Secţiunea 1 - Scheme de calcul - Normativ din 2012 privind calculul loviturii de berbec la conductele pentru transportul apei - Indicativ NP 128:2011

M.Of. 129 bis

În vigoare
Versiune de la: 23 Martie 2012
SECŢIUNEA 1:Scheme de calcul
(3)În schema de calcul cu diferenţe finite din programele electronice de calcul, la împărţirea conductei într-un număr de tronsoane despărţite prin noduri de calcul vor fi respectate următoarele reguli:
a)timpul de propagare a undelor loviturii de berbec va fi aproximativ acelaşi pentru toate tronsoanele de calcul şi, totodată, aproximativ egal cu pasul de calcul în timp; regula timpilor egali de propagare pentru unde se va respecta cu atât mai strict cu cât fenomenele sunt mai rapide;
b)la fixarea numărului de tronsoane şi plasarea nodurilor de calcul se va urmări ca punctele caracteristice ale profilului în lung al conductei (schimbări mari de pantă, puncte înalte, puncte joase, puncte de branşament, etcetera) să coincidă cu nodurile de calcul sau să fie aşezate în apropierea lor;
c)la reţele de conducte, fiecare nod al reţelei va fi un nod de calcul şi pentru a respecta regula timpilor egali de propagare, se vor plasa noduri de calcul intermediare pe artere;
(4)Pasul de calcul în timp nu va putea fi mai mare decât o optime din timpul de manevră. Având în vedere că, în schemele cu diferenţe finite din programele electronice de calcul, de regulă pasul de calcul în timp se alege ca valoare minimă a timpilor de propagare pe tronsoanele de calcul (condiţia Courant), la nevoie se va mări în mod corespunzător numărul acestor tronsoane şi respectiv al nodurilor de calcul.
(5)Va fi exploatată la maximum oportunitatea pe care o oferă schemele de calcul cu diferenţe finite astfel încât modelul de calcul să se apropie cât mai mult de instalaţia reală, astfel:
a)pentru fiecare tronson de calcul se vor introduce valorile reale pentru diametrul interior, rugozitate sau coeficient de rugozitate şi celeritate, preluate din fişele tehnice de prezentare ale furnizorilor; în mod excepţional, în lipsa unor informaţii certe, acestea vor fi evaluate cunoscând grosimea peretelui conductei împreună cu natura şi modulul de elasticitate al materialului, folosind formulele clasice din literatura de specialitate; la interpretarea rezultatelor calculelor, se va avea în vedere, de asemenea, că fiecare tronson de calcul poate avea valori diferite pentru presiunile extreme (maxime sau minime) admisibile;
b)pentru fiecare nod de calcul se vor introduce valorile reale ale cotelor geodezice (de regulă, cotă ax conductă), în conformitate cu profilul longitudinal real al conductei precum şi valorile acelor parametri care caracterizează funcţionarea unor dispozitive plasate în nodurile respective (vane, ventile, pompe, turbine, etcetera);
(6)Dacă în nodul de calcul se află o vană sau un alt tip de armatură, în mod obligatoriu se va indica coeficientul pierderii de sarcină; dacă vana are şi rol de organ perturbator, se va indica legea de manevră.
(7)Dacă în nodul de calcul se află un branşament, în mod obligatoriu se va indica consumul din nod sau, după caz, coeficientul pierderii de sarcina al vanei de pe branşament; dacă branşamentul are şi rol de organ perturbator, se va indica legea de manevră.
(8)Dacă în nodul de calcul se află o maşină hidraulică (turbopompă sau turbină), în mod obligatoriu se va furniza caracteristica generalizată de funcţionare H - Q - n (înălţime - debit - turaţie), în toate cadranele reprezentării H - Q. În mod excepţional, dacă nu se dispune de caracteristica generalizată de funcţionare a maşinii hidraulice reale, se pot folosi caracteristici generalizate adimensionale, preluate din literatura de specialitate. Dacă maşina hidraulică are şi rol de organ perturbator se va indica, în mod obligatoriu, valoarea reală a momentului de inerţie al tuturor părţilor rotative aflate în cuplaj (rotorul pompei/turbinei + apa din interiorul pompei/turbinei + rotorul motorului/generatorului electric + cuplaje mecanice).
(9)Dacă în nodul de calcul se află un mijloc (dispozitiv) de protecţie, în mod obligatoriu se vor indica valorile reale ale acelor parametri care au un rol determinant în efectul protectiv al acestuia, astfel (pentru mijloacele de protecţie cele mai folosite):
a)la castele de echilibru şi hidrofoare de protecţie, variaţia pe verticală a secţiunii orizontale;
b)la hidrofoarele de protecţie, volumul geometric şi volumul iniţial al pernei de aer;
c)în cazul tuturor tipurilor de dispozitive de protecţie, rezistenta hidraulică a branşamentului la conducta protejată;
d)în cazul ventilelor de aer, modulul rezistenţei hidraulice în poziţia "deschis" sau diagrama "pierdere de sarcină funcţie de debitul de aer";
e)în cazul supapelor de suprapresiune, presiunea (calibrată) de deschidere a supapei şi modulul rezistenţei hidraulice în poziţia "deschis" sau diagrama "pierdere de sarcină funcţie de debitul de apă";
(10)Pentru calcule "de verificare", toţi parametrii menţionaţi pentru tronsoane şi noduri sunt cei reali, din situaţia existentă care face obiectul verificării. Pentru calcule "de dimensionare", o parte dintre parametrii menţionaţi, în special cei care se referă la mijloacele de protecţie, fac obiectul "cercetării", adică primesc valori, în variante succesive, până când, din aproape în aproape, se ajunge la o soluţie de protecţie care este optimă atât din punct de vedere tehnic cât şi economic (presiunile se încadrează în limitele admise iar costul este minim).