Comisiei Europene. C. Metoda eşantionării Izolatele supuse testării susceptibilităţii la antimicrobiene se obţin prin programele de eşantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerinţelor legale şi ţinând cont de specificaţiile tehnice EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei antimicrobiene la bacteriile zoonotice şi comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaşi unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informaţii referitoare la fiecare eşantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistenţă antimicrobiană; c) informaţii generale; d) informaţii specifice privind eşantionarea; e) informaţii specifice privind testarea susceptibilităţii la antimicrobiene; f) informaţii generale privind eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a cărnii importate, colectate din posturile de control la frontieră. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităţi în examinarea postmortem. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IDSA se efectuează de către IDSA şi sunt transmise la ANSVSA. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV şi LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IISPV se efectuează de către IISPV şi sunt transmise la ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele şi tendinţele privind RAM, întocmind un raport anual. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Instrucţiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare şi raportare a rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale sunt transmise prin nota de serviciu. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 36:3.6. Programul privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale 2021, 2023, 2025 şi 2027Scop: monitorizarea rezistenţei antimicrobiene şi evaluarea tendinţelor şi a surselor de rezistenţă antimicrobiană a bacteriilor zoonotice şi comensale în RomâniaEŞANTIONAREA ŞI COLECTAREA IZOLATELOR DE: |
- Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jejuni); - Campylobacter coli (C. Coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP). |
BAZA LEGALĂ |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020; Decizia Grant anuală privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenţei antimicrobiene |
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2021, 2023, 2025 şi 2027 |
A. Izolate de Salmonella spp provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an. B. Izolate de Campylobacter coli şi jejuni provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc şi bovine prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc şi bovine prelevate în unităţile de vânzare cu amănuntul; - probele de carne proaspătă de porc şi bovine prelevate la punctele de control la frontieră. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
A. Frecvenţa eşantionării Eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la agenţii antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotaţie în anii 2021, 2023, 2025 şi 2027, pentru porci pentru îngrăşat, bovine cu vârsta mai mică de un an, carnea proaspătă de porc şi de bovine. B. Dimensiunea eşantioanelor Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate definit prin decizie pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obţinerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevă la nivelul abatoarelor, punctelor de control la frontieră şi al unităţilor de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalenţa speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populaţia de animale considerată sau când această prevalenţă este necunoscută în primul an de monitorizare sau când numărul de unităţi epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eşantionarea repetată a aceloraşi unităţi epidemiologice sau producţia anuală naţională este de mai puţin de 100.000 de tone de carne de porc sau mai puţin de 50.000 de tone de carne de bovine, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eşantionarea redusă sunt prezentate Comisiei Europene dovezi documentate. C. Metoda eşantionării Izolatele supuse testării susceptibilităţii la antimicrobiene se obţin prin programele de eşantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerinţelor legale şi ţinând cont de specificaţiile tehnice EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei antimicrobiene la bacteriile zoonotice şi comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaşi unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informaţii referitoare la fiecare eşantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistenţă antimicrobiană; c) informaţii generale; d) informaţii specifice privind eşantionarea; e) informaţii specifice privind testarea susceptibilităţii la antimicrobiene; f) informaţii generale privind eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a cărnii importate colectate din posturile de inspecţie la frontieră. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităţi în examinarea postmortem şi în unităţile de vânzare cu amănuntul. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IDSA se realizează de IDSA către ANSVSA. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV şi LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IISPV se realizează de IISPV şi către ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele şi tendinţele privind RAM, întocmind un raport anual. |
Instrucţiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare şi raportare a rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale vor fi transmise prin nota de serviciu.SUBSECŢIUNEA 37:3.7. Programul privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei antimicrobiene a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrăşare, 2025Scop: pentru obţinerea de informaţii cuprinzătoare, comparabile şi fiabile privind dezvoltarea şi răspândirea MRSA la nivelul României, în vederea dezvoltării, dacă se consideră necesar, a unor intervenţii adecvate pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu MRSA la nivelul Uniunii EuropeneEŞANTIONAREA ŞI COLECTAREA IZOLATELOR DE: | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BAZA LEGALĂ Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1.017 a Comisiei din 23 mai 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 în ceea ce priveşte monitorizarea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrăşare Specificaţiile tehnice pentru un studiu de referinţă privind prevalenţa Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) la 17 octombrie 2022 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANUL 2025 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Izolate de MRSA provenite din probe nazale prelevate la sacrificare de la porci pentru îngrăşare din România | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI TEHNICE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
A. Frecvenţa eşantionării Eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la agenţii antimicrobieni se efectuează în anul 2025. B. Dimensiunea eşantioanelor Pentru monitorizarea specifică vizând Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) se analizează suficiente unităţi epidemiologice din populaţia de porci pentru îngrăşare, pentru a obţine o estimare exactă a prevalenţei MRSA în populaţia domestică de porci pentru îngrăşare a României. În acest scop vor fi utilizate formule de calcul pentru numărul loturilor de sacrificare care urmează să fie eşantionate, astfel cum se menţionează în specificaţiile tehnice ale EFSA pentru un studiu de referinţă privind prevalenţa Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci. Tampoanele nazale se prelevează la nivelul abatorului. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene se realizează utilizând până la 208 izolate. C. Metoda eşantionării Izolatele supuse testării susceptibilităţii la antimicrobiene se obţin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eşantionare aleatorie, provenite din unităţi epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pentru fiecare unitate epidemiologică/an. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
D. Raportare: a) informaţii referitoare la fiecare eşantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistenţă antimicrobiană; c) informaţii generale; d) informaţii specifice privind eşantionarea; e) informaţii specifice privind testarea susceptibilităţii la antimicrobiene; f) informaţii specifice cu privire la rezultatele metodei de testare; g) rezultatele testelor sinergice. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităţi în examinarea post-mortem. Testarea MRSA şi a susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul IDSA se efectuează de către IDSA, iar acestea sunt transmise la ANSVSA. IDSA analizează rezultatele şi tendinţele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Instrucţiunile detaliate privind implementarea programului de monitorizare şi raportare a rezistenţei antimicrobiene a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrăşare 2025 sunt transmise prin notă de serviciu. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 4:PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE - BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ - ÎN ROMÂNIAScopul: evidenţierea lipsei circulaţiei viraleSupravegherea pasivă |
1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare şi a altor documente care însoţesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Normei privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine şi caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanţii acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA 3. Inspecţia rumegătoarelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel: a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare; inspecţia este efectuată de medicul veterinar oficial; b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare; inspecţia este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator; c) rumegătoarele sălbatice vânate în condiţii normale, dar care la inspecţia externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligaţia de a anunţa medicul veterinar de liberă practică împuternicit despre orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice sau despre orice leziuni observate la animalele moarte. 4. În cazul în care, în urma inspecţiei, se suspicionează infecţia cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru verificarea suspiciunii - ser sanguin şi sânge pe EDTA, de la animalele în viaţă, şi organe precum splină, limfoganglioni şi pulmon, de la animalele moarte. |
Supravegherea activă |
Are ca scop îndeplinirea prevederilor anexei nr. 1 pct. 1 lit. b) şi c) din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2006 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum şi restricţiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu modificările şi completările ulterioare. |
I. Supraveghere serologică |
Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii bluetongue în România, astfel: 1. Frecvenţa de testare: supravegherea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie şi noiembrie. 2. Supravegherea serologică se realizează pe animale santinelă, de preferinţă femele, seronegative, nevaccinate, cu vârsta cuprinsă între 4 luni şi doi ani; în cazuri justificate şi în conformitate cu datele înregistrate în Baza naţională de date privind identificarea animalelor pot fi acceptate ca santinelă animalele cu vârsta cuprinsă între 4 luni şi trei ani; animalele santinelă sunt selectate după cum urmează: în primul rând bovine, apoi ovine şi caprine, din circumscripţii sanitar-veterinare de asistenţă ţintă desemnate în interiorul unor unităţi epidemiologice care sunt reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km, respectiv cu suprafaţa de 2.500 km pătraţi, calculate în raport cu suprafaţa totală a fiecărui judeţ; în fiecare unitate epidemiologică este selectată o circumscripţie sanitar-veterinară de asistenţă; identificarea circumscripţiilor sanitar-veterinare de asistenţă ţintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafaţa judeţului; circumscripţiile sanitar-veterinare de asistenţă ţintă identificate sunt transmise la ANSVSA, pentru aprobare; circumscripţiile sanitar-veterinare de asistenţă vor fi selectate în interiorul pătratelor de 50 x 50 km ţinând cont de faptul că pe teritoriul acestora există exploataţii cu o populaţie constantă de rumegătoare, în primul rând bovine, apoi ovine şi caprine; distanţa minimă dintre două circumscripţii sanitar-veterinare de asistenţă va fi de 10 km, iar distanţa maximă va fi de 50 km; această distanţă este măsurată în linie dreaptă între două circumscripţii sanitar-veterinare de asistenţă. 3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare circumscripţie sanitar-veterinară de asistenţă ţintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalenţă de 5% şi o confidenţă de 95%. 4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiţie/blocare (ELISA). 5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul circumscripţiilor sanitar-veterinare de asistenţă ţintă şi numărul de probe ce urmează a fi prelevate, pentru fiecare judeţ: |
Nr crt. | Judeţ | Suprafaţa totală a judeţului/km2 | Nr. circumscripţii sanitar-veterinare de asistenţă ţintă | Nr. total de probe/lună | Nr. total de probe/perioadă |
1 | Alba | 6.242 | 3 | 177 | 531 |
2 | Arad | 7.754 | 4 | 236 | 708 |
3 | Argeş | 6.862 | 3 | 177 | 531 |
4 | Bacău | 6.621 | 3 | 177 | 531 |
5 | Bihor | 7.544 | 3 | 177 | 531 |
6 | Bistriţa-Năsăud | 5.355 | 3 | 177 | 531 |
7 | Botoşani | 4.986 | 2 | 118 | 354 |
8 | Brăila | 4.766 | 2 | 118 | 354 |
9 | Braşov | 5.363 | 3 | 177 | 531 |
10 | Buzău | 6.103 | 3 | 177 | 531 |
11 | Caraş-Severin | 8.514 | 4 | 236 | 708 |
12 | Călăraşi | 5.088 | 2 | 118 | 354 |
13 | Cluj | 6.674 | 3 | 177 | 531 |
14 | Constanţa | 7.071 | 3 | 177 | 531 |
15 | Covasna | 3.710 | 2 | 118 | 354 |
16 | Dâmboviţa | 4.054 | 2 | 118 | 354 |
17 | Dolj | 7.414 | 3 | 177 | 531 |
18 | Galaţi | 4.466 | 2 | 118 | 354 |
19 | Giurgiu | 3.526 | 2 | 118 | 354 |
20 | Gorj | 5.602 | 3 | 177 | 531 |
21 | Harghita | 6.639 | 3 | 177 | 531 |
22 | Hunedoara | 7.063 | 3 | 177 | 531 |
23 | Ialomiţa | 4.453 | 2 | 118 | 354 |
24 | Iaşi | 5.476 | 3 | 177 | 531 |
25 | Ilfov | 1.583 | 1 | 59 | 177 |
26 | Maramureş | 6.304 | 3 | 177 | 531 |
27 | Mehedinţi | 4.933 | 2 | 118 | 354 |
28 | Mureş | 6.714 | 3 | 177 | 531 |
29 | Neamţ | 5.896 | 3 | 177 | 531 |
30 | Olt | 5.498 | 3 | 177 | 531 |
31 | Prahova | 4.716 | 2 | 118 | 354 |
32 | Satu Mare | 4.418 | 2 | 118 | 354 |
33 | Sălaj | 3.864 | 2 | 118 | 354 |
34 | Sibiu | 5.432 | 3 | 177 | 531 |
35 | Suceava | 8.553 | 4 | 236 | 708 |
36 | Teleorman | 5.790 | 3 | 177 | 531 |
37 | Timiş | 8.697 | 4 | 236 | 708 |
38 | Tulcea | 8.499 | 4 | 236 | 708 |
39 | Vaslui | 5.318 | 3 | 177 | 531 |
40 | Vâlcea | 5.765 | 3 | 177 | 531 |
41 | Vrancea | 4.857 | 2 | 118 | 354 |
42 | Municipiul Bucureşti | 228 | 1 | 59 | 177 |
Total | 238.411 | 114 | 6.726 | 20.178 |
6. Selectarea animalelor santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie-februarie sau, cel mai târziu, până la sfârşitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiţie/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative; prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor santinelă, cât şi pentru testarea ulterioară a acestora, se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezenţa medicului oficial; numărul animalelor testate în vederea selectării ca animale santinelă trebuie să fie stabilit luând în considerare datele epidemiologice disponibile şi să nu depăşească 10 animale santinelă pe exploataţie; animalele santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate ca animale santinelă cu testarea obligatorie în perioada ianuarie-februarie a anului curent sau, cel mai târziu, până la sfârşitul perioadei libere de vectori; animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor santinelă nu sunt considerate suspiciuni şi nu se întocmeşte raport de notificare a suspiciunii. 7. Selectarea animalelor santinelă se efectuează numai din cadrul exploataţiilor nonprofesionale şi al exploataţiilor comerciale de tip A; proprietarii acestora sunt înştiinţaţi despre statutul de «santinelă» al animalului deţinut şi despre obligaţiile ce decurg din aceasta. 8. În cadrul procesului de selectare a animalelor santinelă, faţă de numărul de animale santinelă propus, un procent de 20% se va testa în plus în perioada de selectare a animalelor santinelă, respectiv ianuarie-februarie sau, cel mai târziu, până la sfârşitul perioadei libere de vectori; aceste animale constituie rezerve pentru înlocuirea animalelor santinelă eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate etc.; pe parcursul perioadei de monitorizare nu mai sunt selectate alte animale santinelă faţă de numărul iniţial + 20% rezerve. 9. În cadrul acţiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie şi noiembrie se prelevă, concomitent, atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât şi probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR. 10. Animalele santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate "suspiciuni"; în acest caz se întocmeşte raport de notificare a suspiciunii, se elimină de la testarea serologică şi se testează conform arondării, prin tehnica PCR, pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9; în cazul unui rezultat negativ la testul PCR, suspiciunile sunt, de asemenea, eliminate de la testarea serologică; până la confirmarea primului focar de boală în judeţ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obţinute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală; în cazul în care în judeţ este declarat cel puţin un focar de boala bluetongue şi circumscripţia sanitar-veterinară de asistenţă ţintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului - zona de control, atunci aceasta se elimină de la testare. 11. Pentru animalele santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA. 12. Testarea animalelor provenite din schimburi intracomunitare sau din ţări terţe la sosirea acestora la locul de destinaţie din România se efectuează randomizat, în conformitate cu dispoziţiile Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Testarea se efectuează conform arondării, prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial, iar probele pentru care au fost obţinute rezultate pozitive conform arondării se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului. 13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA; animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA; pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmeşte raport de suspiciune; acestea sunt testate mai departe prin testul PCR; până la confirmarea primului focar de boală din fiecare judeţ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA în vederea confirmării suspiciunii şi a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în judeţ, probele de sânge pe EDTA se testează/expediază conform arondării. 14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe circumscripţii sanitar-veterinare de asistenţă ţintă decât cele stabilite prin program. 15. În cadrul testărilor efectuate în lunile iunie, septembrie şi noiembrie, nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de animale santinelă decât cele stabilite în cadrul programului, respectiv 59 animale/circumscripţia sanitar-veterinară de asistenţă ţintă. 16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în ţări terţe se pot testa în pooluri prin metoda Real Time RT-PCR; testarea în pooluri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
II. Supravegherea entomologică | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Are ca obiective stabilirea debutului şi sfârşitului perioadei libere de vectori, identificarea genului şi speciilor vectorilor bolii bluetongue şi stabilirea compoziţiei specifice şi a abundenţei vectoriale. 2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează: - capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare judeţ - o capcană fixă/judeţ în lunile martie şi noiembrie sau până se obţin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul şi sfârşitul perioadei libere de vectori; - capturi lunare cu capcane fixe în perioada de activitate vectorială - o capcană fixă/judeţ pentru a stabili distribuţia speciilor de vectori culicoizi; - capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare judeţ - o capcană fixă/judeţ în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori. 3. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine şi altitudine cu mijloace GPS. 4. Meteostaţia HOBO instalată în judeţul Botoşani va înregistra parametrii mediului ambiant, iar datele colectate vor fi transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvenţă lunară. 5. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în circumscripţiile sanitar-veterinare de asistenţă ţintă în care se efectuează şi monitorizarea serologică. 6. În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 32/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 7. Pentru prevenirea apariţiei bolii la animalele proprii se recomandă ca deţinătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului şi de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor, şi efectuarea de dezinsecţii periodice. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Observaţii | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. 2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în ţări terţe, precum şi prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziţionate prin schimburi intracomunitare sau din ţări terţe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezenţa medicului veterinar oficial. 3. Testele serologice şi virusologice se efectuează la LSVSA judeţene desemnate şi/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru bluetongue. 4. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau IDSA; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de către IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene corespondent. Metodă screening: detecţia anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiţie/blocare - ELISA. Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue - Real Time RT-PCR. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
VACCINAREA ÎMPOTRIVA BLUETONGUE 1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari şi mici, la solicitarea proprietarului de animale. 2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue şi serotipul/serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate. 3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfăşoară activităţi de asistenţă medical-veterinară cu care exploataţia are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea şi controlul oficial al DSVSA. 4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligaţia respectării condiţiilor de transport, depozitare şi administrare a vaccinului utilizat, conform instrucţiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului. 5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială, pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producţie şi control. 6. Situaţia rumegătoarelor mari şi mici vaccinate contra bolii bluetongue se raportează lunar la ANSVSA. NOTĂ: Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice şi sălbatice decât speciile-ţintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecţie, trebuie realizată cu precauţie şi după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condiţiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficienţă la alte specii poate fi diferit faţă de cel observat la bovine şi ovine. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 5:PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE - ESBCadru legal: supraveghere, control şi eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB şi, atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea, pe animalele respective, a unor teste de depistare în laborator.Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală la inspecţia ante-mortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul României.SUBSECŢIUNEA 51:5.1. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea ESBObiectiv: revizuirea programului de monitorizare şi control al ESB în vederea creşterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luniA. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
I. Supravegherea pasivă | II. Supravegherea activă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
CONDUITA DE EXECUŢIE 1. Supraveghere şi/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare 3. Observaţie clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. | CONDUITA DE EXECUŢIE 1. Supraveghere şi/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare 2. Supraveghere prin examene de laborator 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele-ţintă, tipul testului rapid şi rezultatele testelor, transmise de către DSVSA 4. Raportare lunară a animalelor suspecte şi a cazurilor pozitive de ESB de către LN-EST 5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central. 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice. 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 şi 2 se întocmeşte, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA. 4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, se transmite, prin raport lunar, de către DSVSA la ANSVSA. 5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB. 6. Atunci când se suspectează şi alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, capul animalului suspect se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevă creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB şi, obligatoriu, pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevă capul, în întregime, şi se efectuează, obligatoriu, investigaţii complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz. 8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care, după maximum 15 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevă creierul, integral, şi se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu ESB - fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, şi se transmite, prin fax, la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecţiei prionice, aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează. 12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 şi anexei nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi cu prevederile capitolului C, pct. 3 subpct. 3.1 lit. (a) din anexa nr. X la Regulamentul (Ce) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Probele de la bovinele suspecte de ESB se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 şi, după caz, prin examen histologic, în funcţie de prezenţa unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST. 15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid şi, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA | PRECIZĂRI TEHNICE 1. Se prelevă capul/probe de creier de la toate bovinele identificate şi înregistrate în Baza naţională de date, din următoarele grupe-ţintă supuse testării pentru supravegherea ESB: a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman - tăieri normale, în vârsta de peste 30 luni; b) bovine cu semne clinice la inspecţia ante-mortem, în vârstă de peste 24 luni; c) bovine sacrificate de urgenţă, în vârstă de peste 24 luni; d) bovinele moarte, în vârstă de peste 24 luni; e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni în conformitate cu prevederile art. 6 şi cap. A, partea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Sacrificarea de urgenţă a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viaţă este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferinţe, numai cu respectarea prevederilor cap. VI, secţiunea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obişnuit: (i)în spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar; (ii)în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST. 4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se recoltează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit la laborator în 48 h de la prelevare. Capul/Probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile. 5. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. De la toate bovinele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi/sau confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 9. 7. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa nr. VII la Regulamentul (Ce) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 8. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. a) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 9. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi cu prevederile cap. C pct. 3 subpct. 3.1 lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea ESB şi LNR-EST din IDSA pot efectua unul din testele rapide înregistrate şi acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici şi anticorpi monoclonali; - testul rapid western blot pentru EST; - testul rapid imunocromatografic pentru EST. 11. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST; - metoda histologică de colorare HE; - combinarea testelor rapide. 12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislaţiei în vigoare. 13. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează, în exclusivitate, în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA şi IDSA, conform arondării stabilite de către ANSVSA. 14. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare. 15. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea ESB. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care observă, la examinarea ante-mortem, un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină, după caz, animalul viu sau, în cazul sacrificării, toate părţile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricţiile. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică prelevă capul animalelor suspecte de ESB şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator. 4. În cazul în care o bovină dintr-o exploataţie este suspectă de ESB în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţia respectivă sunt plasate sub restricţie oficială privind circulaţia până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale. 5. Totodată, proprietarul va fi notificat, în scris, sub semnătură, despre restricţiile impuse şi despre obligaţia respectării acestora. 6. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricţie a exploataţiei de origine sau a altor exploataţii suspecte de a fi infectate cu ESB/EST, la cohortă şi la controlul furajelor din exploataţia de unde provine animalul suspect, vor fi menţionate, în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal. | PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevă probele de la bovinele din grupele-ţintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. 3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafării formularului tipizat «Tabel notă de însoţire a probelor», stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalului să corespundă cu datele înscrise în paşaportul animalului şi cu cele din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal şi transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu «Tabel notă de însoţire a probelor la laborator»; acţiunile de completare, eliberare şi înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent şi anterior trimiterii probei la laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia respectării legislaţiei privind identificarea şi înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mişcare şi operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staţionare în exploataţii aflate pe raza în care are competenţe să îşi desfăşoare activitatea. 6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe: a) probele provin de la bovine identificate şi înregistrate în BND; b) probele prelevate din exploataţiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoţire a probelor» şi formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în BND; c) probele prelevate din exploataţiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoţire a probelor» şi formularul de declarare evenimente F3, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în BND; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoţire a probelor» şi copii ale formularului/documentului de mişcare şi de formularul de consemnare F6, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în BND. 8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 9. Personalul de la recepţia probelor din cadrul LSVSA şi IDSA are obligaţia verificării îndeplinirii cerinţelor stabilite la pct. 7 şi concordanţei datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerinţele de la pct. 7. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
B. Inspecţia animalelor abatorizate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
I. ANIMALE VII | II. CARNE ŞI ORGANE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Se examinează ante-mortem şi se prelevă probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare. 2. Bovinele se supun inspecţiei ante-mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 3. Supravegherea speciilor receptive se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările şi completările ulterioare, ale Planului de contingenţă şi ale Manualului operaţional al României pentru encefalopatia spongiformă bovină. | 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali. 2. Medicii veterinari care realizează controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor verifică dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit, în cadrul programelor de autocontrol, o frecvenţă de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu ţesut nervos şi dacă respectă aceste programe, respectiv dacă operatorii recoltează probe pe care le trimit la laboratoare în vederea efectuării analizelor. 3. Până la momentul în care, prin examenul de laborator, se stabileşte un diagnostic negativ, capul, carcasa, organele interne şi pielea animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se distrug şi nu se utilizează pentru consum, şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor. 4. Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în abatoarele autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 5. Recoltarea de probe şi transmiterea acestora la laborator în vederea analizării pentru depistarea ESB se realizează ca parte a examenului post-mortem de la animalele care au vârsta prevăzută de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare. 6. Se examinează fiecare carcasă de bovine destinată consumului uman, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare. 7. Medicul veterinar oficial, care efectuează examenul post-mortem, verifică şi modul în care a fost îndepărtată măduva spinării şi dispune măsuri corective imediate, în cazul unor neconformităţi. 8. Toate părţile componente, inclusiv pielea şi sângele, provenite de la un animal declarat pozitiv după testul de confirmare, se distrug. 9. De asemenea, carcasa care o precedă pe cea pozitivă şi următoarele două care-i urmează acesteia pe linia de sacrificare se distrug. 10. În cazul în care sunt constituite loturi din părţi componente ale animalelor şi se depistează un caz pozitiv de ESB, întregul lot care conţine părţi de la animalul bolnav este distrus. 11. Medicul veterinar oficial, care asigură supravegherea sanitar-veterinară a abatorului, dispune măsurile necesare pentru ca toate părţile componente ale animalelor pentru care se efectuează examene ESB să nu fie marcate cu marca de sănătate şi să nu fie plasate pe piaţă pentru consum uman până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator care să excludă prezenţa ESB. 12. Carnea nu este dată în consum decât după primirea buletinului de analiză de la IDSA, prin care se infirmă suspiciunea de ESB. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
III. LAPTELE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. În caz de suspiciune cu ESB la nivelul unei exploataţii, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului. 2. În cazul confirmării ESB la o bovină dintr-o exploataţie, laptele poate fi dat în consum după eliminarea cohortei de care aparţine animalul pozitiv. 3. Laptele, provenit de la animalele cu ESB şi din cohorta acestuia, nu poate fi plasat pe piaţă pentru consum uman. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA. | 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea, la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, se realizează prin testul de detecţie a materialului de risc specific pentru ESB din masele musculare ale rumegătoarelor/suprafeţele tehnologice din abatoare - metodă care nu se lucrează în cadrul controlului oficial. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
C. Notificarea, în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii, se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. | 1. Animalele vii se izolează şi animalele din exploataţie se pun sub restricţie privind mişcarea în şi dinspre exploataţie până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. 2. Carnea, organele şi subprodusele de la animalul diagnosticat cu ESB de către LNR-EST se confiscă şi se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 52:5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine şi caprine)Obiectiv: Calificarea exploataţiilor de ovine şi/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioareA. SUPRAVEGHEREA ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE, ÎN EXPLOATAŢIILE COMERCIALE DE CREŞTERE A RUMEGĂTOARELE MICI, INCLUSIV ÎN EXPLOATAŢIILE COMERCIALE DE TIP A | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
I. SUPRAVEGHEREA PASIVĂ | II. SUPRAVEGHEREA ACTIVĂ | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
CONDUITA DE EXECUŢIE 1. Supraveghere şi/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare 3. Observaţie clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare | CONDUITA DE EXECUŢIE 1. Supraveghere şi/sau monitorizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare 2. Supraveghere prin examene de laborator 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele şi caprinele din grupele-ţintă, tipul testului rapid şi rezultatele testelor, transmise de către DSVSA 4. Raportare lunară a animalelor suspecte şi a cazurilor pozitive de către LNR-EST 5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare 6. Genotiparea cazurilor pozitive şi a animalelor din focar în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central. 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice. 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 şi 2 se întocmeşte, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii, la ANSVSA. 4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie, se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA. 5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST. 6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune. 7. În cazul în care se suspectează şi alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, capul animalului se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevă creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare EST şi, obligatoriu, pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST. 8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maximum 15 zile de observaţie clinică semnele clinice nervoase persistă chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevă capul, în întregime, şi se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu scrapie, fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, şi se transmite, prin fax, la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecţiei prionice încetează aplicarea măsurilor dispuse în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (Ce) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează. 12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile prevăzute de art. 13 şi anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi cu prevederile cap. C, pct. 3.2 lit. a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Probele de la ovinele/caprinele suspecte de EST se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 şi, după caz, histologic, în funcţie de prezenţa unor leziuni macroscopice, cu aplicarea metodelor colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST. 15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid şi, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA. | PRECIZĂRI TEHNICE 1. Se prelevă capul/cadavrul întreg/probe de creier de la ovinele şi caprinele identificate şi înregistrate în BND din următoarele grupe-ţintă supuse testării pentru supravegherea EST: a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman, în vârstă de peste 18 luni; b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman, în vârstă de peste 18 luni; c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii, în vârstă de peste 18 luni, în conformitate cu prevederile cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C, pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om: (i)în spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar; (ii)în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST. 3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici; probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon; eşantionarea multiplă, în aceeaşi turmă, trebuie evitată, pe cât posibil, în conformitate cu prevederile ANSVSA. 4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit către laborator în 48 h; capul/cadavrul întreg/probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile. 5. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la ovine şi caprine, care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. De la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele-ţintă supuse testării pentru EST, cu excepţia ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa-ţintă «suspecte de EST» înscrise la pct. 7, se prelevă, obligatoriu, trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă, se prelevă, obligatoriu, cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală şi limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare şi discriminare a suşelor. 7. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa-ţintă «suspecte de EST», indiferent de vârstă, precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevă şi se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte şi creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau, după caz, la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST. 8. De la animalele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier sunt procesate prin test rapid, cu respectarea prevederilor pct. 15. 9. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 11. În cazul în care prezenţa EST nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută la cap. C, pct. 3.2, lit. c) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.1, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 12. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opţiunea 1 prezentată la lit. b), fie opţiunea 2, prezentată la lit. c), fie opţiunea 3, prezentată la lit. d) din măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.2, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa nr. X, cap. C, pct. 3.2 lit. c), cu informarea, scrisă, a ANSVSA şi solicitarea derogărilor aferente. 13. În cazurile în care este confirmată prezenţa scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la cap. B pct. 2.2.3 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Animalele cu vârsta de peste 18 luni, care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispoziţiile din anexa nr. VII, cap. B, partea a 2-a, pct. 2.2.1 şi pct. 2.2.2 lit. b) sau c), sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în anexa nr. X cap. C, partea a 3-a, pct. 3.2 lit. b) prin selectarea unui eşantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eşantioanelor stabilite în cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 15. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA, în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi cu prevederile cap. C, pct. 3.2, lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 16. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST şi LNR-EST din IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate şi acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici şi anticorpi monoclonali. 17. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST; - metoda histologică de colorare HE; - combinarea testelor rapide. 18. Tipizarea se realizează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin testul de discriminare a surselor EST la rumegătoare mici. 19. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislaţiei în vigoare. 20. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparţinând DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 21. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discriminarea suşelor responsabile de infecţiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA. 22. Se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de către LNR-EST, conform cap. A, partea a II-a, pct. 8 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare; se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de către LNR-EST pentru codonul 141. 23. Se efectuează genotiparea ovinelor din turma infectată - focar, în situaţia în care se adoptă măsurile de eradicare de la lit. c) - opţiunea 2, cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 24. În cazul în care se adoptă opţiunea 2, prezentată la lit. c), prevăzută în cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea genotipării se prelevă probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scrapie de către LNR-EST şi pentru ovinele moarte; genotiparea se realizează de către IDSA. 25. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care se asigură că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare. 26. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleve, obligatoriu, probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele, în vârstă de peste 18 luni, din exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare. 27. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de către ANSVSA în baza populaţiei de ovine şi caprine existente în fiecare judeţ, în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea EST. 28. La grupa-ţintă ovine sacrificate pentru consum uman, peste 18 luni, se efectuează cel puţin 1 test, astfel: a) în cazul ovinelor peste 18 luni, sacrificate pentru consum uman în abator: - dacă dintr-o exploataţie se trimit ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator o singură dată, se prelevă 1 probă de la un animal provenit din exploataţia respectivă, selectat în mod aleatoriu; - dacă dintr-o exploataţie se trimit, de mai multe ori într-un an, ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator, de fiecare dată se prelevă 1 probă de la un animal, selectat în mod aleatoriu; b) în cazul sacrificării ovinelor peste 18 luni pentru consum propriu, se prelevă 1 probă/exploataţie, în mod aleatoriu, de fiecare dată când se sacrifică ovine în acea exploataţie şi acestea au vârsta peste 18 luni. 29. La grupa-ţintă ovine nesacrificate pentru consum uman se testează toate ovinele moarte sau confiscate peste 18 luni, chiar şi după ce a fost realizată ţinta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA. 30. La grupa-ţintă caprine sacrificate pentru consum uman - sănătoase sacrificate pentru consum uman în abator, sacrificate de urgenţă şi sacrificate pentru consum propriu - se testează toate, chiar şi după ce a fost realizată ţinta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA. 31. La grupa-ţintă caprine nesacrificate pentru consum uman - moarte sau confiscate - în vârstă de peste 18 luni se testează toate, chiar şi după ce a fost realizată ţinta minimă de probe stabilită de ANSVSA pentru fiecare DSVSA. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care examinează ante-mortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină, după caz, animalul viu sau, în cazul animalului sacrificat, toate părţile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricţiile. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevă capul animalelor suspecte de EST şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA şi, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator. 4. În cazul în care o ovină/caprină dintr-o exploataţie este suspectă de EST în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate ovinele şi caprinele din exploataţia respectivă sunt plasate sub restricţie oficială privind circulaţia până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale. 5. Totodată, proprietarul este notificat în scris, sub semnătură, despre restricţiile impuse şi despre obligaţia respectării acestora. 6. Atunci când exploataţia în care se află animalul, la momentul suspectării prezenţei EST, nu este aceeaşi cu exploataţia în care animalul a fost expus la EST, DSVSA poate decide ca doar animalul suspect să fie plasat sub restricţie oficială de circulaţie sau poate decide, în acelaşi timp, ca alte exploataţii sau doar exploataţia expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcţie de informaţiile epidemiologice disponibile. 7. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricţie a exploataţiei de origine sau a altor exploataţii suspecte de a fi infectate cu EST şi la controlul furajelor din exploataţia de unde provine animalul suspect sunt menţionate, în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de către DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal. | PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevă probe de la ovinele şi caprinele din grupele-ţintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafării formularului tipizat «Tabel notă de însoţire a probelor», stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal şi transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu «Tabel notă de însoţire a probelor» la laborator; acţiunile de completare, eliberare şi înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent şi anterior trimiterii probei în laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia respectării legislaţiei privind identificarea şi înregistrarea ovinelor şi caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mişcare şi operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staţionare în exploataţii aflate pe raza în care are competenţe să îşi desfăşoare activitatea. 6. Medicul veterinar oficial zonal şi reprezentanţii din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 7. Probele prelevate de la ovinele/caprinele supuse testării pentru scrapie intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe: a) probele provin de la ovine/caprine identificate şi înregistrate în BND; b) probele prelevate din exploataţiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoţire a probelor» şi formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în BND; c) probele prelevate din exploataţiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoţire a probelor» şi formularul de declarare evenimente F3, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în BND; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoţire a probelor» şi copii ale formularului/documentului de mişcare şi de formularul de consemnare F6, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în BND. 8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 9. Medicul veterinar oficial zonal şi reprezentanţii din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 10. Personalul de la recepţia probelor din cadrul LSVSA şi IDSA are obligaţia verificării îndeplinirii cerinţelor stabilite la pct. 7 şi concordanţei datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru; probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerinţele pct. 7. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
B. Inspecţia animalelor abatorizate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
I. ANIMALE VII | II. CARNE, ORGANE, LAPTE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Se examinează ante- şi post-mortem. 2. Se prelevă probe de la ovinele şi/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare. 3. Până în momentul în care, prin examenul de laborator, se stabileşte un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care a făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se utilizează pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor | 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali. 2. În cazul de suspiciune scrapie la nivelul unei exploataţii, laptele provenit de la animale nu se dă în consum uman până la infirmarea diagnosticului. 3. În cazul în care nu se poate exclude prezenta EST la o ovină/caprină dintr-o exploataţie, laptele nu poate fi dat în consum uman. 4. În cazul confirmării scrapiei la ovine/caprine, laptele provenit de la animalele sănătoase din exploataţie poate fi plasat pe piaţă pentru consum uman pe teritoriul României. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA | PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
C. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare | 1. Animalele vii se izolează şi animalele din exploataţie se pun sub restricţie privind mişcarea în şi dinspre exploataţie, până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST 2. Carnea, organele şi subprodusele de la animalul diagnosticat cu scrapie de LNR EST se confiscă şi se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 53:5.3. Programul anual al României pentru creşterea rezistenţei ovinelor la ESTScop:a)evaluarea incidenţei genotipurilor ovinelor sensibile la EST şi, implicit, susceptibile de a dezvolta boli prionice şi eliminarea acestora din efectiv;b)constituirea unei populaţii iniţiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli;c)creşterea frecvenţei alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în acelaşi timp, prevalenţa alelelor a căror contribuţie la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, exploataţiile comerciale de creştere a ovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supraveghere de tip screening | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
CONDUITA DE EXECUŢIE Programul de creştere a rezistenţei ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control şi eradicare a EST la rumegătoarele mici. Programul urmăreşte constituirea unei populaţii iniţiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creşterii frecvenţei haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin, reducând, în acelaşi timp, prevalenţa haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determină sensibilitate la scrapie. Acest program de genotipare a ovinelor şi de determinare a susceptibilităţii la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducţie, în strânsă legătură cu programul naţional de control al bolii şi crearea fermelor de reproducţie în care să fie folosiţi, la montă, numai berbecii rezistenţi genetic la scrapie. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Programul urmăreşte examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducţie crescuţi în exploataţii aflate pe teritoriul României, pentru determinarea genotipului lor în relaţie cu rezistenţa la EST. 2. DSVSA realizează o verificare iniţială a efectivului şi a statusului sanitar-veterinar al exploataţiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare, a inspecţiilor clinice şi a testelor specifice de laborator, unde este cazul. 3. Berbecii pentru reproducere care participă la program vor fi supuşi unui test de genotipare pentru identificarea genotipului, cu respectarea cerinţelor minime prevăzute la cap. C, partea 2, pct. 2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerinţele stabilite la cap. C, partea 2, pct. 2, lit. c) şi d) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul protejării raselor şi caracteristicilor de producţie. 5. Recunoaşterea rezistenţei la scrapie a efectivelor de ovine se acordă numai pentru efectivele participante în program şi care îndeplinesc cerinţele acestuia şi se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenţi provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor cap. C, partea 3, pct. 1, lit. b) din anexa nr. VII la Regulamentul (Ce) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 6. DSVSA realizează certificarea berbecilor participanţi la program care au fost supuşi unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucţiunilor transmise de ANSVSA. 7. Selectarea berbecilor pentru reproducere pentru testele de genotipare se va face în baza instrucţiunilor transmise de ANSVSA prin notă de serviciu. 8. Genotiparea şi studiile de epidemiologie moleculară se efectuează în cadrul IDSA şi în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate şi desemnate de ANSVSA. 9. Acţiunea de prelevare a probelor de sânge pentru identificarea rezistenţei la EST se efectuează concomitent cu acţiunea de prelevare a probelor de sânge de la toţi berbecii înainte de montă pentru B. Melitenis şi B. Abortus Ovis, în lunile mai-iunie, astfel încât să se deconteze pentru o singură manoperă de prelevare. 10. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiţii speciale, cu sistem vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant; tubul şi acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal; nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanţă anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacţiile enzimatice ulterioare. 11. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare. 12. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie al animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăseşte şi în tabelul nominal anexat la nota de însoţire a probelor; pentru uşurinţă, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoţire a probelor. 13. Pe nota de însoţire se înscriu atât data şi ora prelevării, cât şi codul de identificare a animalului, rasa, sexul şi vârsta acestuia, pentru a se putea face o statistică pe baza rezultatelor - pe rase, sexe etc. 14. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracţia, în condiţii optime, a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare. 15. După prelevare, probele se păstrează în condiţii de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore, până la procesarea acestora; acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor la laborator. 16. Dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor la laborator. 17. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerinţele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. a) şi b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare; LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind cerinţele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. c) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 18. DSVSA realizează inspecţii periodice sau inopinate în exploataţiile participante la program şi sancţionează nerespectarea implementării programului pe teritoriul judeţului. 19. DSVSA organizează campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociaţiilor de crescători şi altor instituţii cu atribuţii în implementarea programului cu privire la obiectivele, conţinutul şi măsurile prevăzute în acesta. 20. DSVSA furnizează, la cerere, informaţii relevante crescătorilor de ovine interesaţi în achiziţionarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie. 21. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploataţiilor participante la program prin efectuarea de inspecţii regulate, la fiecare 4 luni, precum şi inspecţii inopinate. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevă probe de sânge integral de la berbecii de reproducţie crescuţi în exploataţii aflate pe teritoriul României, conform instrucţiunilor ANSVSA. 2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare iniţială a statusului sanitar-veterinar al exploataţiilor care participă la program. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 54:5.4. Boala cronică cahectizantă a cervidelor BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitateScop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC şi a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitateI. Supraveghere pasivă | II. Supraveghere activă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
CONDUITA DE EXECUŢIE 1. Supraveghere şi/sau monitorizare în conformitate cu Decizia 2016/1.918/CE a Comisiei din 28 octombrie 2016 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii | CONDUITA DE EXECUŢIE 1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/1.972 din 30 octombrie 2017, de modificare a anexelor I şi III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele-ţintă, tipul testului rapid şi rezultatele testelor, transmise de către DSVSA | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice şi transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile cap. C pct. 3 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare | PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om. 2. «Specia-ţintă» este reprezentată de cerbul roşu (Cervus elaphus) sălbatic şi de crescătorie. 3. Se prelevă probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele-ţintă: a) cervide sănătoase, vânate; b) cervide sănătoase, sacrificate în abatoare; c) cervide care prezintă semne clinice sau semne de boală; d) cervide rănite sau ucise pe şosele; e) cervide moarte/ucise, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta. 5. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-ţintă, se trimite proba la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului. 7. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-ţintă se transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; toate părţile corpului unui cervid declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare. 8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier; genotiparea se realizează în cadrul IDSA. 9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 10. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la cervide şi alte specii de rumegătoare sălbatice mici se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparţinând DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru encefalopatii spongiforme transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi cu cerinţele specificate în cap. C, pct. 4 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 12. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST şi LNR-EST din cadrul IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate şi acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici şi anticorpi monoclonali. 13. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST. 14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 15. Până la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi testării pentru EST nu intră în lanţul alimentar comercial şi nici nu se utilizează la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Orice persoană fizică care observă cervide cu comportament anormal şi/sau tulburări locomotorii şi/sau o stare generală proastă are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. | PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevă probe de la cervidele din grupele-ţintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA. 4. Responsabilul ESB/EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a directorului executiv, transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC. 5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale, prin mijloace autorizate, cu privire la rezultatele testelor rapide/de confirmare. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
I. ANIMALE VII | II. CARNE ŞI ORGANE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Se examinează ante- şi post-mortem. Se prelevă probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare. Până în momentul în care prin examenul de laborator se stabileşte un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC nu se utilizează pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor. | Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA | PRECIZĂRI EXECUŢIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 7:INFECŢIA CU COMPLEXUL MYCOBACTERIUM TUBERCULOSISProgramul de eradicare a infecţiei cu complexul Mycobacterium tuberculosis, aprobat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/214, se implementează conform prevederilor de mai jos, cu scopul obţinerii de către România a statusului liber de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis.Scop: menţinerea statusului de exploataţie indemnă de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosisI. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale | II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A |
A. În exploataţiile calificate indemne de infecţia cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie indemnă de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC) Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secţiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secţiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni 2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, efectuându-se în echipă de minimum 2 medici veterinari, din care obligatoriu 1 medic veterinar oficial. 3. Pentru a obţine un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu stricteţe precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*) 5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă de infecţia cu MTBC. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezenţa şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă la infecţia cu MTBC până la clarificarea statusului exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică. 8. Bovinele care au reacţionat pozitiv la tuberculina aviară vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină.**) 9. Se efectuează tuberculinare şi la caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect. 11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi; b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescenţă. 12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerinţelor de tuberculinare. | A. În exploataţiile calificate indemne de infecţia cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie indemnă de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC) Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secţiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secţiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni 2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, efectuându-se în echipă de minimum 2 medici veterinari, din care obligatoriu 1 medic veterinar oficial. 3. Pentru a obţine un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu stricteţe precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*) 5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă de infecţia cu MTBC. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezenţa şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă la infecţia cu MTBC până la clarificarea statusului exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică. 8. Bovinele care au reacţionat pozitiv la tuberculina aviară vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină.**) 9. Se efectuează tuberculinare şi la caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect. 11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi; b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescenţă. 12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerinţelor de tuberculinare. |
B. În exploataţiile de bovine cu status suspendat Statusul indemn al unei exploataţii se suspendă în situaţiile menţionate în partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1. Restabilirea statusului de indemn la infecţia cu MTBC se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. 4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploataţie indemnă de infecţia cu MTBC şi se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. | B. În exploataţiile de bovine cu status suspendat Statusul indemn al unei exploataţii se suspendă în situaţiile menţionate în partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1. Restabilirea statusului de indemn la infecţia cu MTBC se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. 4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploataţie indemnă de infecţia cu MTBC şi se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. |
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, în care infecţia cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecţia cu MTBC a exploataţiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerinţele prevederilor pct. 2-4 din partea II cap. 1 secţiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. În situaţii concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-IFN; pentru stingerea focarului de infecţia cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obţinerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploataţie, cu condiţia ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislaţia sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate sunt conform prevederilor menţionate la art. 21-31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de măsuri. 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/şi ELISA-IFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator. 6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. | C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, în care infecţia cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecţia cu MTBC a exploataţiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerinţele prevederilor pct. 2-4 din partea II cap. 1 secţiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. În situaţii concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-IFN; pentru stingerea focarului de infecţia cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obţinerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploataţie, cu condiţia ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislaţia sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate sunt conform prevederilor menţionate la art. 21-31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de măsuri. 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/şi ELISA-IFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator. 6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. |
D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-IFN 1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei; d) porţiuni de ţesuturi şi organe cu leziuni macroscopice de infecţie cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de infecţie cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Proprietarii animalelor cu reacţii pozitive la TCS şi imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecţia cu MTBC şi paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice şi genetice. 6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, şi pentru paratuberculoză. În cazul suspiciunii de infecţie cu MTBC în abator, la inspecţia post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduli cu leziuni.***) | D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-IFN 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC, se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei; d) porţiuni de ţesuturi şi organe cu leziuni macroscopice de infecţie cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de infecţie cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Proprietarii animalelor cu reacţii pozitive la TCS şi imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecţia cu MTBC şi paratuberculoză, în vederea tipizării fenotipice şi genetice. 6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, şi pentru paratuberculoză. În cazul suspiciunii de infecţie cu MTBC în abator, la inspecţia post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.***) |
III. Supravegherea în exploataţiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenţei de testare | |
Supraveghere activă 1. În exploataţiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca indemne, se suspendă statusul de exploataţie indemnă, exploataţiile redobândindu-şi statutul de indemnă de infecţia cu MTBC numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou-înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploataţii calificate indemne de infecţia cu MTBC, efectuează primul test nu mai târziu de 30 de zile de la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat. | |
IV. Testarea bovinelor pentru export sau circulaţia animalelor în interiorul UE, în vederea asigurării cerinţelor de certificare | |
Supraveghere pasivă | |
1. În centrele de colectare vor fi acceptate numai bovine care provin din exploataţii indemne de infecţia cu MTBC. Bovinele destinate circulaţiei animalelor în interiorul UE sau în ţări terţe sunt testate pentru infecţia cu MTBC anterior mişcării, printr-un test de premişcare, în centrele de colectare sau în exploataţia de origine autorizată pentru circulaţia animalelor în interiorul UE sau export în ţări terţe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploataţia respectivă, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploataţia de origine sau în perioada şederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta. Animalele reagente la tuberculinare vor fi retestate în echipă cu medicul veterinar oficial. Statusul oficial de efectiv indemn de tuberculoză poate fi suspendat, iar animalelor din unitate nu li se va permite să fie introduse în comerţul intracomunitar până când nu se soluţionează situaţia incertă a următoarelor animale: a) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul unic de tuberculinare intradermică; b) animale care au fost considerate pozitive la testul unic de tuberculinare intradermică, dar care aşteaptă retestarea cu un test comparativ intradermic; c) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul comparativ intradermic. Astfel de animale trebuie izolate de celelalte animale ale unităţii până când statusul lor este soluţionat, fie printr-un test suplimentar după 42 de zile, fie prin examinare post-mortem şi de laborator. | |
2. În vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU. | |
V. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice | |
Supraveghere pasivă | |
1. Testarea prin gamma interferon - ELISA-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii | |
2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon - ELISA-IFN. | |
3. Animalele cu rezultat pozitiv şi la testul prin gamma interferon - ELISA-IFN se izolează şi se scot din circuitul vizitatorilor. | |
VI. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic | |
Supraveghere pasivă | |
Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare | |
Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic şi examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecţia cu MTBC şi paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice şi genetice. | |
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. | |
Proprietarii animalelor care au fost tăiate în scopul diagnosticului infecţiei cu complexul Mycobacterium tuberculosis se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. | |
___*)Protocolul de testare intradermică poate fi accesat de pe site-ul ANSVSA, secţiunea Legislaţie, Ghiduri şi proceduri specifice.**)Costurile investigaţiilor pentru paratuberculoza bovină vor fi suportate din bugetul ANSVSA.***)Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.Scop: eradicarea bolii şi calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea recunoaşterii statusului de ţară/zonă oficial indemnă de LEB.* În unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali.*) În anexa nr. 1 la capitolul I secţiunea 1 punctul 8, subpunctul IV se modifică şi va avea următorul cuprins:"IV.Bovinele din localităţile Deltei Dunării aferente circumscripţiilor sanitar-veterinare de asistenţă Crişan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina şi C.A. Rosetti, precum şi suburbia Tudor Vladimirescu, având în vedere sistemul de creştere în semilibertate, pot fi incluse în programul de eradicare şi calificare a exploataţiilor în raport cu leucoza enzootică bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină, numai la solicitarea scrisă a proprietarilor de bovine şi după verificarea de către Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea a îndeplinirii condiţiilor care pot garanta aplicarea programului; în acest caz se solicită proprietarului acordul scris privind respectarea planului de măsuri şi a restricţiilor stabilite în cazul diagnosticării leucozei enzootice bovine.În cazul în care exploataţiile nu îndeplinesc condiţiile pentru includerea în programul de eradicare, conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 49/2010, precum şi în cazul proprietarilor care nu au solicitat înscrierea în programul de eradicare, mişcarea animalelor din zona menţionată este permisă către alte exploataţii de creştere a animalelor, numai după testarea serologică a întregului efectiv, efectuată cu cel mult 10 zile înainte de mişcare şi care are rezultate negative pentru toate animalele. Bovinele dirijate direct către abator nu vor fi supuse testării.Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare."SUBSECŢIUNEA 9:PESTA PORCINĂ AFRICANĂScop: controlul şi eradicarea pestei porcine africane, denumită în continuare PPAI. Supravegherea la porcii domestici | II. Supravegherea la porcii mistreţi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. PRECIZĂRI TEHNICE | 1. PRECIZĂRI TEHNICE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA. | Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În exploataţiile nonprofesionale din toate cele 41 de judeţe şi din municipiul Bucureşti se testează toţi porcii morţi pentru care nu s-a putut stabili un diagnostic şi toţi porcii bolnavi sau sacrificaţi în gospodărie pentru care există semne ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, denumită în continuare PPC, sau PPA. Probele care trebuie recoltate constau în organe sau sânge integral, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul (specific pentru PPA faţă de PPC), incluzând obligatoriu tonsilele şi ganglionii limfatici hepatici, gastrici, renali, retrofaringieni etc. În cazul carcaselor autolizate se poate preleva sternul sau un os lung, nedeschis. Probele recoltate sunt supuse testelor virusologice atât pentru PPC, cât şi pentru PPA, pe aceleaşi probe. În exploataţiile comerciale industriale şi de tip A din toate cele 41 de judeţe şi din municipiul Bucureşti se testează: - porcii bolnavi sau găsiţi morţi pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA sau pentru care nu s-a putut stabili un diagnostic. Probele care trebuie recoltate constau în organe sau sânge integral, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul, incluzând obligatoriu tonsilele şi mai mulţi ganglioni limfatici. Probele recoltate sunt supuse testelor virusologice atât pentru PPC, cât şi pentru PPA, pe aceleaşi probe. - suplimentar, în fiecare săptămână sunt supuse testării virusologice probe de organe provenite de la cel puţin doi porci morţi, cu vârsta de peste două luni, din fiecare categorie de producţie (tineret, porc gras, reproducţie) şi obligatoriu din halele în care se constată o creştere anormală a mortalităţii, în conformitate cu instrucţiunile ANSVSA. | Se testează toţi porcii mistreţi bolnavi sau găsiţi morţi, inclusiv cei morţi în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de judeţe şi din municipiul Bucureşti. Probele care trebuie recoltate constau în organe şi sânge integral prelevat din cord sau sânge prelevat din cavitatea toracică, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul (specific pentru PPA faţă de PPC), incluzând obligatoriu tonsilele şi ganglionii limfatici hepatici, gastrici, renali, retrofaringieni etc. În cazul carcaselor autolizate se poate preleva sternul sau un os lung, nedeschis. Probele sunt recoltate, după caz, de către personalul tehnic instruit al fondurilor cinegetice, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicii veterinari oficiali şi transmise la LSVSA acreditate sau IDSA - LNR pentru diagnostic. Testarea se face virusologic şi serologic, atât pentru PPC, cât şi pentru PPA, pe aceleaşi probe. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea activă | Supravegherea activă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ţinând cont de listarea zonelor de restricţii din anexa nr. I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane, cu modificările şi completările ulterioare, şi de faptul că întreg teritoriul României se încadrează în zonă infectată mai veche de un an, mistreţii se recoltează prin metode de vânătoare admise, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu obligativitatea respectării tuturor măsurilor de biosecuritate prevăzute în legislaţia în vigoare şi Ghidul de bune practici privind biosecuritatea în timpul vânătorii în contextul evoluţiei pestei porcine africane, afişat pe site-ul ANSVSA. Aceşti mistreţi vânaţi se testează atât virusologic, cât şi serologic, în proporţie de 100%. Probele sunt recoltate, în condiţii de biosecuritate, de către personalul tehnic instruit al gestionarilor fondurilor cinegetice, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicii veterinari oficiali, după caz. Pe baza rezultatelor analizelor de laborator se decide destinaţia carcaselor, după cum urmează: a) în cazul în care rezultatul examenului este negativ, carcasa poate fi valorificată pentru consumul propriu al vânătorului. Părţile nedestinate consumului uman se neutralizează sub supraveghere oficială; b) în cazul în care rezultatul examenului este pozitiv, acea carcasă, împreună cu toate carcasele cu care a intrat în contact, se confiscă şi se neutralizează sub supraveghere oficială. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Metode de diagnostic | Metode de diagnostic | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Testele de elecţie sunt examenul virusologic PCR pentru detectarea genomului viral al PPA şi/sau testul serologic ELISA pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA. În cazul unui mistreţ sau porc domestic pentru care rezultatul examenului PCR este negativ, dar, totodată, rezultatul testului ELISA este pozitiv, un al doilea test pentru detectarea anticorpilor este efectuat de către IDSA pentru confirmarea bolii. În cazul suspiciunii de PPA în fermele comerciale se poate efectua suplimentar testul IFD pentru detecţia antigenului viral. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2. PRECIZĂRI EXECUŢIE | 2. PRECIZĂRI EXECUŢIE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea este făcută de persoanele care supraveghează animalele - proprietari sau îngrijitori - care au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicilor veterinari oficiali. Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi structurilor din cadrul DSVSA responsabile pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor şi a oricăror altor eventuale puncte de risc sau, după caz, medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali. | Supravegherea este făcută de vânătorii şi paznicii fondurilor cinegetice sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicii veterinari oficiali. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea activă | Supravegherea activă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Examenele clinice - inspecţiile - sunt efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicii oficiali, după caz. La suspectarea bolii este notificată urgent DSVSA. | Probele sunt recoltate de către vânătorii şi paznicii fondurilor cinegetice instruiţi în prealabil sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicii veterinari oficiali. Este obligatorie respectarea prevederilor normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, precum şi din domeniul organismelor modificate genetic, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2018. Toţi mistreţii care sunt vânaţi şi pe care se realizează supravegherea activă pentru pesta porcină africană sunt păstraţi, în mod obligatoriu, în condiţii igienice în spaţiile destinate acestora, până la aflarea rezultatului buletinului de analiză. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Notificarea suspiciunii, respectiv a confirmării focarelor de PPA se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Măsurile de control în cazul unei suspiciuni sau confirmări de PPA se vor aplica în conformitate cu: a) prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor ("Legea privind sănătatea animală"); b) prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de prevenire şi control al anumitor boli listate; c) prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689; d) instrucţiunile ANSVSA. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Este obligatorie respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 20/195/2018, precum şi a prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane. Se interzice creşterea porcinelor domestice la nivelul cantoanelor silvice, cantoanelor de pe lângă diguri, stânelor, taberelor de vară, societăţilor agricole vegetale, precum şi pe suprafaţa gropilor de gunoi şi în raza acestora, în scopul evitării contactului cu porcii mistreţi. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 10:Infecţia cu virusul rabicScopul: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 şi ale actelor delegate de implementare a acestuia pentru realizarea eficientă a programului de control, supraveghere şi monitorizare a infecţiei cu RABV pentru apărarea sănătăţii publice şi a sănătăţii animale, scăderea răspândirii în populaţiile de animale domestice şi sălbatice, care va duce, treptat, la eradicarea infecţiei cu RABV în România.Grupa de animale-ţintă: toate animalele din speciile Carnivora, Bovidae, Suidae, Equidae, Cervidae, Camelidae, Chiroptere, precum şi animalele din speciile de la lit. c) - Rabia, partea a II-a, susceptibile la infecţia cu virusul rabic în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural.10.1. Infecţia cu virusul rabic (RABV) la animale domestice şi sălbatice (Rabia) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
I. PRECIZĂRI TEHNICE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003998/2003, pe alte animale domestice şi sălbatice, precum cele de circ şi cele din grădinile zoologice, cele deţinute în spaţii de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân şi din alte spaţii. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de infecţie cu RABV, pe tot timpul anului, după cum urmează: a) prin examinare clinică obligatorie şi punerea sub observaţie timp de 30 de zile a animalelor care au muşcat sau au zgâriat persoane şi/sau animale; grupele de animale-ţintă: 1. în cazul animalelor suspecte de infecţie cu RABV şi care au muşcat/au zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie, de orice fel, se aplică prevederile art. 35 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 şi prevederile Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animalele domestice şi sălbatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la măsurile de control al bolilor în caz de suspiciune de infecţie cu virusul rabic RABV; 2. de la cadavrele animalelor suspecte de infecţie cu RABV şi ucise se recoltează capul/creierul şi apoi se distrug în întregime, nejupuite; 3. după eliminarea animalelor bolnave şi confirmarea bolii, în conformitate cu art. 36 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, animalele sănătoase, rămase în exploataţie, pot părăsi exploataţia după cel puţin 90 de zile, odată cu ridicarea restricţiilor oficiale; 4. animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de infecţie cu RABV, se testează pentru această boală; b) prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte şi ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploataţii nonprofesionale etc., care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite infecţiei cu RABV; grupa de animale-ţintă: - animalele moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploataţii nonprofesionale, suspecte de infecţie cu RABV. Prelevarea probelor şi transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 145/2018 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, precum şi din domeniul organismelor modificate genetic. Probele recoltate pentru infecţia cu RABV se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, BCCC şi listerioză, în funcţie de specie. Întregul personal implicat în prelevarea şi procesarea probelor în vederea diagnosticului de laborator în rabie trebuie să fie vaccinat şi testat serologic o dată la 1-2 ani în vederea determinării titrului anticorpilor antirabici postvaccinali. Persoanele a căror valoare a titrului anticorpilor antirabici este sub 0,5 UI/ml urmează a se revaccina şi a se retesta serologic la minimum 30 de zile de la ultima vaccinare. Investigaţii de laborator: în cazul suspiciunii de boală, precum şi al animalelor susceptibile găsite moarte: - examen prin unul dintre testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT); - dacă rezultatul este pozitiv, se eliberează buletin de analiză;- dacă rezultatul unuia dintre testele de mai sus este negativ şi nu există expunere umană se eliberează buletin de analiză; - dacă rezultatul unuia dintre testele de mai sus este negativ, dar există expunere umană (muşcat, lins, zgâriat etc.) se efectuează unul dintre celelalte două teste rămase sau bioproba sau izolarea pe culturi celulare, în laboratoarele unde există metodele acreditate; - în cazul unui rezultat neconcludent, se efectuează unul dintre celelalte două teste rămase sau izolarea pe culturi celulare, în laboratoarele unde există metodele acreditate; - confirmarea bolii se realizează prin unul dintre examenele IFD, PCR sau testul de imunohistochimie rapidă directă, în conformitate cu prevederile Manualului pentru teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animalele terestre al WOAH, ediţia în vigoare. Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale prin PCR/secvenţiere: Se prelevează probe de la toate animalele domestice şi sălbatice pozitive la unul dintre testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare a virusului pe culturi celulare (RTCIT) şi se transmit de la LSVSA la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, pentru confirmare şi secvenţiere. Pentru toate cadavrele de vulpi şi şacali găsite moarte sau ucise, care se află în condiţii corespunzătoare pentru diagnosticarea infecţiei cu RABV, trimise la LSVSA pentru diagnosticarea infecţiei cu RABV, se acordă recompense financiare conform Acordului de grant anual de aprobare a Programului naţional privind supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România sau altor prevederi naţionale, după caz. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
II. PRECIZĂRI EXECUŢIE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă Administratorii fermelor, proprietarii exploataţiilor nonprofesionale, administratorii/gestionarii fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante, şi ai altor spaţii organizate conform legii şi în care se adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, medicii veterinari oficiali, instituţii descentralizate şi organizaţii nonguvernamentale Medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial: În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar şi/sau din alte zone de risc stabilite de DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti cu aprobarea ANSVSA, conform metodei de vaccinare recomandate de producătorul de vaccin în instrucţiunile de utilizare a acestuia. Vaccinarea animalelor domestice aflate la risc de contaminare cu virusul rabic, din focarele de rabie şi/sau din alte zone stabilite de DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti cu aprobarea ANSVSA, se poate realiza de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sub coordonarea medicului veterinar oficial, după evaluarea riscului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice. 1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau la LNR pentru rabie din cadrul IDSA. 2. Toate animalele receptive la virusul rabic ucise/găsite moarte pe drumuri rutiere, forestiere, exploataţii nonprofesionale etc., suspecte sau cu semne clinice de infecţie cu RABV, precum şi cele împuşcate pentru determinarea eficienţei vaccinării antirabice se testează la LSVSA prin unul din examenele imunoflorescenţă directă (IFD), PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT). În cazul în care rezultatul unuia dintre aceste teste efectuat la LSVSA este pozitiv, se declară suspiciune de boală în baza buletinului de analiză emis de LSVSA, iar proba respectivă se transmite la LNR pentru rabie, din cadrul IDSA pentru confirmare. Diagnosticul infecţiei cu RABV se confirmă prin unul din testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT) la LNR pentru rabie din cadrul IDSA. În cazul unui rezultat neconcludent, se efectuează unul din celelalte teste rămase, în laboratoarele unde există metodele acreditate. IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA cu privire la rezultatul testării prin buletin de analiză. În baza rezultatului buletinului de analiză emis de către LNR pentru rabie din cadrul IDSA se confirmă sau se infirmă suspiciunea, notificarea urmând să fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de infecţie cu RABV prin testul IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT) la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, nu se solicită de la UE rambursarea cheltuielilor pentru această testare. 3. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă se examinează concomitent prin examene de laborator pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile, la LSVSA care deţin metoda acreditată în acest scop. Diagnosticul de laborator se confirmă prin unul din testele: IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT). Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile de la capitolul 1, partea II, Regulamentul (UE) 2016/419. În vederea monitorizării vaccinării antirabice a animalelor domestice (carnasiere) se recoltează un eşantion reprezentativ de probe de sânge pentru examen serologic ELISA, de la animalele vaccinate antirabic, în timpul campaniei de vaccinare antirabică (octombrie-februarie) după minimum 4 săptămâni de la vaccinare şi se trimit la LNR rabie şi/sau LSVSA judeţene care deţin metoda validată şi/sau acreditată. Eşantionarea se efectuează cu o frecvenţă anuală, astfel: - se vor preleva probe de sânge la nivel de circumscripţie sanitar veterinară, cu acoperirea tuturor localităţilor din aria de responsabilitate a circumscripţiilor sanitare veterinare oficiale, asigurându-se prelevarea de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial, de la 10% din numărul de exploataţii/proprietari, dar nu mai puţin de 2 exploataţii/localitate, iar din aceste exploataţii selectate de la 10% din carnasierele deţinute şi vaccinate, dar nu mai puţin de 1 animal/exploataţie/proprietar. De asemenea, pentru celelalte animale domestice vaccinate antirabic (altele decât carnasierele domestice), dacă în urma efectuării de investigaţii epidemiologice se decide necesitatea efectuării testării acestora pentru determinarea eficienţei vaccinării antirabice, aceasta se poate efectua prin metoda virusneutralizării (FAVN) la IDSA - LNR rabie pe un eşantion stabilit de către ANSVA împreună cu IDSA în urma analizării situaţiei epidemiologice existente. Dacă se constată că anumite animale din cele testate pentru determinarea eficienţei vaccinării antirabice nu prezintă imunitate postvaccinală după testare, atunci acestea se vor revaccina cât mai curând posibil. De asemenea, se va efectua o anchetă pentru a se stabili dacă trebuie extinsă vaccinarea la tot efectivul sau o parte a efectivului de animale la care rezultatele determinării eficienţei vaccinării au ieşit nesatisfăcătoare. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
10.2. Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea infecţiei cu virusul rabic (RABV) la vulpi în România | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Scop: supravegherea, controlul şi eradicarea infecţiei cu RABV la vulpi în România | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUPRAVEGHERE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vaccinarea profilactică antirabică cu momeli vaccinale a populaţiei de vulpi pe întregul teritoriu al României prin distribuţie aeriană şi manuală, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile de la partea I capitolul 1 secţiunea 2 din anexa V la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI TEHNICE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vaccinarea orală antirabică a vulpilor prin distribuţie aeriană va fi realizată de un prestator de servicii şi se desfăşoară în două campanii, cu avionul şi/sau elicopterul, respectiv 25-30 doze vaccinale/campanie/km2. Se evită localităţile, luciurile de apă, autostrăzile, drumurile naţionale. În jurul acestor zone evitate de distribuţia aeriană, în zonele greu accesibile de către avion, precum şi în zonele în care survolul aerian este interzis, distribuirea momelilor vaccinale se face manual, la intrarea în vizuină şi pe traseele circulate de vulpi. Prevederile cuprinse în Programul naţional privind supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România sunt aprobate anual pentru cofinanţare prin Acordul grant al Comisiei Europene. Costurile detaliate necesare implementării programului, precum şi sumele suportate de la bugetul de stat şi cele rambursabile de către Comisia Europeană sunt prevăzute în Acordul grant al Comisiei Europene. Supraveghere activă Grupa de animale-ţintă: vulpile şi şacalii din mediul silvatic Se prelevează probe de la vulpile şi şacalii împuşcaţi, în scop de evaluare postvaccinală. Prelevarea probelor de la vulpile şi şacalii împuşcaţi după cel puţin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic şi examenul de laborator: probele se prelevează şi se transportă cu respectarea prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 145/2018. Se prelevează 4 vulpi sau/şi şacali/100 km2/an. Examenul virusologic prin unul din testele: IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT) se realizează la toate vulpile/şacalii împuşcate/împuşcaţi în scop de evaluare a eficienţei vaccinării la vulpi. 1. Test imunoenzimatic ELISA, pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de la vulpi şi şacali: se recoltează probe pentru testarea nivelului de anticorpi de la vulpile şi şacalii vânate/vânaţi în scop de evaluare a eficienţei vaccinării, după cel puţin 45 de zile de la finalizarea activităţii de distribuţie. 2. Testul de detecţie al tetraciclinei, pentru identificarea biomarkerului vaccinal (tetraciclină), se recoltează mandibula de la vulpile şi şacalii împuşcate/împuşcaţi după cel puţin 45 de zile de la finalizarea activităţii de distribuţie a momelilor vaccinale. 3. Identificarea şi caracterizarea genomului (secvenţiere) specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinii vaccinale de tulpina sălbatică. Materialul supus investigaţiei este reprezentat de probe de creier provenit de la vulpile/şacalii diagnosticate/diagnosticaţi ca fiind pozitive/pozitivi prin unul din testele: IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT). | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PRECIZĂRI EXECUŢIE | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuţie aeriană va fi realizată de un prestator de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuţie manuală la vizuină se realizează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice şi aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuţie manuală. Supraveghere activă 1. Personalul fondurilor cinegetice instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA 2. Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, şi/sau LNR din cadrul IDSA. Evaluarea eficienţei vaccinării antirabice la vulpi Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină şi identificarea şi caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA care au metode acreditate. Controlul oficial al realizării activităţii de distribuţie a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), cu modificările şi completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA. Se execută de către medicul veterinar oficial. Sancţiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare Se aplică de către medicii veterinari oficiali. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 101:[textul din partea 2, capitolul I, sectiunea 1, subsectiunea 10^1 a fost abrogat la 25-nov-2025 de Art. I, punctul 5. din Ordinul 2.263/2025]SUBSECŢIUNEA 102:[textul din partea 2, capitolul I, sectiunea 1, subsectiunea 10^2 a fost abrogat la 25-nov-2025 de Art. I, punctul 5. din Ordinul 2.263/2025]SUBSECŢIUNEA 19:PESTA MICILOR RUMEGĂTOAREScop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pesta micilor rumegătoareI. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale | II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Precizări tehnice | 1. Precizări tehnice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate şi cele fizice ale fiecărui lot importat. 2. Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită, în conformitate cu recomandările OIE, la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau schimbului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi a celor clinice, în cadrul supravegherii pasive, se analizează imediat, prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se notifică imediat ANSVSA. | 1. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate şi cele fizice ale fiecărui lot importat. 2. Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită, în conformitate cu recomandările OIE, la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau schimbului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi a celor clinice, în cadrul supravegherii pasive, se analizează imediat, prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se notifică imediat ANSVSA. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi a celor clinice, nu exclud boala. Teste serologice: - detecţia de anticorpi prin ELISA competitiv; - detecţia de anticorpi prin virusneutralizare. | 3. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi a celor clinice, nu exclud boala. Teste serologice: - detecţia de anticorpi prin ELISA competitiv; - detecţia de anticorpi prin virusneutralizare. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
4. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR-IDSA. Teste virusologice: - izolarea şi identificarea virusului - prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare; - detecţia de genom viral prin RT-PCR. | 4. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR-IDSA. Teste virusologice: - izolarea şi identificarea virusului - prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare; - detecţia de genom viral prin RT-PCR | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea activă | Supravegherea activă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Inspecţia, respectiv examinarea clinică se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecţia efectuată conform cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploataţiile nonprofesionale şi comerciale şi, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieşirea la păşunat şi după întoarcerea la stabulaţie, cu selectarea unui număr de exploataţii în fiecare judeţ, respectând principiul prevalenţei 5% şi confidenţei 95%. Inspecţia, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecţia în exploataţiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum şi ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. | Inspecţia, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecţia efectuată conform cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploataţiile nonprofesionale şi comerciale şi, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieşirea la păşunat şi după întoarcerea la stabulaţie, cu selectarea unui număr de exploataţii în fiecare judeţ, respectând principiul prevalenţei 5% şi confidenţei 95%. Inspecţia, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecţia în exploataţiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum şi ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2. Precizări execuţie | 2. Precizări execuţie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Examinarea clinică România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe se respectă prevederile Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerţul intracomunitar cu ovine şi caprine, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. | Examinarea clinică România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe se respectă prevederile Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerţul intracomunitar cu ovine şi caprine, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea activă | Supravegherea activă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Inspecţia, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecţia efectuată conform cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploataţiile nonprofesionale şi comerciale şi, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieşirea la păşunat şi după întoarcerea la stabulaţie, cu selectarea unui număr de exploataţii în fiecare judeţ, respectând principiul prevalenţei 5% şi confidenţei 95%. 2. Inspecţia, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecţia în exploataţiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum şi ale Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. | 1. Inspecţia, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecţia efectuată conform cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploataţiile nonprofesionale şi comerciale şi, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieşirea la păşunat şi după întoarcerea la stabulaţie, cu selectarea unui număr de exploataţii în fiecare judeţ, respectând principiul prevalenţei 5% şi confidenţei 95%. 2. Inspecţia, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecţia în exploataţiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum şi ale Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR-IDSA. | În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR-IDSA. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul laboratorului de referinţă al Uniunii Europene. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 37:[textul din partea 2, capitolul I, sectiunea 1, subsectiunea 37 a fost abrogat la 10-feb-2021 de Art. 4, punctul 2. din Ordinul 16/2021]Scop: monitorizarea bolii*) În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 38, punctul I "Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale", la "Precizări tehnice", la "Supravegherea pasivă", punctul 2 se abrogă.*) În anexa nr. 1, la capitolul I secţiunea 1 punctul 38, punctul II "Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a cabalinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A", la "Precizări tehnice", la "Supravegherea pasivă", punctul 2 se abrogă.SUBSECŢIUNEA 39:INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILEScop: Supravegherea boliiI. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale | II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precizări tehnice | Precizări tehnice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007. 2. Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi păsărilor, efectuată de către proprietari sau reprezentanţi ai acestora, şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne care pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile 3. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt: a) ataxie; b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie; h) hiperestezie. 5. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a mişcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) mişcări de pedalare; g) paralizie. 6. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele şi micotoxine. 7. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive - cabaline, păsări - cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile sunt reprezentate de ser pe coagul; probele de ser se testează pentru detecţia imunoglobulinelor G la păsări şi a imunoglobulinelor M la cabaline; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA. 8. În exploataţiile în care au fost confirmate cazuri de infecţie cu virusul West Nile la om, animalele receptive - cabaline, păsări - sunt supuse examinării clinice şi prelevării de probe de ser pe coagul pentru clarificarea statusului acestora; în cazul păsărilor, probele se prelevă în primul rând de la raţă sau gâscă, iar în lipsa lor, de la găină/curcă sau bibilică; probele de ser se testează pentru detecţia imunoglobulinelor G la păsări şi a imunoglobulinelor M la cabaline, asigurând o depistare a infecţiei la o prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%, dar nu mai puţin de 5 probe/specie; în cazul în care în exploataţie există un număr mai mic de 5 animale/specie, atunci se prelevă probe de la toate animalele; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA; rezultatele obţinute în urma investigaţiilor clinice şi serologice se transmit direcţiei de sănătate publică judeţene şi primăriei localităţii în care au fost diagnosticate cazuri de infecţie cu virusul West Nile la om; de asemenea, se convoacă Consiliul local de combatere a bolilor în vederea aplicării măsurilor de dezinsecţie la nivelul localităţilor în care a fost evidenţiată circulaţia virală. | Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 2. Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi păsărilor, efectuată de către proprietari sau reprezentanţi ai acestora, şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne care pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile 3. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt: a) ataxie; b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie; h) hiperestezie. 5. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a mişcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) mişcări de pedalare; g) paralizie. 6. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele şi micotoxine. 7. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive - cabaline, păsări - cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile sunt reprezentate de ser pe coagul; probele de ser se testează pentru detecţia imunoglobulinelor G la păsări şi a imunoglobulinelor M la cabaline; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA. 8. În exploataţiile în care au fost confirmate cazuri de infecţie cu virusul West Nile la om, animalele receptive - cabaline, păsări - sunt supuse examinării clinice şi prelevării de probe de ser pe coagul pentru clarificarea statusului acestora; în cazul păsărilor, probele se prelevă în primul rând de la raţă sau gâscă, iar în lipsa lor, de la găină/curcă sau bibilică; probele de ser se testează pentru detecţia imunoglobulinelor G la păsări şi a imunoglobulinelor M la cabaline, asigurând o depistare a infecţiei la o prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%, dar nu mai puţin de 5 probe/specie; în cazul în care în exploataţie există un număr mai mic de 5 animale/specie, atunci se prelevă probe de la toate animalele; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA; rezultatele obţinute în urma investigaţiilor clinice şi serologice se transmit direcţiei de sănătate publică judeţene şi primăriei localităţii în care au fost diagnosticate cazuri de infecţie cu virusul West Nile la om; de asemenea, se convoacă consiliul local de combatere a bolilor în vederea aplicării măsurilor de dezinsecţie la nivelul localităţilor în care a fost evidenţiată circulaţia virală. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea activă În localităţile în care au evoluat focare, în vederea declarării statusului de zonă liberă de virus West Nile, se procedează la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august şi octombrie - 3 acţiuni; examenele pot fi efectuate şi pe probe recoltate pentru supravegherea AIE; în cazul în care la prima acţiune se constată seroconversie la probele recoltate din localităţile mai sus menţionate, statusul localităţii va rămâne neschimbat şi nu se mai recoltează probe în lunile august şi octombrie; similar se procedează şi în cazul celei de a doua acţiuni; numărul de probe care se prelevă, la fiecare acţiune, se raportează la populaţia de cabaline din localităţile respective, asigurând o depistare a infecţiei la o prevalenţă de 5% cu o confidenţă de 95%; probele se testează la IDSA. | Supravegherea activă În localităţile în care au evoluat focare, în vederea declarării statusului de zonă liberă de virus West Nile, se procedează la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august şi octombrie - 3 acţiuni; examenele pot fi efectuate şi pe probe recoltate pentru supravegherea AIE; în cazul în care la prima acţiune se constată seroconversie la probele recoltate din localităţile mai sus menţionate, statusul localităţii va rămâne neschimbat şi nu se mai recoltează probe în lunile august şi octombrie; similar se procedează şi în cazul celei de a doua acţiuni; numărul de probe care se prelevă, la fiecare acţiune, se raportează la populaţia de cabaline din localităţile respective, asigurând o depistare a infecţiei la o prevalenţă de 5% cu o confidenţă de 95%; probele se testează la IDSA. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Precizări execuţie | Precizări execuţie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Monitorizarea este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din cadrul LNR pentru arboviroze aparţinând IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA. | Monitorizarea este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din cadrul LNR pentru arboviroze aparţinând IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Diagnosticul de laborator se confirmă de către Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Declararea bolii şi măsuri de control Declararea focarului de boală în cazul infecţiei cu virusul West Nile se efectuează la suspiciunea clinică, corelată cu rezultatul pozitiv al testelor de laborator în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. În cadrul măsurilor aplicate ca urmare a depistării infecţiei cu virusul West Nile, se pot evidenţia două situaţii: a) exploataţii cu animale fără semne clinice şi cu rezultate pozitive la testele de laborator (Ig G pentru păsări şi Ig M pentru cabaline) - situaţie în care nu se declară focar de boală; b) exploataţii cu animale cu semne clinice şi cu rezultate pozitive la testele de laborator - situaţie în care se declară focar de boală. În ambele situaţii, în aceste exploataţii pot exista sau nu cazuri de infecţie cu virusul West Nile la om. În situaţia prevăzută la lit. a) se recomandă aplicarea, în exploataţie, de către proprietara următoarelor măsuri: (i)distrugerea biotopurilor favorabile dezvoltării vectorilor şi păsărilor sălbatice; (ii)controlul vectorilor prin dezinsecţii periodice ale adăposturilor conform recomandărilor producătorului, precum şi protejarea animalelor de atacul vectorilor. În situaţia prevăzută la lit. b) se dispun următoarele măsuri: (i)distrugerea biotopurilor favorabile dezvoltării vectorilor şi păsărilor sălbatice; (ii)controlul vectorilor prin dezinsecţii periodice ale adăposturilor, în conformitate cu recomandările producătorului, precum şi protejarea animalelor de atacul vectorilor; (iii)în cazul cabalinelor - tratamentul simptomatic al animalelor cu semne clinice; în cazul păsărilor domestice - uciderea păsărilor cu semne clinice din exploataţie întrucât acestea pot reprezenta rezervor de virus; (iv)interzicerea intrării şi ieşirii de animale receptive în şi din exploataţie. Focarul se stinge atunci când animalele afectate (cabalinele) nu mai prezintă semne clinice şi s-au efectuat două dezinsecţii ale adăposturilor şi animalelor la interval de 10-14 zile eficiente pentru stadiile larvare şi de adult, dar nu mai devreme de 30 zile de la dezinsecţia finală. În ambele cazuri, DSVSA informează, în scris, în regim de urgenţă, direcţia de sănătate publică şi primăria localităţii respective despre testele efectuate şi rezultatele obţinute, în vederea aplicării măsurilor de prevenire a difuzării virusului, atât la oameni, cât şi la animalele receptive. De asemenea, se convoacă consiliul local de combatere a bolilor în vederea aplicării măsurilor de dezinsecţie la nivelul localităţilor în care a fost evidenţiată circulaţia virală. Circulaţia animalelor din exploataţiile infectate se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, şi ale Directivei 156/2009/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate animală care reglementează circulaţia şi importul de ecvidee provenind din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SUBSECŢIUNEA 73:DERMATOZA NODULARĂ CONTAGIOASĂ A BOVINELORScop: menţinerea statutului de ţară liberă de dermatoză nodulară contagioasăI.Supravegherea în exploataţiile de bovine1.PRECIZĂRI TEHNICE(1)Supravegherea pasivăSe realizează în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unei suspiciuni de boală, precum şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor la animale receptive din speciile bovine şi bubaline, indigene sau provenite din import sau comerţ intracomunitar, se investighează imediat, prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR-IDSA sau unul dintre LSVSA desemnate. În acest caz se dispun măsuri imediate de restricţionare a mişcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea.Simptomatologia bolii este descrisă în manualul de diagnostic elaborat de LNR.Suspiciunea de dermatoză nodulară contagioasă şi măsurile de restricţionare a mişcării animalelor se vor notifica imediat la ANSVSA.În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator:a)examene virusologice - la LSVSA desemnate şi LNR- IDSA, pentru identificarea genomului virusului capripox prin Real Time-PCR sau PCR clasic, sau/şi la LNR-IDSA, pentru identificarea virionilor prin microscopie electronică, coloraţie negativă;b)în anumite cazuri stabilite de LNR-IDSA se pot efectua şi examene histologice pentru evidenţierea incluziilor intracelulare prin tehnica de colorare cu hematoxilin-eozină, în cadrul IDSA.Probele ce trebuie prelevate în vederea testării sunt reprezentate de: cruste, biopsii de ţesut cutanat cu leziuni, tampoane conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii, şi porţiuni de organe - limfonoduri, pulmon, ficat şi ţesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte.Prelevarea şi transmiterea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor.(2)Supravegherea activăSe realizează, la dispoziţia ANSVSA, în situaţii de risc epidemiologie, în condiţiile stabilite de aceasta.În situaţia introducerii şi răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabileşte şi dispune măsurile de supraveghere, control şi eradicare necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.În situaţii de risc epidemiologie, în care ANSVSA dispune realizarea unei supravegheri active pentru dovedirea statusului de ţară liberă de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, aceasta se realizează prin examene serologice la LNR-IDSA.2.PRECIZĂRI EXECUŢIE(1)Supravegherea pasivăOrice suspiciune de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor trebuie anunţată de către proprietari, îngrijitorii care desfăşoară zilnic activităţi de îngrijire a animalelor, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali.Importul/Comerţul intracomunitar de/cu animale din speciile receptive la dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, produse sau subproduse provenite de la acestea se realizează conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2008 a Comisiei din 15 noiembrie 2016 privind măsurile zoosanitare de combatere a dermatozei nodulare contagioase în anumite state membre.Medicul veterinar oficial din PIF are responsabilitatea identificării şi notificării oricărei suspiciuni de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor.În caz de suspiciune sau apariţie a unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, cu modificările şi completările ulterioare.Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial sau de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.(2)Supravegherea activăPrelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare şi măsurilor de supraveghere, control şi eradicare dispuse de ANSVSA în situaţii de risc epidemiologie.Diagnosticul de confirmare a focarelor primare de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor se realizează la LNR-IDSA, prin identificarea genomului virusului capripox prin Real Time-PCR sau PCR clasic sau/şi prin identificarea virionilor prin microscopie electronică, coloraţie negativă. În cazul focarelor secundare, diagnosticul de confirmare se realizează şi la DSVSA desemnate, conform instrucţiunilor LNR-IDSA.3.VACCINAREAEste aplicabilă în cazul în care în România este confirmată boala şi trebuie derulat un program de monitorizare, control şi eradicare.La confirmarea primului focar de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, în funcţie de riscul epidemiologie, în România se va aplica un program de vaccinare de urgenţă pentru teritoriul dispus de ANSVSA.4.PRECIZĂRI DE EXECUŢIEVaccinarea de urgenţă se implementează în România la confirmarea primului focar al bolii pe teritoriul ţării, ca urmare a deciziei Centrului Naţional de Combatere a Bolilor. Aceasta se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, sub supravegherea DSVSA. Vaccinarea se realizează utilizându-se ace de unică folosinţă, care sunt ulterior depozitate în siguranţă şi distruse. Vaccinul este păstrat în condiţiile indicate de producător şi administrat în aceeaşi zi în care este deschis flaconul. Echipele de vaccinare respectă măsuri stricte de biosecuritate atunci când efectuează vaccinarea. Flacoanele goale trebuie păstrate şi restituite la DSVSA la sfârşitul zilei de lucru. În caz de discrepanţe, se iau măsuri corective.Planul de vaccinare include şi examinările clinice în vederea depistării reacţiilor postvaccinale, prin controale aleatorii la faţa locului cu examinarea clinică a animalelor vaccinate. Această activitate este efectuată de medicii veterinari oficiali; toate neconformităţile se raportează şi se pun în aplicare măsurile recomandate de Comisia Europeană în acest sens.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.