Subcapitolul 4 - Dimensionarea şi echilibrarea hidraulică a reţelelor termice - Normativ din 2015 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală - Indicativ I 13-2015

M.Of. 897 bis

În vigoare

Versiune de la: 15 Martie 2023

SUBCAPITOLUL 4:Dimensionarea şi echilibrarea hidraulică a reţelelor termice

SECŢIUNEA 1:Conducte de apă caldă şi fierbinte

8.118. Dimensionarea şi echilibrarea hidraulică a reţelelor termice exterioare se face potrivit reglementării tehnice de exploatare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice.

8.119. Dimensionarea şi echilibrarea hidraulică a reţelelor termice preizolate se face potrivit reglementării tehnice de proiectare,execuţie şi exploatare pentru reţele termice cu conducte preizolate.

8.120. Circuitele consumatorilor instalaţiilor de încălzire se echilibrează hidraulic, urmărindu-se realizarea unor rezistenţe hidraulice diferite cu cel mult 10 % în instalaţiile interioare şi cel mult 5 % în reţelele exterioare.

(1)Echilibrarea hidraulică a circuitelor instalaţiilor de încălzire se realizează prin măsurile indicate la art. 5.38 şi 5.39.

8.121. Dimensionarea conductelor instalaţiilor interioare se face, după caz:

a)pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se urmăreşte consumarea presiunii disponibile prin pierderi de sarcină hidraulice, cu condiţia echilibrării hidraulice, prin trasee economice şi cu utilizarea unui număr minim de organe de reglare;

b)pe baza unor viteze de circulaţie a apei, economice, diferenţiate în funcţie de diametre, indicate în tabelul 8.9, în cazul în care nu se cunoaşte presiunea disponibilă.

c)pe baza unei căderi de presiune rezultată dintr-un calcul de optimizare.

8.122. Pentru reţelele de conducte la care reglajul furnizării căldurii este de tip cantitativ sau mixt se pot adopta, la condiţii nominale, viteze de circulaţie a apei mai mari decât cele indicate în tabel.

Tabel 8.9. - Viteze indicate pentru circulaţia apei în conducte de oţel [m/s]

Diametrul nominal al conductei [inch], [mm]	Reţele
Diametrul nominal al conductei [inch], [mm]	Interioare	Exterioare
3/8	0,20...0,35	-
1/2	0,20...0,40	-
3/4	0,30...0,45	-
1	0,30...0,60	0,40...0,70
1 1/4	0,50...0,65	0,50...0,75
1 1/2	0,50...0,70	0,50...0,80
2	0,50...0,80	0,55...1,00
63...76	0,50...0,90	0,60...1,10
83...95	0,65...1,10	0,70...1,15
102...127	0,70...1,15	0,90...1,35
133...152	0,90...1,35	1,20...1,70
168...219	1,20...1,70	1,40...2,00
247...324	1,50...2,00	1,70...2,40
377...521	-	2,10...2,80
peste 521	-	2,40...3,00

8.123. Viteza maximă a apei, în limitele presiunii disponibile din reţeaua termică, nu va depăşi:

a)1,5 m/s - în instalaţii interioare din clădiri cu cerinţe speciale de protecţie la zgomot (spitale, sanatorii, săli de lectură etc.).

b)2,0 m/s - pentru clădiri de locuit şi social-culturale;

c)3,0 m/s - pentru hale industriale;

d)4,0 m/s - pentru reţele termice de apă caldă şi apă fierbinte (racorduri şi reţele de distribuţie).

8.124. În instalaţiile cu regim hidraulic variabil în timp, dimensionarea conductelor se face astfel încât să se asigure stabilitatea hidraulică a instalaţiei. În acest caz, la baza coloanelor şi la branşamentul instalaţiei de încălzire se montează robinete cu presiune diferenţială.

8.125. Pentru instalaţiile de încălzire cu apă caldă cu circulaţie forţată, cu distribuţie inferioară, în calculul de dimensionare al coloanelor verticale se urmăreşte ca ecartul de presiune disponibil (ducere - întoarcere) la baza coloanelor să fie de cel puţin trei ori mai mare decât presiunea datorată gravitaţiei, considerată cu valoarea corespunzătoare temperaturii exterioare medii a perioadei de încălzire şi cu înălţimea corespunzătoare consumatorului cel mai sus plasat.

8.126. În cazul instalaţiilor de încălzire cu apă caldă, cu circulaţie forţată, cu distribuţie superioară, dimensionarea coloanelor se face pe baza presiunii disponibile rezultate din diferenţa dintre presiunea pompei şi presiunea gravitaţională.

8.127. În cazul branşării unei instalaţii de încălzire cu apă la o instalaţie existentă, dimensionarea se face în funcţie de presiunea disponibilă în punctele de racord pe ducere şi întoarcere.

SECŢIUNEA 2:Conducte de abur şi condensat

8.128. Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în tabelul 8.10.

a)Dimensionarea conductelor de condensat cu circulaţie naturală (cădere liberă) se face conform tabelului 8.11, pentru condensat de joasă presiune sau tabelului 8.12, pentru condensat de medie presiune.

b)Conductele de condensat cu circulaţie forţată se dimensionează în mod similar cu conductele de apă caldă sau fierbinte cu circulaţie forţată.

Tabelul 8.10. - Viteze maxime pentru calculul conductelor instalaţiilor de încălzire cu abur [m/s]

Diametrul nominal al conductei [inch], [mm]	Abur de joasă presiune				Abur de medie presiune
	Aburul în echicurent cu condensatul		Abur în contracurent cu condensatul
	Conducte orizontale	Coloane verticale	Conducte orizontale	Coloane verticale
3/8	11	18	2	3,5	35
1/2	14	20	2,5	4	35
3/4	18	22	3	5	35
1	22	25	4	6	40
1 1/4	25	30	5	7,5	40
1 1/2	30	35	6	9	40
50-75	35	40	8	11	40
75-150	40	50	10	14	50
peste 150	50	60	14	20	70

Tabelul 8.11. - Dimensionarea conductelor de condensat de joasă presiune cu circulaţie naturală (cădere liberă)

Diametrul nominal al conductei, [mm]	Conducte uscate			Conducte înecate, orizontale sau verticale, având lungimea:
	Orizontale	Verticale		sub 50 m		50-100 m		Peste 100 m
	Cantitatea de căldură cedată de abur pentru formarea condensatului, [kW]
15	5		7		33		21		9
20	17		26		81		52		29
25	33		49		145		93		46
32	79		116		315		205		100
40	120		180		435		290		134
50	250		370		755		510		250
57	365		545		1100		720		365
64	495		735		1450		990		495
70	580		870		1750		1220		580
76	700		1050		2150		1450		700
82	870		1300		2620		1750		870
88	1050		1470		3100		2100		1050
94	1280		1920		3600		2330		1280
100	1450		2150		4100		2800		1450

Tabelul 8.12. - Dimensionarea conductelor de condensat de medie presiune cu circulaţie naturală (cădere liberă)

Panta ** hidraulică	Diametrul nominal al conductei [mm]
	15	20	25	32	40	50	65	80	100	125	150	200
	Debit de condensat [kg/h*]
1/100	100	200	400	900	1500	2800	6300	9300	17000	31000	53000	121000
1/200	80	150	300	600	1000	2000	4400	6600	12000	22000	37000	86000
1/300	50	130	250	500	800	1500	3500	5500	10000	18000	30000	70000
1/400	45	100	200	450	700	1400	3200	4700	8800	16000	26000	61000
1/500	40	90	190	430	650	1200	2900	4200	7700	14000	24000	54000
1/1000	30	60	120	290	450	850	2100	2900	5400	10000	17000	38000

* Valorile din tabel sunt valabile pentru condensat provenit din abur cu presiunea de 0,7-1,1 bar. Conductele de condensat provenit din abur cu presiunea de 1,1 - 8 bar au diametrul imediat superior celui rezultat din tabel.

** Lungimea echivalentă a rezistenţei locale, considerată la stabilirea pantei hidraulice a conductelor de condensat, va fi egală cu 1 m pentru fiecare piesă specială (cot, ramificaţie etc.) şi 5 m pentru fiecare armătură (ventil, clapetă etc.).

SECŢIUNEA 3:Calculul mecanic al conductelor

8.129. Calculul mecanic al conductelor este obligatoriu pentru reţelele termice de transport şi distribuţie de apă fierbinte, abur şi apă caldă.

8.130. Prin calculul mecanic al conductelor se determină:

a)grosimea peretelui ţevii;

b)dimensionarea suporturilor mobile şi fixe, precum şi stabilirea distanţei dintre suporturi:

c)dimensionarea compensatoarelor de dilatare.

8.131. La calculul mecanic al conductelor se iau în considerare eforturile generate de: presiunea agentului termic, greutatea proprie a conductelor pline cu apă şi izolate termic, frecarea pe suporţii mobili şi în compensatoarele cu presgarnitură şi forţele elastice ale compensatoarelor în formă de U, L şi Z; în cazul conductelor montate aerian se are în vedere şi acţiunea vântului, iar în zonele cu acţiuni seismice şi efectul acestor acţiuni.

8.132. În calculul mecanic al reţelelor termice sa iau în considerare următoarele:

a)coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3;

b)coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05;

c)coeficientul de suprasarcină datorată tasării 1,0;

d)forţele verticale în suporturile fixe şi mobile se determină în ipoteza efectuării decalate în timp a probelor hidraulice;

e)presiunea interioară din conducte este presiunea nominală, definită potrivit prescripţiilor tehnice specifice ISCIR;

f)temperatura de calcul a conductei este temperatura maximă a agentului termic.

8.133. Dilatarea liniară (alungirea conductelor) se determină folosind relaţia:

L =

x L x (t_max - t_mont)

în care:

L = alungirea conductei, [cm];

= coeficientul de dilatare liniară; pentru oţel:

= 0,0012 cm/m·grd

L = lungimea conductei compensate (distanţa între două reazeme fixe), [m];

t_max= temperatura maximă a agentului termic, [°C];

t_mont= temperatura de montaj a conductei, [°C].

8.134. Alegerea tipului de suport mobil şi a distanţei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomandările din reglementările tehnice aplicabile şi a furnizorilor conductelor utilizate.

8.135. Alegerea tipului de suport fix şi a distanţei dintre suporturi se face potrivit reglementărilor de proiectare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică şi a reţelelor preizolate şi a furnizorilor de echipamente.

8.136. Alegerea tipului de compensator de dilatare şi a condiţiilor de montare se face potrivit reglementărilor de proiectare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică şi a reţelelor preizolate şi a furnizorilor de echipamente.

8.137. Conductele instalaţiilor interioare de încălzire vor respecta prevederile, referitoare la configuraţia traseului, preluarea dilatărilor şi susţineri, de la art. 8.68. 8.71.

8.138. Prescripţiile privind calculul mecanic pentru conductele preizolate termic montate direct în sol se face potrivit reglementărilor de proiectare a reţelelor preizolate.