Capitolul 1 - 1. Obiect, domeniu de aplicare, structură generală - Normativ din 2023 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I 5 - 2022

M.Of. 108 bis

În vigoare
Versiune de la: 10 Martie 2023
CAPITOLUL 1:1. Obiect, domeniu de aplicare, structură generală
SUBCAPITOLUL 1:1.1. Obiect şi domeniul de aplicare
(1)Reglementarea tehnică are ca obiect proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi de climatizare.
(2)Prevederile reglementării tehnice se aplică următoarelor tipuri de clădiri, indiferent de forma de proprietate:
a)clădiri civile şi industriale (incluzând spaţii de producţie şi/sau depozitare) noi;
b)clădiri civile şi industriale (incluzând spaţii de producţie şi/sau depozitare) existente, supuse unor lucrări de modernizare, modificare, transformare, consolidare, extindere, schimbare de destinaţie, reparaţii capitale şi renovare energetică.
(3)Fac excepţie de la aplicarea acestei reglementări tehnice: instalaţiile de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului destinate asigurării condiţiilor tehnologice de tip special (instalaţii din camere curate, instalaţii de dezodorizare, instalaţii de transport pneumatic, instalaţii din mine, tuneluri şi din construcţii agrozootehnice) precum şi instalaţiile de răcire prin radiaţie.
(4)Prezenta reglementare tehnică nu tratează proiectarea şi executarea instalaţiilor pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu (desfumare) sau a echipamentelor şi sistemelor protectoare, la care pericolul de explozie rezultă exclusiv din prezenţa substanţelor explozive sau a substanţelor chimice instabile; sunt însă incluse prevederi care reglementează posibilitatea utilizării parţiale sau totale a instalaţiilor de ventilare ale clădirii, pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi.
(5)La proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi de climatizare trebuie îndeplinite condiţiile de calitate şi de performanţă, referitoare la următoarele cerinţe fundamentale:
a)rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b)securitate la incendiu;
c)igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d)siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e)protecţie împotriva zgomotului;
f)economie de energie şi izolare termică;
g)utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
(6)Prevederile acestei reglementări tehnice urmăresc aplicarea în domeniul instalaţiilor de ventilare şi climatizare a următoarelor acte normative: Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au un caracter obligatoriu pentru toate tipurile de construcţii menţionate la 1.1.(2).
(7)Fac excepţie acele prevederi în care este inclusă explicit expresia "se recomandă".
(8)Unele articole din această reglementare tehnică fac trimiteri la alte reglementări tehnice specifice, care se aplică în funcţie de gradul de obligativitate al prevederilor acestora.
(9)Pentru dimensionarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare din clădiri se utilizează datele cuprinse în Anexele 1, 2 şi 3. Anexele 4-8 au caracter de recomandare.
(10)Cerinţele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare din clădiri sunt următoarele:
a)instalaţiile de ventilare şi climatizare se execută numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie. Proiectul se elaborează de către proiectanţi de specialitate cu competenţe în domeniu, conform prevederilor legale în vigoare la data elaborării proiectului;
b)proiectul se verifică în condiţiile legale de către verificatori de proiecte, atestaţi în conformitate cu prevederile legale, pe baza reglementărilor tehnice în vigoare la data verificării proiectului, pentru cerinţele esenţiale stabilite de proiectant. Referatele de verificare ale proiectului fac parte integrantă din proiect;
c)proiectul de instalaţii de ventilare şi/sau climatizare se realizează pentru instalaţiile aferente categoriilor de clădiri înscrise la punctul 1.1.(2);
d)proiectul tehnic furnizează informaţiile tehnice complete, sub formă de piese scrise şi desenate, privind dimensionarea, execuţia lucrărilor, montajul echipamentelor/utilajelor, asigurarea cerinţelor esenţiale de calitate, teste etc.;
e)detaliile de execuţie se elaborează pe baza proiectului tehnic avizat de investitor/beneficiar, după alegerea echipamentelor/utilajelor şi materialelor de instalaţii de ventilare şi climatizare, pe baza caracteristicilor tehnice ale acestora; detaliile de execuţie trebuie să cuprindă toate elementele necesare pentru execuţia instalaţiei, detaliind şi particularizând informaţiile furnizate în proiectul tehnic.
f)proiectul tehnic, detaliile de execuţie şi după caz, dispoziţiile de şantier, emise pe parcursul executării lucrărilor trebuie să furnizeze toate datele necesare certificării energetice a clădirilor noi sau a celor existente la care s-au realizat lucrări de modernizare, modificare, transformare, consolidare, extindere, schimbare de destinaţie, reparaţii capitale şi renovare energetică;
g)proiectul tehnic, detaliile de execuţie, instrucţiunile de exploatare şi după caz, dispoziţiile de şantier, emise pe parcursul executării lucrărilor, se includ în cartea tehnică a construcţiei, care se predă investitorului/proprietarului înainte de recepţia finală a lucrărilor;
h)pentru obiectivele de investiţii noi, precum şi pentru realizarea lucrărilor specifice de intervenţii la construcţiile existente, finanţate total sau parţial din fonduri publice, fazele proiectului vor fi conforme prevederilor legale în vigoare la data elaborării proiectului.
SUBCAPITOLUL 2:1.2. Structura reglementării tehnice
(1)Structura reglementării tehnice I5 este următoarea:
1.Generalităţi - Obiect, domeniu de aplicare, structură generală
2.Cerinţe fundamentale - Capitolele 2-10

Anexe:

- Anexa 1. Date climatice de calcul pentru sistemele de climatizare - vara

- Anexa 2. Date climatice de calcul pentru sisteme de ventilare mecanică - vara

- Anexa 3. Valorile intensităţii radiaţiei solare directe ID, şi difuze Id [W/m2] pentru ziua tip a lunii iulie, la latitudinea nordică de 45°

- Anexa 4. Aria utilă de pardoseală pentru o persoană, pentru determinarea gradului de ocupare a încăperilor

- Anexa 5. Degajarea de căldură a unei persoane (pentru o temperatură a aerului din încăperi de 24°C şi pentru o suprafaţă medie a corpului uman de 1,8 m2)

- Anexa 6. Valori de calcul pentru puterea instalată a instalaţiei de iluminat

- Anexa 7. Valorile recomandate pentru încadrarea numărului de schimburi orare de aer pentru evaluarea valorilor propuse pentru debitul total de climatizare sau pentru debitul de ventilare mecanică

- Anexa 8. Viteze uzuale ale vitezei aerului în conducte

SUBCAPITOLUL 3:1.3. Definiţii
(1)Definiţiile specifice ale termenilor utilizaţi în această reglementare tehnică sunt:
Calitatea aerului interior - caracteristica acestuia de a avea un conţinut de poluanţi care nu depăşeşte concentraţiile sau dozele admise (asimilate de persoane în perioada de ocupare), asigurând astfel igiena şi sănătatea persoanelor. Calitatea aerului interior este dependentă de mai multe variabile şi poate fi uşor alterată prin apariţia unor compuşi noi, nocivi, precum şi prin modificarea compoziţiei chimice normale sau a proprietăţilor sale fizice, fenomen cunoscut sub denumirea de viciere.
Climatizarea este procesul prin care în interiorul încăperilor se asigură o temperatură controlată a aerului, indiferent de procesele termice din interiorul sau din exteriorul clădirii. Climatizarea presupune încălzirea şi răcirea controlată a spaţiilor. Prin climatizare se urmăreşte realizarea confortului termic al ocupanţilor din încăperi.
Prin climatizare se poate realiza şi controlul umidităţii aerului interior, dar aceasta nu este o situaţie implicită. În procesul de climatizare se poate trata şi aerul proaspăt necesar ventilării. În acest caz, climatizarea este cuplată cu ventilarea.
Clădire foarte puţin poluantă - o clădire realizată din materiale cu emisii foarte mici de poluanţi (de exemplu, piatra, sticla, metalul) şi în care nu se desfăşoară activităţi cu emisii poluante şi nu există surse poluante. Informativ, concentraţiile maxime admise ale unor poluanţi (carbon organic volatil total - TCOV, formaldehidă, amoniac etc.) sunt date în standardul SR EN 16798-1/NA.
Clădire puţin poluantă - o clădire realizată din materiale cu emisii mici de poluanţi şi în care activităţile cu emisii poluante sunt limitate sau interzise. Informativ, emisiile (TCOV, formaldehidă, amoniac etc.) sunt date în standardul SR EN 16798-1/NA.
Clădire poluantă – o clădire care nu corespunde tipurilor de clădire foarte puţin sau puţin poluantă.
Confortul termic - este senzaţia fizică şi psihică, de stare de bine, rezultată din faptul că schimbul de căldură dintre corpul uman şi mediul înconjurător se realizează fără suprasolicitarea sistemului termoregulator.
Condiţionarea aerului este procesul prin care se realizează controlul temperaturii, umidităţii, vitezei aerului şi de cele mai multe ori şi a purităţii aerului interior. Termenul este utilizat îndeosebi pentru încăperi cu condiţii tehnologice speciale.
Eficienţa ventilării (Epsilon) este o mărime adimensională care exprimă în ce măsură aerul proaspăt şi eventual tratat, introdus în încăpere, se amestecă cu aerul interior din încăpere. Acest indice poate fi utilizat pentru evaluarea calitativă a eficienţei distribuţiei aerului într-un spaţiu ventilat, prin comparaţie cu o stare ideală de amestec perfect a aerului introdus în acel spaţiu.
Eficienţa minimă necesară a unui dispozitiv de filtrare (ePMx) este o mărime adimensională ce reprezintă eficienţa unui dispozitiv de filtrare a aerului de a reduce concentraţia masică a aerosolilor (PM – particulate matter) cu un diametru optic cuprins între 0,3 microm şi x microm. Valoarea sa minimă rezultă din corelaţia dintre categoria de calitate a aerului exterior ODA şi clasa de calitate a aerului introdus SUP.
Eficienţa unui echipament de recuperare a căldurii (EpsilonPhit) indică raportul dintre variaţia de temperatură a aerului exterior la trecerea prin recuperator şi variaţia de temperatură maximă posibilă în recuperator (diferenţa dintre temperatura aerului exterior şi a aerului extras, pentru debite masice egale).
Indicele senzaţiei de curent de aer (DR) este o estimare a procentului de persoane nemulţumite din cauza senzaţiei de "curent de aer" resimţite, produse de viteza aerului şi de intensitatea turbulenţei sale, care pot conduce către o situaţie inconfortabilă, în anumite condiţii de temperatură.
Procentul de persoane nemulţumite (PPD) este o estimare a procentului de persoane dintr-un grup care are o anumită activitate şi un anumit grad de izolare termică a îmbrăcăminţii, care consideră că nivelul de confort termic dintr-o încăpere cu anumiţi parametri, este nesatisfăcător.
Sarcina termică de calcul a încăperii (sensibilă, latentă, totală) reprezintă fluxul de căldură sensibilă/latentă/totală, necesar a fi introdus sau extras din încăpere pentru a realiza starea interioară de calcul; se determină corespunzător condiţiilor climatice de calcul şi condiţiilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degajă căldură).
Sarcina termică de calcul a sistemului reprezintă fluxul de căldură sensibilă/latentă/totală, necesar a fi introdus sau extras de sistemul de instalaţii de ventilare/climatizare, pentru a realiza starea interioară de calcul; se determină corespunzător condiţiilor climatice de calcul şi condiţiilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degajă căldură). Sarcina sistemului nu reprezintă suma sarcinilor de calcul ale încăperilor.
Sarcina termică (a încăperii/sistemului) reprezintă fluxul de căldură sensibilă/latentă/totală, necesar a fi introdus sau extras din încăpere la un moment dat, pentru a realiza starea interioară de calcul; se determină corespunzător condiţiilor climatice şi condiţiilor interioare de exploatare, corespunzătoare momentului de calcul.
Temperatura operativă a unei încăperi date este temperatura uniformă a unei încăperi echivalente în care schimbul de căldură prin convecţie şi prin radiaţie al unei persoane, este acelaşi cu cel din încăperea dată; pentru viteze ale aerului mai mici de 0,4 m/s şi temperaturi medii de radiaţie mai mici de 40°C, temperatura operativă se poate calcula ca media aritmetică dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie.
Tipurile de aer sunt denumite şi notate după rolul pe care îl are aerul, ca agent de lucru din instalaţiile de ventilare/climatizare; acestea sunt definite în SR EN 16798-3.
Ventilarea este procesul prin care intră (natural sau forţat) aer proaspăt în încăperi şi prin care, din încăperi se elimină (natural sau forţat) aerul poluat. Astfel se realizează diluarea/eliminarea nocivităţilor interioare: umiditate, gaze, vapori, praf, căldură în exces, fapt ce constituie funcţia (obiectivul) ventilării. Prin ventilare se asigură calitatea aerului interior (reducerea concentraţiei poluanţilor şi a dozelor de poluanţi în limitele admise) şi se limitează creşterea temperaturii aerului interior.
Valoare Limită de Expunere (VLE), valoarea limită instantanee sau pe o perioadă de 15 minute a concentraţiei unei substanţe care nu trebuie depăşită, pentru a nu afecta sănătatea.
Valoarea Medie de Expunere (VME), valoare limită medie în timp a concentraţiilor unei substanţe, care nu trebuie depăşită într-un interval de 8 ore, pentru a nu afecta sănătatea.
Votul mediu previzibil (PMV) reprezintă un indice care exprimă senzaţia previzibilă de confort termic a unui grup de persoane dintr-o încăpere cu parametri daţi, în anumite condiţii de activitate şi cu un grad de izolare termică a îmbrăcăminţii cunoscut.
Zona termică a clădirii reprezintă o parte dintr-o clădire care este caracterizată prin anumiţi parametri ai ambianţei termice interioare şi printr-un anumit profil de variaţie a sarcinii termice, rezultat din orientarea clădirii, din modul de utilizare a spaţiului ocupat, a distribuţiei surselor interioare de căldură etc.
Zona ocupată a unei încăperi este acea parte a încăperii în care se desfăşoară activitatea din încăpere şi în care trebuie să se asigure parametrii de calcul pentru calitatea aerului şi confortul termic; distanţele faţă de elementele de construcţie perimetrale care se respectă la constituirea zonei ocupate sunt stabilite în SR EN 16798-3.
SUBCAPITOLUL 4:1.4. Unităţi de măsură
(1)Se utilizează unităţile din Sistemul Internaţional.
(2)Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităţi de măsură:
- Debitul masic: kg/s;
- Debitul volumic: m3/s, m3/h
- Masa: kg;
- Masa specifică (densitate): kg/m3;
- Acceleraţia: m/s2;
- Acceleraţia gravitaţională: g (9,81 m/s2)
- Presiunea: Pa;
- Pierderea de sarcină: Pa/m;
- Puterea: W;
- Energia: J;
SUBCAPITOLUL 5:1.5. Simboluri
(1)Se utilizează următoarele simboluri:
Caractere greceşti:
Epsilonc - eficienţa ventilării în ceea ce priveşte eliminarea concentraţiei de poluanţi;
EpsilonTheta - eficienţa ventilării în ceea ce priveşte eliminarea cădurii în exces;
Theta - temperatura;
Thetaa - temperatura medie a aerului interior;
ThetaOP - temperatura operativă;
ThetaIDA - temperatura aerului din încăperea climatizată;
ThetaSUP - temperatura aerului tratat, introdus în încăperea climatizată;
PhiS - sarcina termică sensibilă a încăperii;
Phit - sarcina termică de căldură totală a încăperii;
Caractere latine:
a,b - dimensiunile secţiunii conductelor rectangulare;
hIDA - entalpia aerului din încăperea climatizată;
hSUP - entalpia aerului tratat, introdus în încăperea climatizată;
d - diametrul conductei circulare;
de - diametrul echivalent al conductelor cu secţiune rectangulară şi a altor piese speciale;
ePMx - capacitatea de reţinere a particulelor de către dispozitivul de filtrare;
l - lungimea tronsonului de conductă;
R - pierderea de sarcină liniară unitară pe tronsonul respectiv
va - viteza aerului, magnitudinea vectorului viteză determinată prin măsurări cu ajutorul unei sonde omnidirecţionale de viteză;
Z - pierderea de sarcină locală pe un anumit tronson
Acronime:
DR - Draught Rate - Indicele senzaţiei de curent de aer
CFD - Modelarea dinamicii curgerilor (Computational Fluid Dynamics)
ETA - Clasa de calitate a aerului interior extras (Extracted Air)
EHA - Clasa de calitate a aerului evacuat către exterior (Exhausted Air)
IDA - Clasa de calitate a aerului interior (Indoor Air)
IEQ - Calitatea ambianţei (mediului) interioare (Indoor Environment Quality)
ODA - Clasa de calitate a aerului exterior (Outdoor Air)
PMV - Votul Mediu Previzibil (Predicted Mean Vote)
PPD - Procentul de persoane nemulţumite asociat indicelui PMV (Predicted Percentage of Dissatisfied)
SUP - Clasa de calitate a aerului introdus (Supplied Air)
VLE - Valoarea limită de expunere a concentraţiei interioare
VME - Valoarea medie de expunere a concentraţiei interioare
SUBCAPITOLUL 6:1.6. Documente normative de referinţă
(1)Documentele normative de referinţă sunt cele din tabelul 1.6.1. şi cele din tabelul 1.6.2.
Tabelul 1.6.1: Reglementări tehnice de referinţă

Nr. crt.

Reglementare tehnică

1

Normativ cadrul privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995, indicativ NC 001-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 222/N/2000

2

Normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1456/2020, cu modificările ulterioare

3

Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, indicativ C 125-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3384/2013

4

Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/1999

5

Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ I 13-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 845/2015

6

Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indicativ Mc 0012022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 16/2023

7

Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară, indicativ NP 008-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 6/N/1997

8

Normativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru şcoli şi licee, indicativ NP 010-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1203/2022

9

Normativ privind cerinţe de calitate specifice construcţiilor pentru grădiniţe de copii, indicativ NP 011-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2487/2022

10

Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru creşe, indicativ NP 022-2021, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 749/2021

11

Normativ pentru construcţii spitaliceşti, indicativ NP 015-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2412/2022

12

Normativ pentru construcţiile ce conţin spaţii pentru furnizarea asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, indicativ NP 021-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2500/2022

13

Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea parcajelor etajate pentru autoturisme, indicativ NP 24-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 141/N/1997

14

Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere, indicativ NP 079-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1503/2002

15

Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţională de bază) din punct de vedere al cerinţelor Legii 10/1995, indicativ NP 065-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1993/2002

16

Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare

17

Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

18

Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare

19

Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii

20

Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive

Tabelul 1.6.2: Standarde române de referinţă (se va considera întotdeauna cea mai recentă versiune cu caracter oficial)

Nr. Crt.

Indicativ

Titlu

1

SR EN ISO 7730

Ambianţe termice moderate - Determinarea analitică şi interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV şi PPD şi specificarea criteriilor de confort termic local

2

SR EN 16798-1

Performanţa energetică a clădirilor

Ventilarea clădirilor Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul şi acustica, Modul M1-6

3

SR EN 16798-1/NA

Performanţa energetică a clădirilor

Ventilarea clădirilor Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul şi acustica Modul M1-6

Anexă Naţională

4

SR EN 16798-3

Performanţa energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor. Partea 3: Pentru clădiri nerezidenţiale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de ventilare şi de climatizare a încăperilor (Modulele M5-1, M5-4)

5

SR EN 12599

Ventilarea în clădiri. Proceduri de încercare şi metode de măsurare pentru recepţia instalaţiilor de ventilare şi de condiţionare a aerului

6

SR EN ISO 13370

Performanţa termică a clădirilor. Transfer termic prin sol. Metode de calcul

7

SR EN 15978

Dezvoltare durabilă a lucrărilor de construcţie. Evaluarea performanţei de mediu a clădirilor. Metodă de calcul

8

SR EN 12792

Ventilarea în clădiri. Simboluri, terminologie şi simboluri grafice

9

SR CEN/TR 12101-5

Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 5: Ghid de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi

10

SR EN 12101-6

Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 6: Specificaţii pentru sisteme cu presiune diferenţială - Kituri

11

SR EN ISO 16890-1

Filtre de aer pentru ventilare generală. Partea 1: Specificaţii tehnice, cerinţe şi sistem de clasificare pe baza eficienţei de filtrare a particulelor în suspensie (ePM)

12

SR EN 308

Schimbătoare de căldură. Proceduri de încercare pentru determinarea performanţei componentelor recuperatoarelor de căldură aer/aer

13

SR EN ISO 52016-1

Performanţa energetică a clădirilor. Necesarul de energie pentru încălzire şi răcire, temperaturi interioare şi sarcini termice sensibile şi latente. Partea 1: Metode de calcul

14

SR EN 12831-1

Performanţa energetică a clădirilor. Metodă de calcul al sarcinii termice de dimensionare. Partea 1: Necesarul de căldură pentru încălzire, Modul M3-3

15

SR EN ISO 9972

Performanţa termică a clădirilor. Determinare a permeabilităţii la aer a clădirilor. Metodă de presurizare prin ventilare

(2)Lista reglementărilor tehnice de referinţă va fi consultată împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de Ministerul Dezvoltări, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.