Capitolul 4 - EXECUŢIA, CONTROLUL EXECUŢIEI ŞI SUPRAVEGHEREA ÎN TIMP - Normativ NP119-06/2006 privind proiectarea şi execuţia învelitorilor subţiri de beton armat şi precomprimat, monolite şi prefabricate

M.Of. 937

În vigoare
Versiune de la: 20 Decembrie 2006
CAPITOLUL 4:EXECUŢIA, CONTROLUL EXECUŢIEI ŞI SUPRAVEGHEREA ÎN TIMP
SECŢIUNEA 4.1:Prevederile prezentului capitol sunt complementare referinţelor din "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" (C 56-85).
4.1.Turnarea betonului
4.2.Operaţia de turnare a betonului se poate face prin unul din următoarele procedee:
- turnarea cu pompa sau bena pe cofraj dispus la intrados la învelitorile subţiri cu pante maxime mai mici de 45°; prevederile specifice acestei operaţii tehnologice se găsesc în referinţele "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat" (indicativ NK 012-99) şi "Specificaţie tehnică privind cerinţele de calitate pentru punerea în operă a betonului" (indicativ ST 031 -2000);
- turnarea cu pompa în cofraj închis pe ambele feţe, obligatorie la învelitorile subţiri cu pante maxime mai mari de 45°, prevederile specifice fiind reglementate prin aceleaşi referinţe menţionate la punctul precedent.
4.3.Turnarea betonului se va efectua dinspre punctele joase înspre punctele înalte şi este obligatoriu a se efectua după trasee simetrice.
4.4.La învelitorile la care nu este posibilă efectuarea operaţiei de betonare într-o singură zi, aceasta se va efectua în mai multe etape zilnice, cu pauze de 2-3 zile între ele pentru a se evita contracţia puternică a betonului din masa învelitorii.
4.5.Rosturile de turnare a betonului trebuie amplasate în zone cu eforturi de compresiune şi trebuie poziţionate de către proiectant într-un plan separat întocmit pentru operaţia de betonare, anexat graficului de turnare a betonului.
SECŢIUNEA 4.2:Cofrare şi decofrare
4.6.La învelitorile subţiri cu deschideri maxime mai de 20.0 m, după montajul cofrajului este obligatorie verificarea cu metode topografice a cotelor şi a toleranţelor de montaj.
4.7.În situaţiile în care nu este posibilă turnarea simetrică a betonului, cofrajele şi sprijinirile vor fi în mod obligatoriu rigidizate, pentru a prelua efectul sarcinilor necompensate.
4.8.Decofrarea învelitorilor subţiri cu deschiderea maximă mai mare de 20.0 m se va efectua în baza unui plan de decofrare întocmit sau acceptat de proiectant. Acesta trebuie elaborat considerând următoarele principii:
- evitarea reacţiunilor concentrate datorate suporţilor cofrajului asupra masei învelitorii;
- decofrarea învelitorii se va efectua progresiv dinspre zonele care prezintă săgeţi maxime în exploatare înspre zonele cu săgeţi minime şi elementele de contur.
SECŢIUNEA 4.3:Asigurarea calităţii betoanelor
4.9.Calitatea betonului se va asigura având ca referinţă "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" (indicativ NE 012-99) şi a precizărilor din paragrafele următoare.
4.10.La învelitorile la care turnarea betonului de face cu în cofraj deschis, diametrul maxim al agregatelor se stabileşte din condiţia:
 (4.1)
unde h este grosimea învelitorii, dmin este lumina minimă între armături, iar a este grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii.
4.11.La învelitorile la care turnarea betonului de face cu în cofraj închis, diametrul maxim al agregatelor se stabileşte din condiţia:
 (4.2)
4.12.Dacă perioada de la turnare până la decofrare se determină precizând o valoare pentru modulul de elasticitate al betonului, pentru a se preveni pierderea stabilităţii şi deformaţiile excesive, valoarea modului de elasticitate se va determina din teste pe grinzi turnate pe şantier şi tratate în condiţii similare cu masa învelitorii. Numărul de mostre, dimensiunile elementelor şi procedurile de testare se vor preciza de către inginerul proiectant.
4.13.Turnarea betonului în masa învelitorilor se va efectua pe cât posibil în flux continuu, evitându-se rosturile de turnare.
4.14.Betonul se va trata corespunzător pentru limitarea deformaţiilor datorate contracţiei.
SECŢIUNEA 4.4:Asigurarea parametrilor geometriei specificaţi în proiectare (toleranţe admise)
4.15.Toleranţele de construcţie se vor preciza de către inginerul proiectant şi se vor corela cu mărimea şi variaţia imperfecţiunilor geometrice luate în considerare la proiectare.
4.16.Documentele tehnice de referinţă recomandate pentru stabilirea toleranţelor de construcţie sunt:
- STAS 10265/1-84: "Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţele din beton aparent";
- STAS 10265/2-90: "Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Calitatea suprafeţelor elementelor de beton. Toleranţe la betonul aparent";
- STAS 10265-75: "Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor în construcţii. Termeni şi noţiuni de bază";
- STAS 7009-79: "Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Terminologie";
- STAS 8600-79: "Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de toleranţe".
SECŢIUNEA 4.5:Modalităţi de înlăturare a unor abateri nedorite survenite accidental
4.17.La anumite tipuri de învelitori, micile deviaţii locale produc schimbări majore în distribuţia locală a eforturilor şi pot afecta stabilitatea locală şi generală a structurii, materializându-se prin fisuri locale şi curgerea armăturii. Efectele acestor deformaţii trebuie evaluate şi luate imediat măsurile reparatorii necesare.
4.18.Dacă în execuţie se obţin deformaţii mai mari decât cele specificate în proiect, se va face o analiză a efectelor acestora asupra comportării structurii şi se vor aplica măsurile necesare (stabilite în comun de proiectant, executant şi beneficiar) pentru remediere şi controlul comportării structurii.
SECŢIUNEA 4.6:Supravegherea în timp a învelitorilor subţiri
4.19.Programul de supraveghere se va întocmi luând ca referinţă prevederile din P 130-1999 "Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor" şi va fi detaliat de către proiectant în caietul de sarcini pentru execuţia învelitorilor subţiri şi urmărirea comportării în timp.
4.20.Caietul de sarcini va prevedea explicit frecvenţa verificărilor, natura şi conţinutul lor. Începând cu perioada testelor finale dinaintea exploatării unei structuri, trebuie efectuate inspecţii speciale la 1, 3 şi 5 ani, iar în continuare din 5 în 5 ani, până la expirarea duratei de exploatare a construcţiei, precum şi după ce structura a fost solicitată de acţiuni excepţionale. Caietul de sarcini va cuprinde în mod obligatoriu cerinţa de verificare şi urmărire a stării de deplasări prin măsurători.
4.21.Atât cu ocazia inspecţiilor speciale cât şi a celor curente se va elabora un raport de supraveghere, care să cuprindă aprecierea comportamentului structural în baza caietului de sarcini, a observaţiilor şi concluziilor rezultate din urmărirea efectivă a comportării în timp.