Capitolul 7 - 7. Măsuri şi soluţii pentru creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de ventilare/climatizare - Normativ din 2023 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I 5 - 2022

M.Of. 108 bis

În vigoare

Versiune de la: 10 Martie 2023

CAPITOLUL 7:7. Măsuri şi soluţii pentru creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de ventilare/climatizare

Măsurile şi soluţiile aplicate în proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare/climatizare trebuie să ţină cont de prevederile legislaţiei curente la nivel naţional privind creşterea performanţei energetice a clădirilor şi instalaţiilor componente ale acestora (Legea nr. 10/1995- cerinţa (f), Legea nr. 372/2005, Metodologia de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi instalaţiilor - Mc001-2022).

SUBCAPITOLUL 1:7.1. Izolarea termică a instalaţiilor

(1)Izolarea termică a elementelor componente din cadrul instalaţiilor de ventilare/climatizare trebuie realizată oriunde este nevoie de limitarea pierderilor de energie de către fluidele care o transportă sau o stochează; grosimea izolaţiei termice în acest scop se determină pe criterii tehnico-economice ţinând cont de datele specifice ale proiectului respectiv.

(2)Conductele de aer se izolează termic în următoarele situaţii:

a)sunt montate în exteriorul clădirilor;

b)traversează spaţii neclimatizate sau neîncălzite;

c)există riscul condensării pe suprafaţa conductelor de aer (traversează spaţii cu umiditate ridicată sau vehiculează aer rece);

d)transportă aer cu temperatură ridicată existând pericolul de accidentare la atingere;

e)transportă aer sau gaze cu temperatură ridicată şi traversează spaţii cu pericol de incendiu;

f)transportă gaze, vapori sau praf inflamabil şi traversează spaţii cu temperatură ridicată; în acest caz trebuie să se asigure la suprafaţa conductelor de aer temperaturi nepericuloase;

(3)Conductele de agent termic sau frigorific se izolează termic pe toată lungimea traseelor, indiferent de spaţiile traversate.

(4)Echipamentele instalaţiilor de ventilare/climatizare se izolează termic corespunzător, în special în situaţia montajului exterior.

(5)Conductele care vehiculează aer sau apă rece vor fi prevăzute cu termoizolaţie rezistentă la difuzia vaporilor de apă. Se va acorda atenţie sporită asigurării continuităţii izolaţiei termice şi a etanşării acesteia (bariera de vapori).

(6)Materialele utilizate la izolarea termică a instalaţiilor de ventilare/climatizare trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

a)să fie încadrate în cel puţin clasa de reacţie la foc Cs3d1;

b)să nu se degradeze în timp, să nu îşi piardă proprietăţile mecanice sub acţiunea vaporilor de apă;

c)să aibă proprietăţile de izolare termică stabile în timp;

d)să îşi păstreze rigiditatea la temperaturi ridicate;

e)să poată fi utilizate corespunzător pentru temperaturi coborâte acolo unde este nevoie (conducte de agent frigorific, conducte de apă răcită, echipamente pentru înmagazinare apă răcită);

f)să nu fie toxice sau să nu conducă la degajări toxice la temperaturi ridicate ale conductelor pe care le izolează.

(7)Se vor lua măsuri pentru protejarea corespunzătoare a suprafeţei exterioare a izolaţiei termice ţinând seama de condiţiile de expunere la umiditate, lovituri mecanice, pericol de incendiu şi explozie din spaţiile unde este amplasată.

SUBCAPITOLUL 2:7.2. Recuperarea şi stocarea căldurii şi utilizarea surselor regenerabile

(1)În scopul realizării unor instalaţii de ventilare/climatizare cu consum redus de energie trebuie utilizată recuperarea de căldură din sistem. Recuperarea căldurii din aerul extras din încăperi se realizează prin recirculare, prin transfer, prin schimbătoare recuperative sau regenerative, sau prin procese termodinamice (pompe de căldură, schimbătoare cu tuburi termice etc.).

(2)Se recomandă, de asemenea, să se analizeze şi să se aplice orice soluţie economică de recuperare a căldurii din surse de căldură din afara sistemului de ventilare/climatizare (soare, sol, aer exterior, căldură reziduală din procesele industriale etc.), în contextul legislaţiei curente privind performanţa energetică a clădirilor şi proiectarea unor clădiri noi cu consum foarte redus de energie.

(3)Recircularea aerului este permisă în funcţie de calitatea aerului extras. Astfel:

a)aerul extras din categoria ETA 1 poate fi recirculat sau transferat;

b)aerul extras de categoria ETA 2 nu poate fi recirculat, dar poate fi transferat în toalete, garaje şi alte spaţii similare;

c)aerul extras de categoriile ETA 3 şi ETA 4 nu poate fi recirculat sau transferat.

(4)La recuperarea căldurii din aerul extras se respectă următoarele prevederi:

a)tipul şi încercările de etanşeitate a instalaţiilor de recuperare a căldurii se fac conform prevederilor din standardul SR EN 308;

b)când aerul extras este de categoria ETA 2, este necesară funcţionarea în suprapresiune a părţii alimentate cu aer proaspăt a recuperatorului de căldură;

c)atunci când se aplică recuperarea căldurii de tip aer-aer pentru aer extras din categoria ETA 3, este necesară funcţionarea în suprapresiune a întregului traseu de alimentare cu aer proaspăt în raport cu aerul extras. Aceasta trebuie asigurată în toate condiţiile de funcţionare ale instalaţiei;

d)când aerul din care se recuperează căldura provine din aer extras de diferite categorii, aerul acesta nu trebuie să conţină mai mult de 5% aer din categoria ETA 3, dacă unitatea de recuperare a căldurii este de un tip ce permite transferul mirosurilor, umidităţii sau a altor impurităţi (de exemplu, recuperator rotativ). O atenţie sporită trebuie acordată etanşeităţii interne a schimbătorului de căldură tip recuperator, conform SR EN 308;

e)pentru aer extras de categoria ETA 4 trebuie să se utilizeze instalaţii de recuperare care utilizează un fluid intermediar, pentru a evita orice fel de contact dintre fluxul de aer extras şi fluxul de aer proaspăt preluat din exterior.

(5)La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 300 kW, este necesar să se realizeze un studiul de fezabilitate care să cuprindă soluţii pentru stocarea frigului/căldurii în sistem, cu scopul reducerii vârfului de sarcină şi diminuării puterii instalate a instalaţiei frigorifice. Acest studiu va face parte din documentaţia tehnică a proiectului.

(6)La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 100 kW, este necesar să se realizeze un studiul de fezabilitate care trebuie să cuprindă soluţii de utilizare a surselor regenerabile de energie. Se pot lua în considerare în funcţie de particularităţile proiectului, de spaţiul disponibil şi de opţiunile investitorului, soluţii care utilizează energia geotermală, energia geotermală sau energia solară. Scopul urmărit este reducerea consumului de energie primară al sistemului.