Subcapitolul 2 - Reţele de distribuţie exterioare - Normativ din 2015 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală - Indicativ I 13-2015

M.Of. 897 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Martie 2023
SUBCAPITOLUL 2:Reţele de distribuţie exterioare
SECŢIUNEA 1:Configuraţia şi traseul reţelelor
8.10.Stabilirea configuraţiei şi traseului reţelei de distribuţie se face pentru a se asigura transportul şi repartiţia energiei termice în condiţii de eficienţă, siguranţă şi economicitate, cuprinse în reglementările tehnice de proiectare şi executare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice. Conductele de abur şi de apă fierbinte trebuie să respecte cerinţele prescripţiei tehnice specifice ISCIR, unde este cazul.
8.11.Se pot adopta următoarele tipuri de scheme de distribuţie:
a)schema arborescentă (radială);
b)schema inelară;
c)schema inelar-radială (buclată).

8.12.Alegerea tipului de schemă de distribuţie se face în funcţie de amplasarea, mărimea şi importanţa consumatorilor, de constrângerile impuse de teren şi de celelalte reţele, urmărindu-se asigurarea unei bune echilibrări hidraulice a reţelei şi a unor costuri de investiţie şi consumuri de materiale reduse.

8.13.Se recomandă folosirea schemei de distribuţie arborescentă datorită costurilor de investiţie reduse şi a exploatării mai simple. Schema de distribuţie inelară se adoptă atunci când, utilizând o distribuţie radială, nu se pot obţine echilibrarea şi stabilitatea hidraulică necesare, oferind avantajul alimentării cu căldură şi în situaţii de avarie a majorităţii consumatorilor, mai puţin a celor din zona avariată.

8.14.La stabilirea configuraţiei reţelei termice se urmăreşte obţinerea traseului cu lungime minimă de conducte, cu număr minim de cămine de vizitare şi cu cât mai puţine intersecţii cu alte reţele edilitare şi cu arterele de circulaţie.

8.15.Amplasarea reţelelor termice exterioare se face, de preferinţă, în spaţii verzi, urmărindu-se paralelismul cu axul arterelor de circulaţie şi/sau limitele clădirilor şi realizarea compensării naturale a dilatărilor conductelor.

8.16.Amplasarea reţelei termice în zona carosabilă a drumurilor publice se face numai dacă nu există alte posibilităţi de amplasare (în spaţii verzi, etc.) şi dacă se au în vedere necesităţile pozării pe acelaşi traseu şi a altor reţele subterane.
8.17.În cazul pozării de-a lungul unui drum public, traseul reţelei se fixează, de regulă, pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri), iar subtraversarea drumului public pentru racordarea consumatorilor amplasaţi pe partea cealaltă a drumului se face, de regulă, perpendicular pe axul acestuia.

8.18.Ramificaţiile din reţelele termice se fac, de regulă, perpendicular pe conducta principală, iar schimbările de direcţie se fac în unghiuri mai mari sau egale cu 90 de grade.

8.19.Reţelele termice de distribuţie se pot amplasa în subsolurile clădirilor în următoarele condiţii:
a)să fie pozate în spaţii de folosinţă comună şi uşor accesibile;
b)să fie destinate pentru alimentarea cu căldură a instalaţiilor de încălzire aferente clădirii respective, nefiind permisă tranzitarea subsolurilor cu reţele termice care alimentează alte clădiri.
SECŢIUNEA 2:Condiţii de pozare şi montaj
8.20.Amplasarea reţelelor termice se poate face:
a)subteran, în canale termice nevizitabile, semivizitabile sau vizitabile, după caz;
b)subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic);
c)aerian în exteriorul clădirilor, pe estacade sau în interior, susţinute pe/de elementele de construcţie ale clădirii.
8.21.Reţelele termice exterioare se montează, de regulă, subteran.
Montarea supraterană (aeriană) a reţelelor termice exterioare este admisă în următoarele situaţii:
a)în incintele şi pe platformele industriale
b)în afara ansamblurilor de clădiri civile
c)în situaţia unui nivel permanent ridicat al apelor freatice
d)în cazul unor condiţii locale speciale
8.22.Amplasarea reţelelor termice exterioare se realizează în corelare cu celelalte reţele şi construcţii din zonă, existente sau proiectate, ţinând seama de prevederile cuprinse în SR 8591.
(1)Reţelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea faţă de fundaţiile clădirilor distanţele specificate în reglementările tehnice specifice de realizare a construcţiilor.
8.23.Reţelele termice subterane se montează, de regulă, la adâncimi cuprinse între 0,6 m şi 2,5 m, urmărindu-se realizarea unor soluţii constructive rezistente, durabile, funcţionale şi economice.
8.24.Adâncimile minime de pozare, pentru reţelele termice subterane respectă indicaţiile reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
8.25.În cazul unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de îngheţ se adoptă măsuri pentru evitarea îngheţării apei în conducte (termoizolări suplimentare, asigurarea circulaţiei permanente a apei, golirea conductei în caz de oprire accidentală a circulaţiei etc.)
8.26.La amplasarea în teren a reţelelor termice subterane montate în canale se respectă distanţele minime din reglementările privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
8.27.La intrarea reţelelor termice în clădiri, canalul termic se prevede cu un canal vertical de ventilare naturală, alipit clădirii. Trecerea conductelor prin peretele clădirii se face, pe cât posibil la o cotă superioară celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, măsuri de etanşare la intrarea conductelor din canal în clădire, în vederea evitării pătrunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate şi a evitării inundării subsolului.
8.28.Reţelele termice pot fi amplasate în canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ şi alte reţele, când pozarea în comun a mai multor reţele este mai avantajoasă din punct de vedere economic decât pozarea separată, cu condiţia respectării prevederilor din reglementările de specialitate specifice reţelelor montate în canal comun. Canalele circulabile sau semicirculabile sunt adoptate în general la subtraversări ale unor artere de circulaţie mai importante sau de importanţă deosebită.
8.29.Dimensiunile minime ale spaţiului de circulaţie în canale sunt cele precizate în reglementările privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
8.30.Pozarea conductelor în canalele termice şi stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu respectarea distanţelor minime din reglementările tehnice aplicabile (Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru reţele termice cu conducte preizolate, indicativ NP 029-02, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 940/2003*).
_______
*)Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 940/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8.31.Conductele preizolate termic se montează direct în sol. La pozarea în sol a conductelor preizolate şi la realizarea reţelelor termice cu astfel de conducte se respectă prevederile reglementărilor tehnice aplicabile (NP 029-02).

8.32._
(1)Conductele preizolate care înlocuiesc reţele termice existente montate în canale termice se pot monta în canalul existent, dacă pereţii acestuia nu sunt în stare degradată.
(2)În cazul în care gabaritul conductelor preizolate depăşeşte spaţiul disponibil în canalul termic, o parte din conducte se montează îngropate în sol, lângă canal, după demolarea unui perete al canalului termic, de regulă, cel opus clădirii.

8.33.Distanţele minime de la conductele preizolate ale reţelelor termice montate direct în sol la construcţii sau alte reţele sunt indicate în reglementările tehnice aplicabile.
8.34.La amplasarea aeriană sau subterană a reţelelor termice se respectă indicaţiile din normativele de proiectare aplicabile şi a furnizorilor conductelor utilizate.
8.35.Pentru susţinerea conductelor reţelelor termice se utilizează sisteme constructive specifice.
SECŢIUNEA 3:Armături de închidere, reglare, golire, dezaerisire
8.36.Armăturile de închidere şi reglare se prevăd:
a)pe conductele de plecare şi sosire ale distribuitoarelor şi colectoarelor din centralele termice, punctele termice şi punctele de distribuţie;
b)pe conductele racordurilor termice ale clădirilor sau ale părţilor de clădiri cu distribuţii independente;
c)pe ramificaţiile de orice diametru şi lungime în cazul în care în reţeaua respectivă există consumatori care impun condiţii speciale de continuitate în alimentarea cu căldură.
8.37.Pe conductele principale ale reţelelor termice se prevăd armături de secţionare. Distanţele dintre armăturile de secţionare se stabilesc în funcţie de:
a)configuraţia reţelei;
b)gruparea consumatorilor şi caracterul lor;
c)necesitatea subtraversării unor obstacole;
d)natura terenului (terenuri alunecătoare, sensibile la umezire, etc.);
e)gradul de seismicitate al zonei respective;
(1)La amplasarea armăturilor de secţionare se ţine seama în mod deosebit de condiţiile de alimentarea în caz de avarie a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu căldură.
8.38.Armăturile de secţionare cu diametrul peste 400 mm sunt cu acţionare mecanică (electrică).
8.39.Armăturile grele de pe conducte, de regulă peste DN 200, se montează pe suporturi proprii pentru a se evita încărcarea suplimentară a conductelor şi deformarea îmbinărilor.
8.40.În punctele cele mai joase ale reţelelor cu apă se prevăd robinete pentru golirea apei din tronsonul respectiv. În punctele înalte ale reţelelor se prevăd dispozitive de evacuare a aerului (dezaerisire).
(1)Diametrele armăturilor de golire se aleg potrivit indicaţiilor din tabelul 8.1 în care, pentru diferite valori ale diferenţei de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conductă şi robinetul de golire, sunt date debitele de golire în litri/oră; timpul de golire al apei din tronsonul considerat este de 15 ... 30 minute.
(2)În cazul în care evacuarea apei se face la o reţea de canalizare, debitul evacuat nu depăşeşte debitul nominal al canalizării.
(3)Diametrele armăturilor de evacuare a aerului se aleg în funcţie de diametrele conductelor, potrivit indicaţiilor din tabelul 8.2.
Tabelul 8.1. - Date privind dimensionarea robinetelor de golire

Nivelul mediu al apei în raport cu robinetul de golire, [m]

Debitul de golire [l/h] pentru un robinet cu Dn [mm]

15

20

25

32

40

50

60

0,10

400

700

1100

2000

3000

4000

7500

0,15

450

850

1400

2500

3500

4900

9300

0.20

500

1000

1600

3000

4000

5700

10700

0,25

600

1150

1800

3500

4500

6500

12000

0,30

700

1300

2000

4000

5000

7000

13000

Tabelul. 8.2. - Alegerea armăturilor de evacuare a aerului

Diametrul, [mm]

Armătura de evacuare aer

Conducta

Dn 10

Dn < 125

Dn 15

125 < Dn < 250

Dn 20

Dn > 250

SECŢIUNEA 4:Prevederi specifice instalaţiilor de abur
8.41.În instalaţiile de încălzire cu abur se face, de regulă, recuperarea condensatului. Se pot excepta:
a)consumatorii de la care condensatul iese impurificat;
b)consumatorii cu puteri nominale mici (sub 15 KW) aflaţi la distanţe relativ mari (peste 50 m), care ar necesita întoarcerea pompată a condensatului.
(1)Se urmăreşte recuperarea, la consumatori, a căldurii din condensat.
8.42.Întoarcerea condensatului la sursa de abur se face, pe cât posibil, prin cădere liberă sau prin presiunea remanentă a condensatului. În cazul în care aceste soluţii nu sunt posibile datorită configuraţiei terenului şi a regimului de presiuni din conducta de condensat, întoarcerea se face prin pompare.
8.43.Colectarea condensatului din instalaţiile de abur de joasă presiune şi întoarcerea lui la sursa de abur se face, de preferinţă, prin conducte înecate şi rezervoare închise pentru evitarea pierderilor de căldură prin evaporarea secundară.
8.44.Pe conductele de abur se prevăd separatoare de condensat (oale, aparate, sifoane) în punctele de evacuare (purjare) a condensatului, amplasate în funcţie de modul de pozare al conductei de abur:
a)în cazul alternanţei de pantă şi contrapantă sau ruperi de pantă, în punctele cele mai joase ale conductei;
b)la anumite distanţe atunci când panta este continuă:
c)la distanţe de maxim 300-500 m, în cazul curgerii condensatului în acelaşi sens cu aburul;
d)la distanţe de maxim 200-300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu aburul.
(1)Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici, distanţele maxime se reduc corespunzător.
8.45.Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pantă continuă se racordează la scurte tronsoane cu diametrul mărit, montate pe conducta de abur astfel încât generatoarea superioară a conductei de abur să rămână continuă.
8.46.Atunci când conducta de abur alimentează consumatori care nu permit întreruperi în funcţionare, separatoarele de condensat se prevăd cu armături de închidere în amonte şi în aval şi cu o conductă de ocolire pe care se montează, de asemenea, o armătură de închidere.
8.47.În cazul amplasării mai multor conducte de abur pe acelaşi tronson se prevăd separatoare de condensat proprii pe fiecare din conductele de abur.
8.48.În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prevăd robinete de golire, diametrul acestora alegându-se potrivit indicaţiilor din tabelul. 8.1.
8.49.În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prevăd armături de evacuare a aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului. 8.2.
SECŢIUNEA 5:Măsuri pentru preluarea dilatării conductelor
8.50.Compensarea dilatării conductelor reţelelor termice se poate realizată prin:
a)adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spaţiale) pentru compensarea naturală a deplasărilor;
b)amplasarea pe conductă a unor compensatoare de dilatare tip U (liră), Z, L şi lenticulare;
c)alegerea corectă a tipului constructiv şi a poziţiei de amplasare a suporturilor fixe şi mobile;
d)pretensionare.
8.51.Dilatările conductelor instalaţiilor de încălzire centrală se preiau, pe cât posibil, natural, prin curbe rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z).
8.52.Pe trasee drepte se prevăd compensatoare din ţevi în forma de U sau compensatoare axiale, de regulă lenticulare.
(1)Pentru conducte cu diametrul până la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane şi pentru conductele de orice diametru, montate aerian, se prevăd, de regulă, compensatoare tip U; se pot utiliza compensatoare axiale în cazul lipsei de spaţiu pentru amplasarea compensatoarelor de tip U.
(2)Pentru reţelele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc compensatoare axiale, montate conform instrucţiunilor tehnice ale producătorului, sau compensatoare tip U, Z, L realizate potrivit reglementărilor tehnice specifice.
8.53.Compensatoarele axiale se amplasează în vecinătatea suporturilor fixe, de preferinţă două, de o parte şi de alta a acestora; ele se montează în locuri accesibile pentru intervenţii.
8.54.Compensatoarele de tip U se amplasează în axul câmpului (la jumătatea tronsonului de reţea) compensat. În cazuri excepţionale, amplasarea poate fi dezaxată, însă numai în treimea mijlocie a câmpului.
8.55.Calculul hidraulic şi calculul mecanic al reţelelor termice exterioare se face conform indicaţiilor din reglementările tehnice specifice.