Secţiunea 9 - Echipamente individuale de protecţie (EIP) pentru alpinism - Norma din 1997 privind protectia muncii pentru alpinism utilitar
M.Of. 272
În vigoare Versiune de la: 8 Noiembrie 1997
SECTIUNEA 9:Echipamente individuale de protecţie (EIP) pentru alpinism
SUBSECTIUNEA 1:
Art.120
În situaţiile de lucru care permit aplicarea tehnologiilor cuprinse în Norme specifice de securitate a muncii pentru lucru la înălţime, cu un grad suficient de siguranţă, EIP se aleg conform prevederilor subcap. 2.4., art. 30-44, din acestă normă.
Art.121
În situaţiile în care tehnologiile de lucru la înălţime nu asigură un grad de siguranţă suficient de înalt , cum ar fi de exemplu: operaţia de urcare pe stâlpii de înaltă tensiune neprevăzuţi cu scări, se va aplica o tehnologie de alpinism utilitar (dar numai după un studiu exact al condiţiilor existente la faţa locului) şi se aleg EIP specifice acestei activităţi.
Art.122
Dacă, înainte de începerea lucrării sau pe parcursul desfăşurării ei, se costată că există sau apar pericole care nu pot fi evitate sau diminuate corespunzător prin măsuri de prevenire specifice alpinismului utilitar, lucrarea nu se începe, respectiv se întrerupe imediat.
SUBSECTIUNEA 2:
Art.124
Este interzisă utilizarea EIP importante, dacă acestea nu sunt certificate din punctul de vedere al securităţii muncii, conform legislaţiei în vigoare.
Art.125
Operatorii din domeniul alpinismului utilitar trebuie să utilizeze pentru lucru "Centura de siguranţă pentru alpinişti utilitari" sau un tip similar (constructor, speolog, salvator).
Art.126
Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice ale EIP defecte, precum şi repararea lor. Aceste operaţii trebuie executate de către producătorii autorizaţi ai acestora.
Art.127
EIP experimentale se vor testa conform unor proceduri specifice, pe o durată de minimum 2 ani, în toate condiţiile de lucru şi de mediu care se prevăd în caietul de sarcini, pentru domeniul respectiv de utilizare.
Art.128
Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare elaborate de către producător şi prevederilor prezentelor norme.
Art.130
Conducătorii locului de muncă sunt obligaţi să completeze instrucţiunile de utilizare a EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă.
Ei au obligaţia de a dota operatorii cu EIP capabil să elimine pericolele ce există sau ce apar la locul de muncă şi de a controla modul de reglare, echipare şi utilizare a acestora.
Art.131
Utilizarea altor EIP, în afara celor specifice AU, nu trebuie să influenţeze negativ capacitatea de protecţie a EIP pentru prevenirea pericolului căderii.
Art.132
Operatorii trebuie să fie instruiţi în funcţie de natura pericolelor existente, privind modul de purtare a EIP în condiţiile specifice ale alpinismului utilitar (de ex.: căţărarea cu mănuşi, ochelari de protecţie, mască de praf sau contra gazelor etc.).
SUBSECTIUNEA 3:
Art.133
În activităţile de AU se vor utiliza următoarele tipuri de centuri:
a)centura de siguranţă complexă, de forme specifice, care permit legarea sistemului de oprire a căderii (SOC), cu ajutorul uneia sau a două corzi dinamice, astfel ca nodul să fie amplasat în faţa operatorului; centurile sunt formate dintr-una sau din două componenete: centură superioară (de piept) şi centură inferioară (scaun).
b)centura de siguranţă de şedere, care poate fi centura scaun a centurii complexe, având de asememea posibilitatea legării în faţă a corzii (statice sau dinamice), sau a coborâtorului, după caz, în cadrul sistemului de poziţionare în timpul lucrului (SPTL).
Art.134
Este interzisă utilizarea separată a componentelor centurii complexe (a centurii superioare sau a centurii inferioare), în cadrul SOC.
SUBSECTIUNEA 4:
Art.135
În toate activităţile în care se folosesc tehnologii de alpinism utilitar utilizarea corzii dinamice este obligatorie.
Art.136
Utilizarea CDA şi a frânei dinamice impune, în primul rând, respectarea strictă a regulilor de asigurare şi autoasigurare menţionate la art. 68-82, astfel ca factorul de cădere să nu poată depăşi valoarea de 1, iar forţa dinamică maximală (Fdm), valoarea de 6 KN.
Art.137
CDA se predă în stare nouă şi sigilată operatorului care o va folosi personal, fiind interzisă utilizarea ei de către mai multe persoane. Posesorul CDA trebuie să ţină evidenţa:
- căderilor în coardă (factor de cădere, masa totală, umiditate, capătul şi lungimea afectată de căderi etc.);
- orelor de utilizare, căţărare şi la rapel;
- vechimii (perioadei scursă de la data fabricaţiei);
- duratei, intensităţii sau concentraţiei noxelor la care a fost supusă;
- altor efecte întâmplătoare (căderi de pietre, călcări cu bocancul, loviri cu ciocanul etc).
Art.138
CDA trebuie scoasă din uz, prin tăiere (fără ca bucăţile respective să fie utilizate ca element ale SOC -buclă, lonjă etc.), în următoarele situaţii:
- după 5 ani de la data fabricaţiei, indiferent de condiţiile de utilizare şi depozitare;
- dacă mantaua de protecţie a fost distrusă (în urma unei căderi, lovituri, arsuri etc.);
- după o cădere cu factor mai mare de 1,75 (valoarea încercărilor dinamice pe stand), sau mai multe căderi în cap de coardă (funcţie şi de masa operatorului echipat).
Art.139
CDA nu se utilizează în stare udă sau murdară, situaţii care modifică atât caracteristicile dinamice, cât şi cele de alunecare, respectiv de frânare.
Art.140
Nu se admite montarea corzii dinamice sau statice, astfel ca aceasta să frece peste o altă porţiune de coardă, buclă de asigurare sau de ancorare.
Art.141
Alegerea tipului CDA se face în funcţie de masa operatorului complet echipat, nefiind permisă utilizarea unei CDA, de către un operator cu masa mai mare decât cea pentru care a fost prevăzută acel tip de coardă (conform "Instrucţiunilor de utilizare").
Art.144
Legarea CDA la centura CSAU complexă, se realizează cu ajutorul a două noduri "Opt" urmărit, unul fiind executat între centura superioară şi centura scaun şi al doilea deasupra centurii superioare.
Art.145
Utilizarea CDA în medii puternic poluate, este admisă numai după cunoaşterea exactă a naturii şi concentraţiilor substanţelor respective (pe baza unor examene de laborator); durata operaţiilor de lucru şi posibilităţile de protecţie ale corzilor se vor stabili de către conducătorul lucrării împreună cu un specialist.
SUBSECTIUNEA 5:
Art.147
Frâna dinamică este obligatorie pentru:
- asigurarea dinamică a capului de coardă (folosind nodul semicabestan, frâna Sticht, Grigri, Antz, coborâtorul Opt etc.) în cazul în care factorul de cădere depăşeşte valoarea de 1, iar Fdm poate depăşi valoarea de 6 KN;
- asigurarea dinamică a capului de coardă folosind un sistem de frânare dinamică, în cazul în care factorul de cădere depăşeşte valoarea de 0,3-0,5 iar Fdm poate atinge valori de 3-4 KN, considerate ca limită superioară în ascensiunile pe zăpadă şi gheaţă;
- asigurarea dinamică a secunzilor şi participanţilor, în cazul traversărilor şi ascensiunilor pe zăpadă şi gheaţă.
SUBSECTIUNEA 6:
Art.148
Pentru asigurările intermediare şi autoasigurările din AU se utilizează numai carabiniere de alpinism, cu următoarele rezistenţe statice minime:
- pe direcţie longitudinală, cu clapa închisă: 25 KN
- pe direcţie transversală, la mijlocul clapei: 6 KN
- pe direcţie longitudinală, cu clapa deschisă: 6 KN (numai cele fără siguranţă).
Art.149
Pentru autoasigurări şi ancoraje se folosesc numai carabiniere cu siguranţă, fiind obligatorie blocarea siguranţei după introducerea carabinierei în inelul punctului fix.
Art.150
Pentru asigurări intermediare se pot folosi şi carabiniere fără inel de siguranţă, cu condiţia ca, după montarea la punctul fix, carabiniera să se răsucească cu 180o.
Art.151
Nu se permite utilizarea carabinierelor de alpinism care nu se închid complet, fisurate, uzate, deformate sau corodate.
Art.152
Montarea carabinierei de alpinism la punctul fix trebuie să se facă astfel ca, în momentul solicitării (şocului de cădere sau a filării), să se evite:
- ieşirea corzii din carabinieră, datorită apăsării ei pe clapă;
- ieşirea carabinierei din inelul punctului fix;
- solicitarea defectuoasă (la încovoiere laterală) a corpului ei, datorită rezemării de perete.
Art.153
După o cădere "tare", cu factor de cădere mai mare de 1 (caz în care capul de coardă este oprit la nivelul secundului care îl asigură sau mai jos), carabiniera se scoate din uz.
SUBSECTIUNEA 7:
Art.154
Legarea lonjei la toate ochiurile centurii trebuie să se facă numai cu nodul "Opt" sau cu carabinieră cu siguranţă.
Art.155
Ataşarea lonjei la punctul de ancorare trebuie să se facă printr-un nod cabestan sau prin intermediul unei carabiniere cu siguranţă.
Art.156
După o cădere "tare"sau dacă se constată uzura, fisurarea, lovirea, arderea sau urme de atac chimic, lonja se scoate din uz prin tăiere.
SUBSECTIUNEA 8:
SUBSECTIUNEA 9:
Art.161
În lucrările de alpiniam utilitar, punctele de ancorare trebuie să prezinte următoarele rezistenţe statice minime, pe direcţie verticală:
(KN) | stâncă sau beton | gheaţă | zăpadă |
-punct fix de asigurare intermediară | 25 | 10 | |
-punct fix de autoasigurare, rapel sau ancorare | 15 | 10 | 3 |
-punct de trecere (priză) | 5 | 5 | 3 |
Art.162
Punctele de ancorare găsite în zona de lucru trebuie verificate din punctul de vedere al rezistenţei.
Art.163
Baterea ancorelor/pitoanelor se face perpendicular pe perete, în zona cea mai bună din punctul de vedere al rezistenţei mecanice, al poziţiei inelului/urechii şi al corzii.
Art.166
Montarea ancorelor (pitoanelor de expansiune) se face numai de personal specializat în asemenea lucrări, respectând instrucţiunile de utilizare ale fabricantului.
SUBSECTIUNEA 10:
Art.167
Coeficientul de frecare al tălpii de cauciuc, nu trebuie să fie mai mic de 0,9, pentru tălpile turnate (recomandate numai pentru gradul 1 de dificultate), respectv 0,95-0,97 pentru tălpile laminate (fără profil), pentru trasee de medie şi mare dificultate.
Art.168
Materialul şi structura tălpii trebuie să asigure bune calităţi pe: stâncă, beton, material metalic, ţiglă etc. în stare uscată sau umedă.
Art.169
Feţele bocancului trebuie să asigure bune calităţi de izolare termică şi ignifugă, şi de apărare a labei piciorului contra loviturilor, arsurilor sau atacurilor chimice.
Art.170
Talpa bocancului de alpinism trebuie să fie rigidă şi fără ramă pentru utilizarea optimă a prizelor foarte mici ale peretelui.
Art.172
Alegerea mărimi bocancului se va face astfel:
- cu un număr mai mare, pentru lucrări de vară puţin dificile, la care se încalţă una sau două perechi de ciorapi (una de bumbac şi una de lână);
- cu două numere mai mare, pentru lucrări pe timp de iarnă;
- fixi (cu o pereche de ciorapi), pentru lucrări de vară de medie dificultate (până în gradul 6);
- puţin strânşi pe laba piciorului, în cazul ghetelor utilizate la pasaje peste gradul 6.
Art.173
În timpul mersului sau a căţărării trebuie avute în vedere următoarele măsuri:
- se folosesc apărători de protecţie care să nu permită intrarea pietrelor, zăpezii sau a altor obiecte pe la partea superioară a bocancului;
- şireturile se strâng bine, dar fără a afecta circulaţia sângelui în laba piciorului; capetele şiretului se înoadă pe capsele bocancului, peste apărători;
- după o porţiune murdară, talpa bocancului se curăţă;
- se scot pietricelele dintre nervurile tălpii.
Art.176
Nu este permisă căţărarea cu boncancii cu tălpile uzate, dezlipite sau rupte, cu feţele uzate sau rupte, sau cu căptuşeala interioară deteriorată.