Capitolul 5 - PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI - Normativ 123/2010 PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR PE PILOŢI, Indicativ NP 123:2010
M.Of. 158 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 3 Aprilie 2011
CAPITOLUL 5:PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI
SECŢIUNEA 1:5.1. Date privitoare la condiţiile amplasamentului
1.5.1.1 Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date referitoare la condiţiile amplasamentului:
- stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi;
- gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006;
- nivelul stabil al apei de suprafaţă, cu asigurările impuse de lucrările specifice;
- nivelul normal al apei subterane, precum şi modificările eventual previzibile ale acestuia pentru viitor;
- agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt);
- prezenţa organismelor care atacă lemnul, în cazul fundaţiilor de lemn;
- adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul).
2.5.1.2 În cazul în care piloţii se execută în incinta unei construcţii existente, poziţia acestora se definitivează de comun acord cu beneficiarul.
SECŢIUNEA 2:5.2. Alegerea tipului de pilot
1.5.2.1 Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în operă, se face conform indicaţiilor de la 7.4.2 (4)P din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate, şi trebuie să tină seama şi de următoarele aspecte:
- încărcarea ce trebuie preluată de piloţi;
- posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă;
- tipul, alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate;
- poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului;
- condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi, instalaţii subterane etc.;
- lungimea necesară a piloţilor;
- nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia;
- execuţia în apă;
- utilaje de execuţie avute la dispoziţie;
- viteza de execuţie;
- experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de un anumit tip.
La luarea în consideraţie a aspectelor enumerate mal sus, trebuie să se dea atenţie factorilor indicaţi la 7.4.2 (5) din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.
2.5.2.2 Fundarea piloţilor purtători pe vârf se adoptă în cazul în care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilă tipului de pilot utilizat.
În cuprinsul zonei active, trebuie să se verifice dacă sub stratul în care se găsesc vârfurile piloţilor, nu există un strat sau o lentilă compresibilă care ar putea produce tasarea întregii fundaţii pe piloţi. În cazul prezenţei unul asemenea strat, piloţii trebuie consideraţi flotanţi.
OBSERVAŢIE - Dacă studiile geologice efectuate în zonă exclud posibilitatea apariţiei unei intercalaţii compresibile în stratul portant de la vârful piloţilor, lucrările de prospectare trebuie să pătrundă în acest strat pe o adâncime de cel puţin 4d; în cazul rocilor compacte se depăşeşte în mod obligatoriu orizontul alterat.
3.5.2.3 Se recomandă utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor atunci când:
- fundaţia transmite terenului încărcări transversale mari;
- baza piloţilor sau baretelor pătrunde într-un strat practic incompresibil.
4.5.2.4 Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi, piloţi executaţi pe loc prin batere, vibrare, vibropresare etc.) în cazul prezenţei unor straturi argiloase saturate de consistenţă ridicată, în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuţia piloţilor, sau în zonele urbane unde vibraţiile pot afecta construcţiile învecinate.
SECŢIUNEA 3:5.3. Încercări pe piloţi
SUBSECŢIUNEA 1:5.3.1 Generalităţi
1.5.3.1.1 Încercările pe piloţi se realizează in concordanţă cu indicaţiile de la 7.5.1 din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.
2.5.3.1.2 Încercările pe piloţi se utilizează în faza finală de proiectare în vederea stabilirii capacităţii portante a piloţilor, pentru toate categoriile de construcţii.
În mod opţional, la construcţiile obişnuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 şi Normativ P100-1/2006 în clasele de importanţă III, IV şi V, respectiv conform H.G nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, în categoriile de importanţă C şi D) se admite ca în faza finală de proiectare să se determine capacitatea portantă folosind metodele prescriptive de calcul, dacă sub nivelul vârfurilor piloţilor se găsesc terenuri practic incompresibile şi numai dacă numărul total de piloţi, pentru toate construcţiile de pe acelaşi amplasament, este mal mic de 100; de la aceste prevederi fac excepţie piloţii foraţi de diametru mare.
3.5.3.1.3 Piloţii de probă supuşi încercărilor în teren trebuie executaţi cu aceeaşi tehnologie şi cu aceleaşi utilaje avute în vedere în proiectul de execuţie al fundaţiilor pe piloţi.
SUBSECŢIUNEA 2:5.3.2 Încărcări statice de probă
1.5.3.2.1 Metoda de încărcare a piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate, conform indicaţiilor de la 7.5.2.1 din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.
2.5.3.2.2 Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu prevederile privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii, în vigoare. În anexa E este prezentată o metodologie pentru determinarea transferului de încărcare axială prin încărcarea de probă a unei barete sau a unui pilot forat de diametru mare prin instrumentare cu reperi mecanici.
3.5.3.2.3 Numărul piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate, pe baza principiilor de la 7.5.2.2 din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.
4.5.3.2.4 În cazul în care nu se prevăd şi alte tipuri de încercări în teren, numărul total minim al piloţilor de diametru mic, d < 600mm, încercaţi static axial la compresiune este precizat în tabelul 2.
Tabelul 2
Numărul piloţilor conform proiectului | < 100 | 101... 500 | 501…..1000 | 1001...2000 |
Numărul piloţilor de probă încercaţi | 2 | 3 | 5 | 6 |
OBSERVAŢIE - În fundaţiile cu peste 2000 piloţi, în afara celor şase piloţi indicaţi pentru 2000 piloţi se mai încearcă câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloţi în plus, în funcţie de uniformitatea stratificaţiei din amplasament.
5.5.3.2.5 În cazul piloţilor de diametru mare, d > = 600mm, numărul minim al piloţilor de probă, în funcţie de numărul total al piloţilor şi de modul de solicitare în exploatare, este precizat în tabelul 3.
Tabelul 3
Numărul de piloţi din lucrare sau zonă | Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare | ||
Solicitare axială | Solicitare transversală | ||
Compresiune | Smulgere | ||
< = 40 | 1 | 1 | 1 |
41.100 | 2 | 2 | 2 |
101.200 | 3 | 2 | 2 |
> = 201 | 3+ câte un pilot pentru fiecare sută de piloţi în plus peste 200 | 2 | 2 |
OBSERVAŢIE
Numărul minim al piloţilor de probă indicat în tabelul 3 se aplică şi piloţilor de diametru mic în cazul solicitării axiale de smulgere sau solicitării transversale, în funcţie de modul de solicitare în exploatare.
6.5.3.2.6 În cazul piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere, când în paralel cu încercările statice se execută pe amplasamentul respectiv şi alte tipuri de încercări, ca de exemplu încercări dinamice pe piloţi de probă sau încercări de penetrare statică, care conduc la rezultate comparabile cu cele obţinute prin încărcări statice de probă, numărul piloţilor de probă poate fi redus în mod corespunzător, fără a fi însă mai mic de jumătate din numărul indicat în tabelul 2 şi nu mai mic decât doi piloţi.
7.5.3.2.7 Numărul piloţilor încercaţi static poate fi redus până la jumătate din numărul indicat în tabelul 2 (fără a fi mal mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificaţie uniformă, în cazul în care, pe amplasamente învecinate cu condiţii de teren similare, s-a executat un număr suficient de încărcări statice pe piloţi similari cu cel de pe amplasamentul cercetat.
8.5.3.2.8 La lucrări cu un număr redus de piloţi pe un amplasament, 40 sau mal mic, se admite ca încercările statice să se realizeze pe piloţi care să rămână în lucrare. În acest caz forţa maximă aplicată pilotului în timpul încercării trebuie să atingă valoarea solicitării maxime provenită din gruparea cea mal defavorabilă.
9.5.3.2.9 Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor definitivi din lucrare.
În cazuri justificate tehnico-economic, se pot efectua încercări chiar în timpul execuţiei piloţilor din lucrare, dar începerea execuţiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere, elevaţii etc.) nu se face decât după efectuarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor.
10.5.3.2.10 La construcţiile la care este necesară limitarea deformaţiilor (tasări, translaţii orizontale, rotiri etc.) încercările pe piloţii de probă se efectuează indiferent de numărul piloţilor din lucrare.
11.5.3.2.11 Numărul piloţilor de probă care rămân în lucrare se stabileşte de proiectantul de specialitate, conform indicaţiilor de la 7.5.2.3 din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.
12.5.3.2.12 Încercările efectuate asupra piloţilor care rămân în lucrare pot servi nu numai la determinarea capacităţii portante a pilotului, după cum s-a arătat la pct. 5.3.2.7, ci şi la controlul calităţii piloţilor puşi în operă.
13.5.3.2.13 Alegerea piloţilor de probă dintre piloţii care rămân în lucrare se stabileşte prin proiect. În funcţie de constatările făcute la execuţia piloţilor, numărul piloţilor de probă poate fi majorat.
SUBSECŢIUNEA 3:5.3.3 Încercări în condiţii dinamice
Rezultatele încercărilor în condiţii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu indicaţiile de la 7.5.3 din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.
SUBSECŢIUNEA 4:5.3.4 Raportul asupra încărcării de probă
1.5.3.4.1 Unitatea care realizează încercările pe piloţi are obligaţia de a întocmi un raport asupra ansamblului încărcărilor de probă, în conformitate cu cu prevederile privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii, în vigoare.
2.5.3.4.2 După caz, acest raport trebuie să includă informaţiile specificate la 7.5.4 din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexa naţională asociate.