Norma din 1996 privind securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
M.Of. 87
În vigoare Versiune de la: 28 Mai 1996
Norma din 1996 privind securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
Dată act: 27-mar-1996
Emitent: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
Cuprins
| Preambul |
1. | Prevederi generale |
1.1 | Conţinut |
1.2. | Scop |
1.3. | Domeniul de aplicare |
1.4. | Conexiunea cu alte acte normative |
1.5. | Revizuirea normelor |
2. | Prevederi comune pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire |
2.1. | Angajarea lucrătorilor |
2.2. | Repartizarea lucrătorilor |
2.3. | Dotarea cu echipamente individuale de protecţie |
2.4. | Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor |
2.5. | Organizarea locului de muncă |
2.6. | Iluminat. Ventilaţie |
2.7. | Accesul în spaţii foarte periculoase |
2.8. | Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor |
2.9. | Săpături |
2.10. | Lucrul la înălţime |
3. | Activităţi specifice lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de incălzire |
3.1. | Operaţii de prelucrare |
3.2. | Utilizarea lămpii de benzină |
3.3. | Montarea conductelor şi armăturilor |
3.4. | Montarea echipamentelor şi utilajelor |
3.5. | Operaţii cu plumb topit şi masticuri izolante |
3.6. | Operaţii de sudare |
3.7. | Operaţii de curăţare |
3.8. | Operaţii de vopsire |
3.9. | Operaţii de izolaţie şi protecţie |
3.10. | Probe şi operaţii conexe pentru lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire |
4. | Prevederi de proiectare privind lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire |
4.1. | Prevederi generale |
4.2. | Conducte - armături |
4.3. | Aparate de măsură şi control |
- Anexa 1 | Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe şi |
- Anexa 2 | Lista standardelor obligatorii de securitate muncii conexe lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire |
- Anexa 3 | Ghid de terminologie în domeniul securităţii muncii |
Preambul
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor reglementări nu absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevederea, stabilirea şi aplicarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de securitate şi medicină a muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor normelor specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare şi de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu factorii de risc specifici uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de protecţie a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
- Executant : om implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
- Sarcină de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
- Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
- Mediu de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului - executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru realizarea securităţii muncii constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
- activitatea de concepţie şi proiectare a ehipamentelor de muncă şi tehnologiilor;
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor;
- controlul şi autocontrolul de protecţie a muncii;
- fundamentarea programului de protecţie a muncii.
În acest context "Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire" au fost elaborate avându-se în vedere reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii factorilor de risc specifici, astfel încât, pentru fiecare factor să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelului fiecărui element component al procesului de muncă.
Structurarea acestei norme s-a făcut pe subactivităţi, prevederile urmând o succesiune logică, corespunzătoare succesiunii şi importanţei proceselor de muncă specifice acestor activităţi. De asemenea, în cadrul fiecărui proces de muncă s-a urmărit respectarea succesiunii operaţiilor efectuate de executant în baza sarcinii sale de muncă.
În vederea explicării terminologiei de securitate a muncii utilizată pe parcursul normei s-a adăugat, în anexă, un ghid de terminologie.
Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale şi din punct de vedere al formei de prezentare, în corelaţie cu alte acte legislative şi normative, s-a procedat la includerea în conţinut a unor subtitluri, prin care se precizează problematica tratată în articolele ce urmează, facilitând astfel pentru utilizatori înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.
1.Prevederi generale
1.1.Conţinut
Art.1
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi în corelaţie cu cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate.
1.2.Scop
Art.2
Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare în muncă sau îmbolnăvire profesională, existente în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă) .
1.3.Domeniul de aplicare
Art.3
Prevederile prezentelor norme specifice de securitate a muncii au caracter naţional şi se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice care execută lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare.
1.4.Conexiunea cu alte acte normative
Art.4
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.
Art.5
Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii şi a standardelor obligatorii de securitate a muncii pentru respectivele activităţi în conformitate cu Anexa 1 şi Anexa 2.
1.5.Revizuirea normelor
Art.6
Prezentele norme specifice se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a introducerii de tehnologii noi sau ori de cÂte ori este cazul.
2.Prevederi comune pentru lucrări de instalţii tehnico -sanitare şi de încălzire
2.1.Angajarea lucrătorilor
Art.7
Angajarea personalului muncitor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se face numai pe baza unui examen şi aviz medical.
Art.8
Examenul medical în vederea încadrării în muncă se efectuează obligatoriu următoarelor categorii de persoane:
- care urmează să fie angajate;
- care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 12 luni calendaristice;
- care sunt transferate sau detaşate în alte locuri de muncă sau activităţi ce nu pot fi ocupate, decât cu îndeplinirea cerinţelor legale de ordin sanitar.
Art.9
Examenul medical în vederea angajării, periodicitatea controalelor medicale, tipul investigaţiilor clinice şi de laborator se efectuează conform normelor tehnice şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Sănătăţii.
2.2.Repartizarea lucrătorilor
Art.10
Repartizarea personalului muncitor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se va face ţinând cont de:
a)calificarea profesională;
b)modul de însuşire a prevederilor normelor specifice de securitate a muncii;
c)experienţă şi aptitudini conforme cerinţelor necesare exercitării meseriei.
Art.11
În cazul tehnologiilor complexe, a unor condiţii de muncă deosebite sau care se pot modifica în timp, se vor repartiza numai lucrători cu cunoştinţe şi aptitudini deosebite (selecţionaţi în condiţiile art.10) şi care nu au încălcat anterior disciplina tehnologică sau prevederile normelor de protecţie a muncii.
2.3.Dotarea cu echipamente individuale de protecţie
Art.12
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor se va face în conformitate cu prevederile "Normativului - cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie" emis de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Art.13
Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare.
Art.14
Persoana juridică care acordă echipament individual de protecţie este obligată:
(1)să doteze lucrătorii cu echipament individual de protecţie adecvat naturii activităţii pe care aceştia o desfăşoară;
(2)să întreţină echipamentul individual de protecţie în condiţii perfecte de utilizare şi siguranţă prin păstrare, curăţare, reparare şi verificare corespunzătoare.
Art.15
Personalul muncitor care execută lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire este obligat:
(1)să poarte echipamentul individual de protecţie cu care a fost dotat;
(2)să nu folosească echipamentul individual de protecţie în alte scopuri decât cel pentru care i s-a acordat;
(3)în cazul schimbării specificului activităţii să solicite echipament individual de protecţie adecvat.
2.4.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art.16
În încăperile cu pericol de incendiu şi explozie se pot efectua lucrări de instalaţii tehnico - sanitare sau de încălzire numai în condiţiile impuse de normele PSI în vigoare.
Art.17
Este interzis accesul în încăperile cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe uşile acestor încăperi se vor monta tăbliţe cu inscripţia "PERICOL DE EXPLOZIE".
Art.18
Este interzisă păstrarea în încăperile de lucru, cu excepţia celor special amenajate a: rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri şi a vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi.
Art.19
În toate situaţiile în care există riscul de producere a incendiilor sau exploziilor se vor lua măsurile de prevenire adecvate în conformitate cu normele PSI în vigoare.
2.5.Organizarea locului de muncă
Art.20
Înainte de începerea lucrului conducătorul lucrărilor este obligat să ia toate măsurile necesare asigurării condiţiilor normale şi sigure privind securitatea muncii pentru lucrătorii care efectuează activităţi la instalaţiile tehnico - sanitare şi de încălzire.
Art.21
(1)Înainte de începerea lucrului conducătorul formaţiei de muncă este obligat să se asigure:
a)dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instructajul de protecţie a muncii specific meseriei şi lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu Normele generale de protecţie a muncii în vigoare;
b)dacă printre personalul muncitor care urmează să execute lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire există persoane bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
c)dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător activităţilor ce le au de executat;
d)dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
(2)Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea neacceptării la lucru a persoanei respective.
Art.22
Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul formaţiei de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.
Art.23
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire necesare în conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Art.24
Lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire care urmează să se efectueze în spaţii în care se află utilaje, echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, abur, apă supraîncălzită etc.) se vor executa numai pe bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde obligatoriu măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.
Art.25
La lucrările de instalaţii care se execută în exteriorul clădirilor în apropierea unor mase metalice sau reţele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor însoţite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate.
Art.26
Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
Art.27
Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanenţă menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.
Art.28
Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure circulaţia pietonilor şi vehiculelor în deplină siguranţă, în conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate.
2.6.Iluminat. Ventilaţie
Art.29
Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător în conformitate cu Normele generale de protecţie a muncii şi după caz vor fi ventilate, în vederea eliminării riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce în timpul lucrului sau din alte cauze.
Art.30
Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe cadranele aparatelor de măsură şi control, culorile convenţionale ale conductelor şi cablurilor, capacele şi chepengurile, scările de acces, tăbliţele avertizoare etc.
Art.31
Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi alimentate la tensiune foarte joasă de maximum 24 V.
2.7.Accesul în spaţii foarte periculoase
Art.32
(1)Accesul lucrătorilor în reţelele de canalizare sau de termoficare, în puţuri, cămine, camere de deversare, canale vizitabile şi alte construcţii anexe, subterane, sau în legătură directă cu spaţiile prin care circulă apele uzate se va face numai după aerisirea spaţiilor respective.
(2)Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se lucrează, precum şi de la căminele din amonte.
(3)Conducătorul formaţiei de lucru este obligat să controleze dacă s-a făcut aerisirea spaţiilor de lucru, verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de carbon, bioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
(4)Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea existenţei gazelor din cămine, canale, puţuri, rezervoare etc.
Art.33
(1)Intrarea în cămine, puţuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine de aerare, rezervoare etc., se va face cu echipamentul de protecţie prevăzut în Normativul - cadru de acordare şi utilizare a echipamentului de protecţie şi numai după verificarea stării scărilor de acces.
(2)În cazul în care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza scări mobile, cu lungimi care să depăşească cu cel puţin 1 m adâncimea la care se coboară.
Art.34
Lucrările în puţuri, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substanţe toxice etc., vor fi executate de echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul intră în interior fiind legat cu funie de centura de siguranţă; ceilalţi doi rămân la suprafaţă pentru a-l supraveghea sau scoate afară în caz de pericol.
Art.35
Lucrătorii prevăzuţi la articolul precedent vor fi bine instruiţi în ceea ce priveşte aplicarea metodelor de salvare în caz de accident sau asfixiere.
Art.36
Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop vor fi utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.
Art.37
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau de înălţimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se va face cu scări duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor acces şi prevăzute cu mână curentă.
2.8.Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor
Art.38
În operaţiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor, utilajelor şi sculelor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor.
Art.39
(1)Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea materialelor, utilajelor şi a sculelor pentru instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat şi dotat cu echipament individual de protecţie corespunzător.
(2)Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva rostogolirii sau mişcărilor necontrolate.
(3)Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu va depăşi 20 kg.
(4)Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului şi în mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte cu grijă pentru evitarea accidentelor.
Art.40
(1)Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă, între aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere, pentru preluarea denivelărilor existente.
(2)Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual vor fi dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul lucrului.
Art.41
În cazul când operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual, podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale la o distanţă de 300 - 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art.42
(1)Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânarea pe teren orizontal şi prin frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
(2)Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.
Art.43
Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului etc. astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
2.9.Săpături
Art.44
Lucrările de săpătură necesare executării şanţurilor, canalelor, căminelor, puţurilor, precum şi altor activităţi specifice instalaţiilor tehnico - sanitare şi de încălzire se vor executa numai pe bază de proiect şi fişă tehnologică de lucrare.
Art.45
La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescripţiile tehnice şi de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cuprinse în Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
Art.46
Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenţei şi naturii instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate în pământ.
Art.47
Începerea executării lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord scris încheiat de executant cu unitatea căreia îi aparţin instalaţiile subterane.
Art.48
În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor până la identificarea instalaţiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor de protecţie necesare se va putea continua lucrul.
Art.49
Se interzice executatea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă nu au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucrările se vor executa numai cu luarea de măsuri care să asigure securitatea lucrătorilor. În acest caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor şi a penelor metalice. Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu deosebită atenţie, fără a se executa loviri bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului formaţiei de lucru.
Art.50
În cazul în care este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor va fi prevenit şi instruit special în privinţa măsurilor de protecţie.
Art.51
(1)Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor, puţurilor, şanţurilor etc. atunci când se constată existenţa gazelor.
(2)Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor şi numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanaţii ulterioare.
Art.52
(1)În cazul când se întâmpină dificultăţi la evacuarea completă a gazelor, din zona săpăturii, personalul muncitor va fi dotat cu măşti de protecţie corespunzătoare.
(2)Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.
Art.53
Dacă îmbrăcămintea drumului sau şoselei este alcătuită din bolovani sau pietre pavele, acestea vor fi stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea lor în şanţuri în timpul lucrului.
Asfaltul decupat va fi aşezat în grămezi pe trotuare.
Art.54
Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea opusă celei pe care vor fi aduse materialele. Pământul va fi aşezat la o distanţă de minimum 0,70 m de la marginea şanţului, iar în cazul şanţurilor adânci la o distanţă de minimum 1 m.
Art.55
Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului şanţului. Rectificarea fundului şanţului se va realiza începând săpătura de la partea superioară a şanţului.
Art.56
La spargerea bolovanilor cu barosul şi dalta, muncitorii sunt obligaţi să poarte ochelari de protecţie.
2.10.Lucrul la înălţime
Art.57
În toate cazurile în care se execută lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire la înălţime se vor respecta prescripţiile Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
3.Activităţi specifice lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire
3.1.Operaţii de prelucrare
Art.58
Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe bancul de lucru din atelierele de semifabricate.
Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a ţevilor pe schelele de montaj, cu excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea definitivării poziţiei de montaj.
Art.59
Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor, precum şi operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor efectua cu scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor specifice de securitate a muncii privitoare la operaţiile respective.
Art.60
Prelucrarea ţevilor şi a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic şi a produselor macromoleculare.
Art.61
Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ. În astfel de cazuri se vor respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind prescripţii privind protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele mobile sau fixe, precum şi a Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Art.62
La operaţia de îndoire la rece a ţevilor folosite în instalaţii vor fi respectate următoarele instrucţiuni:
1) umplerea ţevilor se va face numai cu nisip bine uscat;
2) umplerea ţevilor cu nisip va fi făcută numai cu ajutorul unui turn special amenajat pe baza unui proiect, iar folosirea turnului va fi posibilă numai după ce în prealabil a fost verificat de către conducătorul formaţiei de lucru;
3) zona de lucru a turnului va fi îngrădită;
4) ţevile vor fi uscate bine înainte de a fi umplute cu nisip;
5) este interzisă îndoirea ţevilor cu suprafaţa interioară umedă, iar în timpul iernii cu suprafaţa acoperită cu gheaţă sau zăpadă.
Art.63
La operaţia de îndoire a ţevilor la cald vor fi luate următoarele măsuri:
1) pentru ţevile lungi se vor întrebuinţa suporţi susţinători;
2) răcirea cu apă a ţevilor încălzite va fi făcută de la distanţă cu ajutorul căuşilor cu mânere lungi.
3.2.Utilizarea lămpii de benzină
Art.64
La utilizarea lămpii de benzină cu care se execută lipiturile se vor respecta următoarele:
(1)umplerea cu benzină a rezervorului nu va depăşi trei sferturi din capacitatea acestuia.
(2)este interzisă umplerea rezervorului, demontarea şi montarea lămpii, desfacerea buşonului etc. în apropierea unei flăcări deschise.
(3)este interzisă introducerea benzinei prin arzător în scopul unei amorsări rapide a flăcării.
(4)este interzisă aprinderea lămpii de benzină cu buşonul rezervorului desfăcut sau incomplet înşurubat.
(5)este interzisă desfacerea arzătorului lămpii de benzină când rezervorul acesteia se află sub presiune.
3.3.Montarea conductelor şi armăturilor
Art.65
Montarea conductelor şi armăturilor subterane, pe sub şosele şi drumuri se face pe cât posibil înainte de executarea îmbrăcămintei. Dacă sunt totuşi necesare traversări pe sub drumurile sau şoselele ce au îmbrăcăminte executată, aceasta va fi desfăcută pe o lăţime de minimum 0,5 m în ambele părţi ale şanţului care urmează a fi săpat pentru montarea conductelor şi armăturilor.
Art.66
Este interzisă depozitarea ţevilor la distanţă mai mică de 0,75 m de marginea şanţului. În cazul depozitării ţevilor pe marginea şanţului vor fi luate măsuri pentru a împiedica rostogolirea acestora în şanţ.
Art.68
Coborârea sau ridicarea în/şi din şanţuri a conductelor şi armăturilor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, va fi făcută prin trecerea acestora din mână în mână.
Art.69
Coborârea şi ridicarea în/şi din şanţuri a conductelor şi armăturilor cu o masă mai mare de 50 kg va fi făcută cu ajutorul macaralelor ce se pot mişca de-a lungul şanţurilor sau cu ajutorul scripeţilor fixaţi pe trepiede.
Art.70
Trepiedele vor fi aşezate pe podine de dulapi, iar picioarele trepiedelor vor fi legate între ele pentru a împiedica şi limita deschiderea acestora.
Art.71
Este interzisă suspendarea palanelor şi macaralelor diferenţiale direct de bulonul din vârful trepiedului. Suspendarea acestora de trepiede va fi realizată cu ajutorul unui inel special.
Art.72
Este interzisă folosirea elementelor de sprijinire a pereţilor şanţurilor ca suport pentru tuburile ce urmează a fi instalate în şanţ.
Art.73
Este interzisă scoaterea elementelor de susţinere a unui şanţ sprijinit pentru coborârea ţevilor în şanţ. În cazuri speciale este permis a se scoate o parte din piesele sprijinirii pe timpul coborârii ţevilor în şanţ numai pe baza unui proiect aprobat de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine, cu respectarea prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice, de excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
Art.74
Coborârea conductelor în şanţuri va fi făcută o dată pe toată lungimea, evitând înclinarea acestora. Înainte de coborâre conducta va fi adusă până la marginea şanţului şi aşezată pe bile rotunde amplasate de-a curmezişul şanţului.
Art.75
Aşezarea în şanţuri a tuburilor sau conductelor cu dimensiuni până la 200 mm se va face cu ajutorul chingilor cu lăţime de minimum 15 cm. Chinga va avea capetele libere. Este interzisă înfăşurarea chingii după mână sau după corp.
Art.76
Aşezarea în şanţ a tuburilor sau conductelor grele se va face cu ajutorul macaralei, după ce în prealabil picioarele acesteia au fost bine fixate în pământ. Pentru împiedicarea răsturnării macaralei picioarele vor fi aşezate la 1200 . Pentru a nu se rupe lanţul în timpul manevrei se va face o verificare prealabilă a acestuia.
Art.77
Pentru coborârea tuburilor şi conductelor în şanţuri se poate folosi şi un plan înclinat. În acest caz se interzice muncitorilor să stea în faţa tuburilor ce se coboară.
Dirijarea coborârii tuburilor se va face numai din poziţia laterală.
Art.79
Este interzisă prezenţa lucrătorilor în şanţuri sau puţuri sub sarcina care coboară (armături sau conducte) .
Art.80
Este interzis a se face controlul cu mâna al coincidenţei orificiilor şuruburilor la îmbinarea ţevilor prin flanşe. În acest scop vor fi folosite dornurile sau şuruburile.
Art.82
În secţii, ateliere, săli de cazane, staţii de hidrofor, spaţii cu conducte în exploatare, vor fi afişate în locuri vizibile schemele instalaţiilor (conductelor) precum şi instrucţiunile de deservire a lor în condiţii normale de funcţionare, ca şi modul de procedură în situaţii de avarie.
Art.83
Ventilele de închidere şi şuberele vor avea marcate în mod vizibil, chiar pe ele, semne care să indice sensul de rotire al dispozitivului de închidere, precum şi sensul de mişcare a fluidului în conductă.
3.4.Montarea echipamentelor şi utilajelor
Art.84
Transportul echipamentelor şi utilajelor pe şantier (cazane, schimbătoare de căldură, recipienţi de hidrofor, pompe, vase de expansiune etc.) , coborârea sau ridicarea acestora în vederea montajului se vor face sub supravegherea directă a conducătorului formaţiei de lucru.
Art.85
(1)Pentru transportul utilajelor sau echipamentelor pe plan înclinat se vor folosi obligatoriu două trolii, unul de tracţiune şi unul de frânare.
2) Frânarea numai cu ajutorul penelor este interzisă.
Art.86
Este interzis să se lase echipamentele sau utilajele pe plan înclinat fără să se blocheze frâna troliului şi fără să se asigure stabilitatea cu suporţi şi opritori corespunzători.
Art.88
Schelele şi scările necesar a fi montate pe utilaje în scopul executării unor lucrări de îmbinări sau finisaj se vor monta înaintea ridicării lor.
Dacă aceasta nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele suspendate conform detaliilor date prin proiectul de organizare. Personalul muncitor ce lucrează pe acestea este obligat a folosi centuri de siguranţă legate de elementele solide ale construcţiei sau instalaţiei.
Art.90
În cazul în care este necesar să se execute lucrări de montaj cu ajutorul unor scule mecanice, sub utilajele tehnologice în curs de montare sau pe acestea, se vor lua măsuri de sprijinire a utilajelor tehnologice, astfel încât să se evite posibilitatea producerii unor accidente de muncă.
Art.91
Canalele şi golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice şi care rămân deschise se vor îngrădi şi acoperi cu podeţe rezistente.
Art.92
Pentru încercarea utilajelor tehnologice la mers în gol sau sub sarcină, în mod obligatoriu se vor asigura următoarele condiţii:
- iluminat corespunzător;
- îndepărtarea personalului muncitor din zona periculoasă;
- asigurarea dispozitivelor de protecţie;
- ungerea şi reglarea pieselor mobile ale utilajelor;
- existenţa şi buna stare de funcţionare a tuturor aparatelor de siguranţă, măsură şi control prevăzute în proiecte;
- avertizarea zonelor de lucru periculoase şi organizarea corespunzătoare a pazei la efectuarea probelor tehnologice.
Art.93
Personalul muncitor ce ia parte la încercarea utilajelor va fi instruit în prealabil asupra modului lor de funcţionare.
Art.94
(1)Înainte de revizia sau reparaţia ce se execută, după pornirea de probă, utilajul trebuie deconectat de la reţeaua electrică sau altă sursă de energie.
(2)Pe utilaj se va afişa: "Utilaj în revizie". Se interzice punerea în funcţiune.
3.5.Operaţii cu plumb topit şi masticuri izolante
Art.95
(1)Plumbul se va topi în cazane aşezate pe sobe speciale şi se va turna cu o lingură cu cioc.
(2)Plumbul se va topi la o distanţă suficient de mare de şanţ pentru a nu prezenta nici un pericol pentru cei care lucrează în şanţ.
Art.96
Plumbul pentru topit va fi uscat pentru a nu stropi. Pe timp de ploaie topirea şi transportul plumbului se vor face sub adăpost.
Art.97
Este interzis ca în plumbul topit să se adauge plumb vărsat care a stat pe pământ fără o prealabilă uscare a acestuia.
Art.98
Introducerea bucăţilor de plumb rece în cazanul cu plumb topit se poate face numai cu ajutorul unor cleşti metalici.
Art.99
Transportul plumbului topit în cantităţi mici se face cu lingura cu coadă lungă. Când se face turnarea, lingura se prinde de coadă cu amândouă mâinile şi în poziţia potrivită, pentru ca muncitorul să nu se stropească.
Art.100
Coborârea plumbului în şanţuri se face cu vasul prins în cârlig cu siguranţă. Toarta vasului va fi legată cu cablu metalic sau lanţ, fiind interzisă întrebuinţarea frânghiei de cânepă.
Art.101
Transportul plumbului se va face cu atenţie pentru a evita alunecarea şi se va da avertismentul: "Atenţie, se transportă plumb topit".
Art.102
La coborârea plumbului în şanţ primitorul va sta la distanţa de 1,50 m de locul coborârii. Este interzis a se lua în primire cazanul cu plumb de la o înălţime care trece de mijlocul muncitorului.
Art.103
Se vor usca bine mufele ţevilor înainte de începerea umplerii acestora pentru evitarea stropirilor cu plumb.
Art.104
Dacă se lucrează cu mastic de asfalt topit vor fi respectate aceleaşi reguli ca la plumb. Nu se încălzeşte până la fierbere, se fereşte de apă, iar muncitorii îşi vor unge mâinile cu alifie protectoare.
Art.105
Sunt interzise topirea plumbului sau prepararea masticurilor izolante în interiorul căminelor, puţurilor, şanţurilor sau în orice alt spaţiu îngust.
3.6.Operaţii de sudare
Art.106
La efectuarea operaţiilor de sudare electrică sau oxiacetilenică, în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
3.7.Operaţii de curăţare
Art.107
Lucrătorii care execută operaţii de curăţare mecanică a conductelor sunt obligaţi a purta mănuşi şi ochelari de protecţie.
Art.108
Lucrătorii ce execută operaţia de curăţare chimică a conductelor cu diferiţi acizi sau baze, vor fi echipaţi cu echipament de protecţie individual conform Normativului - cadru de acordare a echipamentului individual de protecţie emis de MMPS şi vor purta obligatoriu mănuşi de cauciuc şi măşti de gaze cu filtru pentru vapori şi acizi.
Art.109
La curăţarea chimică a ţevilor cu acizi, temperatura acestora nu va depăşi 40 0 C.
3.8.Operaţii de vopsire
Art.110
La efectuarea operaţiilor de vopsire în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
3.9.Operaţii de izolaţie şi protecţie
Art.111
La efectuarea operaţiilor de izolaţie şi protecţie în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţie anticorozivă.
3.10.Probe şi operaţii conexe pentru lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire
Art.112
Încercarea conductelor, instalaţiilor tehnico - sanitare şi de încălzire va fi executată sub supravegherea conducătorului lucrărilor sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care se încearcă.
Art.113
În general conductele se încearcă la presiune hidraulică. Încercarea cu aer comprimat este admisă numai în cazuri excepţionale (iarna sau în lipsă de apă) şi va fi executată după instrucţiunile speciale prevăzute în prezentele norme.
Art.114
Locurile de aşezare a flanşelor oarbe în timpul încercării hidraulice a conductelor vor fi prevăzute cu semne distinctive.
Art.115
Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompă la instalaţia care se încearcă vor fi verificate hidraulic în prealabil.
Art.116
Lucrătorilor care participă la încercările de presiune a conductelor li se va face înaintea lucrului un instructaj în legătură cu:
a)aşezarea armăturilor şi flanşelor oarbe;
b)metodele de evacuare a aerului din instalaţii;
c)modul de mărire şi micşorare treptată a presiunii din instalaţii;
d)interzicerea executării de reparaţii într-o instalaţie care se găseşte sub presiune;
e)presiunea maximă admisă de normele tehnice în vigoare;
f)procedeele de ciocănire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;
g)interzicerea ciocănirii conductelor în locurile îmbinate prin ambutisare care se află sub presiune.
Art.117
Piesele fasonate şi armăturile conductelor care urmează a se monta sub căi de comunicaţie sau în locuri greu accesibile vor fi încercate la presiune înainte de montaj.
Art.118
(1)Lungimea porţiunilor conductelor care se încearcă cu ajutorul aerului comprimat nu va fi mai mare de 1,5 km în cazul în care sunt încercate în prealabil lângă marginea şanţului şi 5 km în cazul în care încercarea se face în şanţ deschis.
(2)Dimensiunile specificate mai sus se pot mări numai dacă există o justificare corespunzătoare în proiect.
(3)În cazul conductelor aşezate în şanţuri şi acoperite cu un strat de pământ de cel puţin 0,3 m, lungimea porţiunilor care se încearcă cu aer comprimat nu este limitată.
Art.119
(1)Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executată numai după aşezarea elementelor profilate şi a armăturilor care au fost în prealabil încercate hidraulic.
(2)Se interzice încercarea cu aer comprimat a conductelor pe care sunt montate elemente profilate şi armături lângă marginea şanţului.
Art.120
Compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la încercarea cu aer comprimat a conductelor se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 10 m de conducta care se încearcă.
Art.121
Conductele de legătură dintre compresor şi conducta care se încearcă vor fi verificate în prealabil prin presiune hidraulică.
Art.122
În timpul încercării cu aer comprimat sectoarele respective de conductă vor fi supravegheate de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine.
Art.123
Se interzice examinarea conductei care se încearcă cu aer comprimat în timpul introducerii aerului comprimat. Examinarea conductei este permisă numai după instalarea presiunii de regim.
Art.124
Urmărirea conductei în timpul încercării cu aer comprimat este permisă numai de la o distanţă de cel puţin 5 m. Se interzice coborârea muncitorilor în şanţuri sau puţuri, precum şi ciocnirea conductelor în timpul încercării.
Art.125
(1)Înainte de încercarea cu aer comprimat se vor controla şi verifica atât aparatajul (regulatoare, manometre) , cât şi etanşeitatea conductelor şi armăturilor .
(2)Înlăturarea defectelor observate în timpul încercării cu aer comprimat se va face după reducerea presiunii.
Art.126
În timpul încercărilor este interzis accesul muncitorilor sau al altor persoane în apropierea conductelor în curs de încercare şi a instalaţiei de aer comprimat în funcţiune.
4.Prevederi de proiectare privind lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire
4.1.Prevederi generale
Art.127
La proiectarea unei instalaţii, utilaj, echipament, proiectantul este obligat să dea aceeaşi importanţă asigurării condiţiilor de securitate ca şi în cazul parametrilor tehnici şi economici. Soluţia tehnică adoptată va fi cea care prezintă deplină securitate a muncii.
Art.128
La proiectarea instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor, proiectantul este obligat să cunoască şi să-şi însuşească în totalitate procesul tehnologic folosit pentru a putea elimina prin soluţiile adoptate orice risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art.129
Fiecare instalaţie, utilaj şi echipament, în parte şi în ansamblu, vor fi prevăzute prin proiect cu toate dispozitivele de protecţie necesare, care să asigure funcţionarea lor în condiţii de securitate optimă.
Art.130
(1)Instalaţiile vor fi astfel proiectate şi realizate încât în timpul funcţionării să nu degaje substanţe inflamabile, explozive sau toxice, caustice, corozive, praf, radiaţii calorice, umiditate, peste limitele admise.
(2)În acelaşi timp se vor adopta soluţiile optime privind menţinerea etanşării acestora în exploatare, în vederea asigurării condiţiilor normale de microclimat.
Art.131
Dispozitivele şi apărătorile de protecţie şi de siguranţă vor fi astfel proiectate încât să poată îndeplini următoarele condiţii:
a)să asigure o protecţie efectivă pe toate părţile expuse în mod curent sau accidental, să prevină accidentele şi să nu constituie ele însele o sursă de pericol (aşchii, colţuri tăioase etc.) ;
b)să împiedice orice acces în zona periculoasă pe tot timpul lucrului;
c)să permită desfăşurarea procesului tehnologic în bune condiţii, fără să stingherească şi fără să îngreuneze munca;
d)să funcţioneze automat sau să poată fi mânuite cu un efort minim;
e)să corespundă atât instalaţiilor pentru care au fost concepute cât şi procesului de muncă corespunzător;
f)să facă parte integrantă din utilajul, instalaţia etc., pentru care au fost realizate;
g)să fie durabile şi rezistente la solicitările normale, la şocuri, la coroziune etc. şi să nu fie uşor scoase din funcţiune;
h)să poată fi utilizate timp îndelungat cu un minimum de întreţinere;
i)în caz de defectare să permită înlocuirea lor cât mai uşoară.
4.2.Conducte - armături
Art.132
Conductele vor fi fixate după caz pe elemente de susţinere ca: stelaje consolidate, console, suporţi etc., care să permită menţinerea acestor conducte în poziţia de pozare şi vor fi consolidate cu brăţări demontabile sau alte tipuri de elemente de susţinere.
Art.133
Conductele prin care se transportă fluide la temperaturi ridicate, care necesită un traseu lung sau unde nu este posibilă autocompensarea naturală, vor fi prevăzute cu sisteme de compensare calculate corespunzător pentru dilatare - contractare.
Art.134
Conductele prin care circulă fluide care din cauza temperaturii mediului ambiant sau din cauza variaţiilor de temperatură, în funcţie de anotimp, se pot solidifica (îngheţare, congelare etc.) vor fi însoţite de o altă conductă cu agent încălzitor, ambele izolate termic împreună, sau se va prevedea un alt sistem de încălzire corespunzător.
Art.135
Conductele prin care se transportă lichide sau aburi vor fi prevăzute cu pante şi posibilităţi de golire a conţinutului, în vederea executării lucrărilor de intervenţii, revizii şi reparaţii.
Art.136
Pentru asigurarea posibilităţilor de golire a conductelor, acestea vor fi montate cu o pantă continuă spre un punct de minimă înălţime care va fi prevăzut cu un robinet de golire, iar la punctul de maximă înălţime vor fi prevăzute racorduri de aerisire, acolo unde ele nu sunt contraindicate.
Art.137
Conductele prin care circulă fluide cu temperaturi ce pot produce accidente sau care prin marea lor suprafaţă pot modifica microclimatul (temperatura) de la locul de muncă, vor fi izolate termic, indiferent de poziţia şi amplasarea lor.
Art.138
Flanşele conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi prin a căror scăpare se pot produce accidente, vor fi prevăzute cu manşoane de protecţie (apărători) . Este interzisă montarea unor asemenea flanşe deasupra locurilor de trecere. Se recomandă evitarea montării acestora la nivelul feţei operatorului.
Art.139
Flanşele oarbe de capăt (în special cele sudate) vor fi asigurate suplimentar, în vederea prevenirii desprinderii şi lovirii personalului muncitor.
Art.140
Atât conductele izolate termic cât şi cele neizolate vor fi vopsite la exterior cu vopsea de protecţie în culori convenţionale şi vor fi marcate. Când pe estacade sau pe console sunt montate fascicule de conducte, în afară de vopsirea în culori convenţionale şi marcare, conductele vor fi numerotate pentru a nu fi confundate la reparaţii şi intervenţii. De asemenea se va marca sensul de curgere a fluidului.
Art.141
(1)Estacadele cu conducte aeriene montate la înălţime mai mare de 2,5 m vor fi prevăzute cu scări de acces la derivaţii, la diferite armături de secţionare, purjare, aerisire, eşapare etc., iar la estacadele cu flux mare de conducte care prezintă caracteristici speciale (au flanşe, Însoţitori cu abur, sunt cauciucate etc.) se vor dispune scări de acces şi pasarele pentru deservire, control şi intervenţie.
(2)La nodurile de ramificaţie la toate tipurile de estacade se vor monta şi platforme cu balustrade şi bordură continuă pe toată lungimea acestora, inclusiv scara de acces, precum şi placarde cu schemele ramificaţiilor şi armăturilor.
Art.142
Pentru deservirea, controlul şi intervenţiile pe traseele estacadelor pentru care normele nu prevăd obligativitatea montării de pasarele şi scări de acces, se vor prevedea platforme mobile confecţionate corespunzător.
Art.143
Este interzisă montarea conductelor deasupra locurilor de trecere de orice fel la o înălţime mai mică de 2 m de la pardoseală sau platformă.
Art.144
La traversarea drumurilor, străzilor şi şoselelor de către conducte suspendate, înălţimea de montaj a acestora va fi de minimum 4,5 m de la suprafaţa drumului până la nivelul inferior al izolaţiei conductei.
Art.145
La trecerea conductelor prin pereţi combustibili conductele vor fi izolate pe porţiunile de trecere cu un strat de izolaţie ignifugă.
Art.146
Distanţele dintre conductele şi armăturile instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire şi elementele instalaţiilor electrice vor fi cele prevăzute în Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000 V - I 7.
Art.147
Racordurile provizorii, racordurile de control şi prizele de pe conducte, vor fi prevăzute cu robinete montate în poziţie orizontală.
Art.148
Vanele şi celelalte armături şi accesorii montate pe conducte vor fi accesibile pentru deservire, reparaţii şi control. Ele nu vor împiedica sau îngreuna mişcările în timpul procesului de muncă.
Art.149
Toate armăturile, robinetele etc., vor fi vopsite cu aceeaşi culoare ca şi conductele pe care sunt montate şi în cazul fasciculelor de conducte vor fi de asemenea etichetate şi numerotate în acelaşi fel ca şi conductele respective.
Art.150
Toate flanşele şi armăturile conductelor vor fi prevăzute cu garnituri corespunzătoare, în funcţie de presiune şi de caracteristicile fluidelor care circulă prin conductele respective.
Art.151
Se interzice montarea robinetelor de orice fel pe conducte de presiune dacă acestea nu au fost construite şi aprobate pentru presiunea nominală corespunzătoare presiunii de regim din conducta respectivă.
Art.152
Se recomandă montarea oalelor de condens pe conducte prin intercalare între două robinete şi cu conductă de ocolire (by-pass) .
Art.153
Se interzice funcţionarea oalelor de condens fără ventil de purjare prevăzut prin construcţie. În cazul oalelor de condens fără ventil de purjare din construcţie se va prevedea pe conducta de ocolire ventilul de purjare.
Art.154
(1)Se interzice funcţionarea oalelor de condens din instalaţii fără a fi racordate la o conductă de colectare a condensului.
(2)De asemenea se interzice evacuarea condensului în instalaţiile de canalizare fără răcire prealabilă, iar pentru instalaţiile exterioare, atunci când se admite nerecuperarea condensului, evacuarea acestuia în aer liber se va face numai cu asigurarea măsurilor de prevenire a accidentelor.
4.3.Aparate de măsură şi control
Art.155
Proiectantul este obligat ca la proiectarea utilajelor sau instalaţiilor să prevadă locurile corespunzătoare pentru montarea în poziţii lizibile a aparatelor de măsură şi control cerute de procesul tehnologic şi de legislaţia în vigoare.
Art.156
Proiectantul este obligat ca pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, să prevadă în limita posibilităţilor tehnice două sisteme de siguranţă dintre care ultimul să avertizeze defectarea primului sistem, iar la defectarea ultimului sistem de siguranţă să se întrerupă nepericulos funcţionarea instalaţiei sau a utilajului respectiv.
Art.157
Utilajele care lucrează la parametri (temperatură, presiune etc.) la care depăşirea sau nerealizarea exactă a parametrilor respectivi poate produce explozii vor fi dotate cu aparate de măsură şi control, pentru acelaşi parametru, iar clasa de precizie a aparatului va fi în corespondenţă directă cu limitele de periculozitate ale parametrului pe care îl măsoară.
Art.158
În punctele de control, atât aparatele indicatoare cât şi instalaţiile de reglare sau de automatizare vor fi prevăzute cu sisteme de alarmare acustică, optică sau mixtă pentru depăşirea sau nerespectarea accidentală a parametrilor care pot crea situaţii periculoase.
Art.159
Toate aparatele de reglare cu rol de protecţie (supape, membrane etc.) care au directă legătură cu atmosfera de la locul de muncă vor avea gurile de evacuare prevăzute cu conducte scoase în exterior şi cu dispozitive de neutralizare, opritoare de flăcări, filtre etc., în funcţie de caracteristicile substanţei ce se poate evacua prin ele.
Art.160
Toate aparatele de măsură şi control reglabile cu funcţiuni care afectează securitatea personalului şi a instalaţiilor vor avea mecanisme de reglare etanşe, sigilate şi asigurate contra dereglării accidentale şi intervenţiilor neorganizate.
Art.161
Conductele de legătură între camerele (tablourile) de comandă (respectiv aparatele de măsură şi control) şi utilajele deservite pe porţiunea amplasată în exterior vor fi izolate termic pentru prevenirea blocării aparatului (prin condensarea şi eventual cristalizarea unor fracţiuni din substanţele care se pot afla în conductele respective) şi îngheţării în anotimpul rece.
Art.162
Aparatele de măsură şi control care sunt amplasate la locuri de muncă sau pe utilaje cu posibilităţi de coroziune vor fi confecţionate din materiale anticorozive specifice sau vor fi protejate împotriva coroziunii exterioare şi interioare.
Art.163
Aparatele de măsură şi control vor fi însoţite de instrucţiuni de lucru cu scheme de montaj, în vederea folosirii lor nepericuloase, acestea neţinând loc de măsuri privind protecţia şi medicina muncii întocmite şi afişate conform prevederilor.
Art.164
Aparatele de măsură şi control (în special aparatele indicatoare şi aparatele de reglare) vor fi astfel amplasate încât citirea şi controlul lor să se facă uşor, să nu fie mascate de alte instalaţii şi să nu oblige personalul să părăsească locul de muncă pentru a le citi şi controla.
Art.165
Aparatele de reglare şi măsurat debite vor fi montate pe conducte între flanşe, prevăzute cu robinete sau vane în amonte şi aval. Ele vor putea fi izolate prin conducte de ocolire, după caz.
Art.166
Aparatele de măsură şi control amplasate pe utilaje cu substanţe corozive vor putea fi prevăzute cu lichide inerte de separare, pentru protecţia împotriva dereglării prin coroziune.
-****-
ANEXA 1:Lista Normelor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare
1. | Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor naturale |
2. | Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald |
3. | Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la rece şi ştanţare |
4. | Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor |
5. | Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire |
6. | Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice |
7. | Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice |
8. | Norme specifice de securitate a muncii pentru producţia energiei termice |
9. | Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei termice |
10. | Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuţie) |
11. | Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice |
12. | Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de escavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren |
13. | Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive |
14. | Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de montaj utilaje tehnologice şi construcţii metalice |
15. | Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor |
16. | Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului |
17. | Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern |
18. | Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime |
19. | Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat |
20. | Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea transportul şi utilizarea acetilenei |
21. | Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice |
22. | Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de exploatare, gospodărire a apelor, întreţinerea lucrărilor şi cursurilor de apă, cadastrul apelor şi a folosinţelor legate de apă şi apărarea împotriva inundaţiilor |
23. | Norme specifice de securitate a muncii pentru gospodărire comunală şi salubritate publică |
24. | Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate |
ANEXA 2:Lista standardelor obligatorii de securitate a muncii conexe lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire
1. STAS 10413/1-84 | - Unelte electrice portabile. Condiţii tehnice generale de securitate. |
2. STAS 12216-84 | - Protecţia împotriva electrocutării la echipamente electrice portabile. Prescripţii. |
3. STAS 12604-87 | - Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale. |
4. STAS 12217-88 | - Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii |
5. STAS 12604/4-89 | - Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii. |
6. SR 12294: 1993 | - Iluminat artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie. |
7. STAS 10627-76 | - Ventilatoare. Principii de securitate. |
8. STAS 8067-84 | - Scule pentru lăcătuşerie şi montaj. Mânere şi manşoane electroizolante. Condiţii tehnice generale de calitate. |
9. STAS 6687-81 | - Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate. |
10. STAS 7761-81 | - Echipament de protecţie din cauciuc. Mănuşi electroizolante |
11. STAS 12961-91 | - Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni. |
12. STAS 9954/1-74 | - Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi montare. |
13. STAS 297/1-88 | - Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale. |
14. STAS 297/2-92 | - Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări. |
ANEXA 3:Ghid de terminologie în domeniul securităţii muncii
1.Avarie: Eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
2.Defectare: Încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specificată.
3.Dispozitiv de protecţie: Dispozitiv care reduce sau elimină singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
4.Echipament individual de lucru: Totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
5.Echipament individual de protecţie: Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
6.Echipament de muncă: Orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizată în timpul muncii.
7.Factori de risc: Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate în procesul de muncă, ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
8.Indicator de securitate: Mijloc de informare standardizat care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
9.Instructaj de securitate a muncii: Modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
10.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
11.Instrucţiuni de utilizare: Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.
12.Mijloc individual de protecţie: Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care este utilizat de acesta.
13.Nocivitate: Proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
14.Noxă (sinonim: factor nociv) : Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
15.Pericol:
a)Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni, definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale) .
16.Persoană autorizată: O persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi / sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
17.Persoană competentă: O persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
18.Prevenire: Ansamblul proceselor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
19.Prevenire intrinsecă: Prevenire realizată în stadiul de concepţie / proiectare, care constă în:
-evitarea sau reducerea pericolelor atât cât este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;
-limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
20.Protecţie: Ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
21.Proces de muncă: Succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
22.Risc: Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
23.Risc profesional: Risc în procesul de muncă.
24.Situaţie periculoasă: Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
25.Substanţă periculoasă: O substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
26.Zonă periculoasă: Orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
27.Zonă periculoasă a unui echipament de muncă: Orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care poate genera riscul înfăţişat în această definiţie:
-poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau:
-poate să apară neaşteptat (pornire neintenţionată / neprevăzută etc.) .
28.Lucrul la înălţime
Activitate desfăşurată la minimum 2 m, măsuraţi de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (sol) sau orice altă bază de referinţă artificială, baze faţă de care nu există pericolul căderii în gol. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră "lucru la înălţime mică" la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute în Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »