Secţiunea 1 - 2.2.1. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri noi (NZEB) - Metodologie din 2023 DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR, INDICATIV Mc 001-2022
M.Of. 46 bis
În vigoare Versiune de la: 16 Februarie 2023
SECŢIUNEA 1:2.2.1. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri noi (NZEB)
(1)_
Toate clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).
Clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero, NZEB, este definită (conform EPBD şi Legii nr. 372/2005, republicată) ca o clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, caracterizată de un consum de energie pentru asigurarea performanţei energetice foarte scăzut, aproape egal cu zero, acoperit inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, în proporţie de minimum 30% (proporţie stabilită în România prin procedura de definire a cerinţelor minime, în conformitate cu prevederile art. 4 şi art. 5 ale Directivei 2010/31/UE).
Cerinţele specifice clădirilor NZEB sunt stabilite în funcţie de categoria clădirii şi de zona climatică. Sunt precizate valorile maxim admise pentru consumul de energie primară exprimat în kWh/m2,an şi pentru emisiile de CO2 exprimate în kg/m2,an. Contribuţia din surse regenerabile în consumul de energie primară livrată clădirii este exprimată în % din energia primară totală.
Pentru clădirile noi (NZEB)/ansamblurile de clădiri noi (NZEB), se va întocmi un raport privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, parte a proiectului de autorizare a construcţiei şi prin care se evaluează încadrarea performanţelor clădirii în cerinţele minime de performanţă energetică. Raportul de conformare NZEB se poate baza pe concluziile studiului privind fezabilitatea tehnică, economică şi din punct de vedere al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă, stabilind cea mai bună soluţie tehnico-economică de furnizare din surse regenerabile a minim 30% din consumul de energie primară. Studiul cu privire la fezabilitatea utilizării sistemelor alternative, parte a studiului de fezabilitate (SF) sau a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI), se poate integra în raportul de conformare NZEB (rezultând un studiu unic privind fezabilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă şi cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero).
În tabelul următor este detaliat modul de aplicare a prevederilor legale privind întocmirea:
- Studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă (denumit pe scurt Studiul SRE; SRE - Surse Regenerabile de Energie)
- Raportului privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (denumit pe scurt Raport de conformare NZEB sau Raport NZEB)
- Raportului de audit energetic (denumit pe scurt RAE)
TIP CLĂDIRI | SE ÎNTOCMEŞTE... | CONFORM... | LA FAZA: | |
CLĂDIRI NOI & EXTINDERI de clădiri existente | cu SF (fonduri publice, private, mixte) | STUDIU SRE conform Legii nr. 372/2005 & Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 | RAPORT NZEB conform Mc001 REVIZUITĂ | SF1) |
fără SF (fonduri private) | X | RAPORT NZEB conform Mc001 REVIZUITĂ | DTAC2) | |
CLĂDIRI EXISTENTE, ÎN RENOVARE | cu DALI (fonduri publice, private, mixte) | STUDIU SRE conform Legii nr. 372/2005 & Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 | RAE conform Mc001 REVIZUITĂ | DALI3) |
fără DALI (fonduri private) | X | RAE conform Mc001 REVIZUITĂ | DTAC | |
1) SF= studiu de fezabilitate
2) DTAC=documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire
3) DALI=documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
Studiul privind fezabilitatea tehnică, economică şi din punct de vedere al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă are conţinutul cadru minimal precizat mai jos. Acest studiu se prezintă separat de SF, anexat acestuia conform articol 3.4 din anexa 4 la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
CONŢINUTUL CADRU AL STUDIULUI PRIVIND FEZABILITATEA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC ŞI AL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR A UTILIZĂRII SISTEMELOR ALTERNATIVE DE ÎNALTĂ EFICIENŢĂ
1 - COPERTA (cu datele prestatorului şi ale beneficiarului, număr contract, data etc.)
2 - FOAIE DE SEMNĂTURI CU PARTICIPANŢII LA ÎNTOCMIREA STUDIULUI (echipa de lucru va include obligatoriu un auditor energetic gradul I C&I şi un proiectant de instalaţii pentru construcţii)
A.PIESE SCRISE
3 - GENERALITĂŢI/INTRODUCERE
(scopul lucrării şi justificarea legală, lista de acte normative aplicabile ...)
4 - DESCRIEREA OBIECTIVULUI
(anvelopa, structura & instalaţii; asigurarea din punct de vedere tehnic şi funcţional a cerinţelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)
5 - ANALIZA POTENŢIALULUI LOCAL PRIVIND UTILIZAREA SURSELOR ALTERNATIVE ŞI ADAPTAREA SCHEMELOR DE PRINCIPIU PENTRU FURNIZAREA UTILITĂŢILOR; ALEGEREA SOLUŢIILOR FEZABILE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
(descrierea soluţiilor care implementează surse alternative de eficienţă ridicată, scheme de principiu; se analizează surse descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse regenerabile de energie, de cogenerare/trigenerare, surse centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc, pompe de căldură, schimbătoare de căldură sol-aer, recuperatoare de căldură ş.a.)
6 - DETERMINAREA CONSUMURILOR DE ENERGIE ÎN SITUAŢIA UTILIZĂRII SURSELOR ALTERNATIVE (INDIVIDUAL SAU CUPLATE) ŞI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
(calcul consumuri cu şi fără surse alternative utilizând metodologia de calcul Mc001, calcul emisii CO2 cu şi fără surse alternative, alte influenţe negative posibile asupra mediului etc.)
7 - ANALIZA ECONOMICĂ A VARIANTELOR FEZABILE TEHNIC ŞI ÎNCADRAREA ÎN NIVELUL OPTIM, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR, A CERINŢELOR MINIME DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ (se va utiliza metoda costului global optim)
8 - CONCLUZIILE PROIECTANTULUI PRIVIND FEZABILITATEA UTILIZĂRII SISTEMELOR ALTERNATIVE DE ÎNALTĂ EFICIENŢĂ (rezultate prezentate sintetic/tabelar cu consumuri de energie, emisii echivalente CO2, costuri, ierarhizare variante şi recomandările elaboratorilor)
9 - ANEXE (exemple de fişe tehnice ale echipamentelor SRE etc.)
B.PIESE DESENATE
Raportul privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero include verificarea cerinţelor NZEB definite conform acestei reglementări şi are conţinutul cadru minimal de mai jos. Acest raport se întocmeşte pentru orice tip de clădire nouă din categoriile pentru care este definit conceptul NZEB conform prezentei metodologii de calcul şi se va utiliza la AUTORIZAREA CONSTRUCŢIEI; raportul se poate prezenta independent dacă nu se întocmeşte SF, sau anexat SF conform articol 3.4 din anexa 4 la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
CONŢINUTUL CADRU AL RAPORTULUI PRIVIND CERINŢELE MINIME DE CONFORMARE A UNEI CLĂDIRI CU CONSUM DE ENERGIE APROAPE EGAL CU ZERO (NZEB)
1 - COPERTA (cu datele prestatorului şi ale beneficiarului, număr contract, data etc.)
2 - FOAIE DE SEMNĂTURI CU PARTICIPANŢII LA ÎNTOCMIREA RAPORTULUI
(echipa de lucru va include obligatoriu un auditor energetic gradul I C&I)
A.PIESE SCRISE
3 - GENERALITĂŢI/INTRODUCERE
(scopul lucrării şi justificarea legală, lista de acte normative aplicabile etc.)
4 - DESCRIEREA OBIECTIVULUI
(anvelopa, structura & instalaţii; asigurarea din punct de vedere tehnic şi funcţional a cerinţelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)
5 - CERINŢE MINIME DE PERFORMANŢĂ PENTRU ELEMENTELE ANVELOPEI CLĂDIRII
(breviar de calcul termotehnic prin care se verifică condiţiile privind valorile rezistenţelor termice ale elementelor de construcţii care formează anvelopa clădirii, influenţa punţilor termice)
6 - CERINŢE MINIME DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ ŞI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
(breviar de calcul pentru determinarea consumurilor de energie primară totală, considerând cazul utilizării surselor alternative, inclusiv determinarea emisiilor de CO2 şi compararea cu valorile limită indicate în metodologia de calcul Mc001)
7 - CERINŢE MINIME PRIVIND UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
(breviar de calcul pentru a determina consumul de energie primară asigurat din surse regenerabile - indicatorul RER)
8 - ALTE CERINŢE MINIME DE CONFORMARE "NZEB"
(nivel de permeabilitate, nivel de ventilare etc.)
9 - CONCLUZIILE AUDITORULUI ENERGETIC
(se prezintă sintetic, tabelar şi grafic, urmărind eventual exact formatul CPE, valorile calculate ale cerinţelor minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero - NZEB)
10 - ANEXE (fişe tehnice ale echipamentelor selectate etc.)
B.PIESE DESENATE
Notă:
Concluzia unui raport privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero poate fi şi aceea că realizarea unei anumite clădiri NZEB nu este fezabilă din punct de vedere economic (exemplu: la extinderea unei clădiri existente, noua clădire poate să nu îndeplinească cerinţele minime NZEB dacă nu este fezabil din punct de vedere economic).
Monitorizarea respectării tuturor cerinţelor minime de performanţă energetică specifice clădirilor noi/NZEB, respectiv clădirilor renovate se face de către instituţiile abilitate ale statului, cu respectarea prevederilor legale. Documentele obligatorii în etapele de verificare a conformării clădirilor din punct de vedere energetic sunt:
- pentru clădirile noi (NZEB) la nivelul autorizării construcţiei, raportul privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri NZEB;
- pentru clădirile noi (NZEB) în etapa recepţiei la finalizarea lucrărilor de execuţie, certificatul de performanţă energetică;
- pentru clădirile renovate, în etapa autorizării lucrărilor de renovare, raportul de audit energetic;
- pentru clădirile renovate, la recepţia la finalizarea lucrărilor de renovare, certificatul de performanţă energetică.
Se va acorda atenţie următoarelor aspecte:
- prevederea straturilor termoizolante continuu pe conturul anvelopei clădirilor;
- asigurarea unor detalii de îmbinare a elementelor care alcătuiesc anvelopa termică astfel încât influenţa punţilor termice, cuantificată prin transmitanţele termice liniare şi punctuale, să fie atenuate (valoarea a transmitanţei termice liniare medii la nivelul anvelopei clădirii psimed < 0,15 W/mK);
- montarea corespunzătoare în peretele opac a tâmplăriei exterioare performante, în scopul minimizării efectului de punte termică;
- minimizarea infiltraţiilor (scurgerilor) de aer prin zonele de neetanşeitate ale clădirii, respectiv prevederea unui strat continuu de etanşare la aer.
La clădirile rezidenţiale noi (NZEB) se recomandă prevederea sistemelor de ventilare cu recuperarea căldurii cu eficienţa nominală > / = 75% şi consumul specific electric < / = 0,15 ... 0,30 Wh/ml iar la clădirile nerezidenţiale noi (NZEB) se impune introducerea sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii cu eficienţa nominală > / = 75% şi consumul specific electric < / = 0,15 ... 0,30 Wh/m3.
Pentru sistemele de încălzire, răcire, preparare şi consum a.c.c., şi iluminat ale clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, noi sau renovate, se vor utiliza doar echipamente de instalaţii ale căror caracteristici tehnice şi energetice respectă reglementările naţionale şi/sau regulamentele europene de proiectare ecologică, acolo unde există; dacă pentru anumite echipamente de instalaţii nu există reglementări naţionale sau regulamente europene de proiectare ecologică care să conţină cerinţe minime de performanţă, atunci cerinţele minime de performanţă energetică ale acestora se vor stabili ca medie aritmetică a minim 3 produse similare tehnic, existente pe piaţă.
Notă:
Performanţa energetică a unei clădiri reprezintă o faţetă a sustenabilităţii acesteia, conferind calităţile şi capacităţile clădirii de a atenua impactul mediului înconjurător. Şi reciproca este valabilă, astfel, devine foarte important şi impactul construcţiei asupra mediului înconjurător, inclusiv asupra mediului construit existent. Abordarea în contextul implementării conceptului NZEB devine complexă, având în vedere diversitatea parametrilor care intră în analiză, şi:
- se răsfrânge asupra întregului ciclu de viaţă al clădirilor;
- se adresează tuturor etapelor care intervin în existenţa unei construcţii, prin managementul întregului proces (concept, proiectare în toate fazele sale, execuţie, exploatare, post-utilizare - reutilizare, reciclare);
- se referă la posibilităţile de intervenţie operate de proiectantul-arhitect (încă) din faza de concept, astfel conformarea arhitecturală constituind un răspuns pasiv la solicitările mediului.
Conceptul arhitectural al unei clădiri noi se bazează obligatoriu, în contextul actual al încălzirii globale, al schimbărilor climatice caracterizate de fenomene meteorologice extreme, pe o abordare analitică şi se referă la: conformarea geometrică, raportul arie anvelopă/volum închis, respectarea în cazul clădirilor rezidenţiale a prevederilor Legii privind locuinţele nr. 114/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind ariile minime ale încăperilor şi poziţia acestora în raport cu orientarea cardinală, asigurarea unui nivel de asigurare a luminii naturale corespunzător utilizării încăperilor prin aria vitrată prevăzută, dimensiunile şi proporţiile încăperilor, orientarea cardinală, evaluarea impactului exercitat de construcţie prin poziţionarea în sit, în relaţie cu mediul construit existent (distanţe impuse faţă de vecinătăţi, înălţimea clădirilor etc.), din punct de vedere al asigurării însoririi, din punct de vedere al securităţii la incendiu, evaluarea necesităţii prevederii dispozitivelor de protecţie solară.
(2)2.2.1.1. Clădiri rezidenţiale NZEB
Pentru clădirile rezidenţiale noi (NZEB) cerinţele minime de performanţă pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere energetic se referă la:
a)valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile şi neregenerabile) - conform tabel 2.10a;
b)valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 - conform tabel 2.10a;
c)consumul de energie primară totală care să provină în proporţie de minim 30% din surse regenerabile, inclusiv din surse regenerabile instalate la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii.
Pentru îndeplinirea cerinţelor minime de performanţă energetică definite mai sus se recomandă ca toate elementele de construcţie care formează anvelopa clădirii să respecte relaţia R' > / = R'min, respectiv U' < / = U'max, unde R' / R'min [m2K/W] este rezistenţa termică corectată calculată / corectată minimă (de referinţă) pentru fiecare element de anvelopă termică iar U' / U'max [W/(m2K)] este transmitanţa termică corectată calculată/corectată maximă (inversul lui R' respectiv lui R'min), având valorile conform tabelului 2.4.
Tabel 2.4 Rezistenţe/transmitanţe termice corectate recomandate (valori normate/de referinţă) pentru clădiri rezidenţiale NZEB
ELEMENT DE ANVELOPĂ | R'min [m2K/W] | U'max [W/m2K] |
Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) | 4,00 1) | 0,25 |
Tâmplărie exterioară (ferestre şi ferestre de mansardă) | 0,90 2,3) | 1,11 |
Tâmplărie exterioară (uşi cu acţionare manuală) | 0,77 2,3) | 1,30 |
Tâmplărie exterioară (luminatoare verticale) | 0,83 2,3) | 1,20 |
Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri | 6,67 1) | 0,15 |
Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe | 3,40 1) | 0,29 |
Pereţi adiacenţi rosturilor închise | 1,50 1) | 0,67 |
Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere ş.a.) | 5,00 1) | 0,20 |
Plăci pe sol (peste cota terenului sistematizat - CTS) | 5,00 1) | 0,20 |
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) | 5,30 1) | 0,19 |
Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite | 3,40 1) | 0,29 |
Note:
1) Pentru elementele de construcţie opace ale anvelopei, rezistenţa termică poate fi redusă (respectiv transmitanţa termică poate fi mai mare) în cazurile în care montarea termoizolaţiei este limitată din considerente tehnico-economice justificate în raportul de conformare NZEB (de exemplu la calcanele învecinate ale clădirilor, separate sau nu cu rost, în cazul faţadelor cu valoare arhitecturală etc.).
2) Sunt obligatorii măsurile pentru asigurarea ventilării corecte a clădirii (exemplu: aplicarea unui concept de ventilare care poate include grile higroreglabile pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt). Este obligatorie şi reducerea punţilor termice generate de tâmplărie prin montarea acesteia cât mai aproape de faţa exterioară a pereţilor exteriori sau chiar în exteriorul acestora.
3) Valorile R'min respectiv U'max indicate ca recomandare în tabelul 2.4. se determină conform prevederilor standardelor de produs aferente, elementele de anvelopă fiind considerate aşezate în poziţie verticală şi nu sunt valabile pentru uşi culisante automate, uşi culisante telescopice, uşi culisante cu funcţie break-out, uşi circulare, uşi semicirculare precum şi pentru uşile rotative. Aceste valori sunt valabile pentru tâmplăria montată, prevăzută sau nu cu dispozitive de protecţie solară şi reprezintă o valoare medie a tuturor elementelor de anvelopă de acelaşi tip.
Îndeplinirea condiţiilor din tabelul 2.10a (cerinţe minime de performanţă energetică) şi a celor privind confortul higrotermic rămâne obligatorie şi în cazul clădirilor rezidenţiale NZEB pentru care nu se poate respecta relaţia R' > / = R'min, respectiv U < / = U'max, pentru unul sau mai multe elemente ale anvelopei clădirii.
Pentru elementele vitrate care fac parte din anvelopa unei clădiri rezidenţiale, este necesară şi alegerea unui factor solar optim, gn (factorul solar normal g reprezintă fracţia din energia solară incidentă perpendicular pe suprafaţa, care trece prin elementul vitrat). Se recomandă:
a)în cazul în care există sisteme de umbrire exterioare, cu ajutorul cărora se poate regla cantitatea de energie solară incidentă pe vitraj, factorul solar normal gn se recomandă să fie mai mare de 0,50;
b)în cazul în care se folosesc vitraje cu factor solar gn scăzut (tabel 2.5. - factorul solar gn al vitrajului în funcţie de expunerea vitrajului la radiaţia solară şi de zona climatică) nu mai sunt necesare elemente exterioare de umbrire.
Sunt considerate expuse la radiaţia solară vitrajele care au orientarea cuprinsă în unghiul AOB indicat cu albastru, din figura 2.5:
Factorul solar gn optim se alege în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi:
- minimizarea energiei necesare pe perioada unui an pentru încălzire + răcire;
- ponderea ariei vitrate în cadrul anvelopei.
Prin alegerea unui factor solar optim, dimensionarea instalaţiilor de încălzire, ventilare şi condiţionare va fi de asemenea optimă.
Tabel 2.5. Factorul solar gn al elementelor vitrate din anvelopa clădirilor rezidenţiale (valori recomandate)
Pentru vitrajele care nu sunt expuse la radiaţia solară directă, factorul solar gn poate fi > 0,50 indiferent de zona climatică.
Dacă se doreşte acelaşi aspect al vitrajelor pe toate orientările, vitrajul ales pentru orientarea expusă la radiaţia solară directă se poate pune şi pe orientarea neexpusă la radiaţia solară directă.
Valorile normate pentru aprecierea stabilităţii termice la clădirile de locuit sunt indicate în tabelele următoare.
Tabel 2.6a. Stabilitatea termică a elementelor de construcţie
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE | VALORI MINIME | |||
ipsilonT | epsilon | Fii | ||
- | ore | - | ||
Zona opacă a pereţilor exteriori | 15 | 8 | 5 | |
Planşeul peste ultimul nivel (parte opacă) | Sub terase | 25 | 10 | 6 |
Sub poduri | 10 | 8 | 3 | |
Tabel 2.6b. Stabilitatea termică a încăperilor
Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii interioare | iarna | Ati < /= | 1oC |
(3)2.2.1.2. Clădiri nerezidenţiale NZEB
Pentru clădirile nerezidenţiale noi (NZEB) cerinţele minime de performanţă pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere energetic se referă la:
a)valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile şi neregenerabile) - conform tabel 2.10a;
b)valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 - conform tabel 2.10a;
c)consumul de energie primară totală care să provină în proporţie de minim 30% din surse regenerabile, inclusiv din surse regenerabile instalate la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii.
Pentru îndeplinirea cerinţelor minime de performanţă energetică definite mai sus se recomandă ca toate elementele de construcţie care formează anvelopa clădirii să respecte relaţia R' > / = R'min, respectiv U' < / = U'max, unde R' / R'min [m2K/W] este rezistenţa termică corectată calculată/corectată minimă (de referinţă) pentru fiecare element de construcţie al anvelopei clădirii iar U' / U'max [W/(m2K)] este transmitanţa termică corectată calculată / corectată maximă (inversul lui R' respectiv lui R'min), având valorile conform tabelului 2.7.
Tabel 2.7. Rezistenţe/transmitanţe termice corectate recomandate (valori normate/de referinţă) pentru clădiri nerezidenţiale NZEB
ELEMENT DE ANVELOPĂ | R'min [m2K/W] | U'max [W/m2K] |
Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) | 3,00 1) | 0,33 |
Tâmplărie exterioară (ferestre şi ferestre de mansardă) | 0,83 2,3) | 1,20 |
Tâmplărie exterioară (uşi cu acţionare manuală) | 0,77 2,3) | 1,30 |
Faţade vitrate tip perete cortină şi luminatoare | 0,77 2,3) | 1,30 |
Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri | 6,00 1) | 0,17 |
Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe | 3,40 1) | 0,29 |
Pereţi adiacenţi rosturilor închise | 1,50 1) | 0,67 |
Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, ş.a.) | 5,00 1) | 0,20 |
Plăci pe sol (peste cota terenului sistematizat - CTS) | 5,00 1) | 0,20 |
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) | 5,30 1) | 0,19 |
Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite | 3,40 1) | 0,29 |
Note:
1) Pentru elementele de construcţie opace ale anvelopei, rezistenţa termică poate fi redusă (respectiv transmitanţa termică poate fi mai mare) în cazurile în care montarea termoizolaţiei este limitată din considerente tehnico-economice justificate în raportul de conformare NZEB (de exemplu la calcanele învecinate ale clădirilor, separate sau nu cu rost, în cazul faţadelor cu valoare arhitecturală etc.).
2) Sunt obligatorii măsurile pentru asigurarea ventilării mecanice corecte a clădirii; valoarea este dată pentru tâmplăria montată, prevăzută sau nu cu dispozitive de protecţie solară). Este obligatorie şi reducerea punţilor termice generate de tâmplărie prin montarea acesteia cât mai aproape de faţa exterioară a pereţilor exteriori sau chiar în exteriorul acestora.
3) Valorile R'min respectiv U'max indicate ca recomandare în tabelul 2.7. se determină conform prevederilor standardelor de produs aferente, elementele de anvelopă fiind considerate aşezate în poziţie verticală şi nu sunt valabile pentru uşi culisante automate, uşi culisante telescopice, uşi culisante cu funcţie break-out, uşi circulare, uşi semicirculare precum şi pentru uşile rotative. Aceste valori sunt valabile pentru tâmplăria montată, prevăzută sau nu cu dispozitive de protecţie solară şi reprezintă o valoare medie a tuturor elementelor de anvelopă de acelaşi tip.
Îndeplinirea condiţiilor din tabelul 2.10a (cerinţe minime de performanţă energetică) şi a celor privind confortul higrotermic rămâne obligatorie şi în cazul clădirilor nerezidenţiale NZEB pentru care nu se poate respecta relaţia R' > / = R'min, respectiv U' < / = U'max, pentru unul sau mai multe elemente ale anvelopei clădirii.
Pentru elementele vitrate care fac parte din anvelopa unei clădiri nerezidenţiale, este necesară şi alegerea unui factor solar optim, g (factorul solar g reprezintă fracţia din energia solară incidentă care trece prin elementul vitrat). Se recomandă:
a)în cazul în care există sisteme de umbrire exterioare, cu ajutorul cărora se poate regla cantitatea de energie solară incidentă pe vitraj, factorul solar gn se recomandă să fie mai mare de 0,50;
b)în cazul în care se folosesc vitraje cu factor solar gn scăzut (Tabel 2.8. - factorul solar gn al vitrajului în funcţie de expunerea vitrajului la radiaţia solară şi de zona climatică) nu mai sunt necesare elemente exterioare de umbrire.
Tabel 2.8. Factorul solar gn al elementelor vitrate care fac parte din anvelopa clădirilor nerezidenţiale (valori recomandate)
Pentru vitrajele care nu sunt expuse la radiaţia solară directă, factorul solar gn se recomandă a fi > 0,50 indiferent de zona climatică. Dacă se doreşte acelaşi aspect al vitrajelor pe toate orientările, se poate pune şi pe orientarea neexpusă la radiaţia solară directă vitrajul ales pentru orientarea expusă la radiaţia solară directă.
Factorul solar gn optim se alege în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi:
- minimizarea energiei necesare pe perioada unui an pentru încălzire + răcire;
- ponderea ariei vitrate în cadrul anvelopei;
- modul de ocupare/funcţionare al clădirii (exemplu, unităţile de învăţământ nu funcţionează sau au funcţionare foarte scăzută în perioada vacanţei de vară, deci se poate alege un factor solar mai ridicat).
Prin alegerea unui factor solar optim, dimensionarea instalaţiilor de încălzire/climatizare/ventilare va fi afectată pozitiv.