Art. 3. - Ţuica este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor: - Norma din 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti

M.Of. 496

În vigoare
Versiune de la: 1 August 2008
Art. 3
În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice, ţuica, horinca, turţul, palinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină şi rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează:
1.Ţuica este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a)fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
b)distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată;
c)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d)având un conţinut în acid cianhidric, în cazul ţuicii obţinute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e)având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f)în funcţie de durata de învechire, denumirea produsului "ţuică" poate fi înlocuită cu denumirile:
- "ţuică bătrână" obţinută din distilate învechite minimum 3 ani;
- "ţuică extra" obţinută din distilate învechite minimum 7 ani;
g)în zonele geografice Maramureş şi Oaş, ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ";
h)folosirea la fabricarea ţuicii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
i)folosirea la fabricarea ţuicii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
j)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
k)concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere tradiţional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
2.Palinca este o băutura alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a)fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b)distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică este autorizată;
c)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d)având un conţinut în acid cianhidric, în cazul palincii obţinute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e)având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. ev "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L), mure (Rubus fruticosus auct. aggr), caise (Prunus armeniaca L) şi piersici [Prunus persica (L) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. ev "Williams"), coacăze roşii (Ribes rubrum L), coacăze negre (Ribes nigrum L), scoruşe (Sorbus aucuparia L), soc (Sambucus nigra L), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f)folosirea la fabricarea palincii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
g)folosirea la fabricarea palincii a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obţinându-se prin învechire în butoaie de stejar;
h)folosirea la fabricarea palincii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
i)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
j)concentraţia alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
3.Vinarsul este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:
a)distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv;
b)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
c)având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d)folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
e)folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisă numai în scopul de a adapta culoarea;
f)folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi miros; se pot folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante;
g)folosirea la fabricarea vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
h)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
i)concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j)în funcţie de durata de învechire, este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:
- V "vinars", obţinut din distilate învechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.
4.Rachiul de fructe este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a)fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b)distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată;
c)având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d)având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiului obţinut din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e)având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L ev "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L), mure (Rubus fruticosus auct. aggr), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. ev "Williams"), coacăze roşii (Ribes rubrum L), coacăze negre (Ribes nigrum L), scoruşe (Sorbus aucuparia L), soc (Sambucus nigra L), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi boabe de ienupăr (Juniperus communis L şi/sau Juniperus oxicedrus L), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f)folosirea la fabricarea rachiului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
g)folosirea la fabricarea rachiului a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
h)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
i)concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j)termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;
k)când se obţine dintr-un amestec de două sau mai multe varietăţi de fructe în proporţii stabilite (de exemplu, 70% mere şi 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite; când se obţine dintr-un amestec de două sau mai multe varietăţi de fructe în proporţii variabile, se va numi "rachiu de fructe";
l)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
5.Rachiul de tescovină de struguri este băutura alcoolică tradiţională românească obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporţie determinată:
a)fermentarea se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de tehnologia specifică aplicată;
b)distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovină se efectuează în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;
c)cantitatea de drojdie de vin care poate fi adăugată tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovină de struguri utilizată; cantitatea de alcool obţinută din drojdia de vin nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;
d)având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e)folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisă;
f)folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisă;
g)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
h)concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
i)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
6.Rachiul de drojdie este băutura alcoolică tradiţională românească obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.:
a)distilarea se efectuează în prezenţa drojdiei de vin în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;
b)folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisă;
c)folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisă;
d)combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
e)concentraţia alcoolică minimă este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f)depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.