Subcapitolul 1 - 2.1. Caracteristici ale clădirii - Metodologie din 2022 de evaluare vizuală rapidă a clădirilor - Indicativ RTC 10 - 2022 - Noiembrie 2022
M.Of. 1221 bis
În vigoare Versiune de la: 19 Ianuarie 2023
SUBCAPITOLUL 1:2.1. Caracteristici ale clădirii
(1)Pentru luarea în considerare a vulnerabilităţii seismice potenţiale în evaluarea vizuală rapidă, pentru fiecare clădire se colectează informaţii despre:
a)număr cadastral al clădirii;
b)suprafaţa construită şi suprafaţa construită desfăşurată a clădirii;
c)numărul de niveluri al clădirii;
d)tipul structurii clădirii;
e)perioada construirii;
f)forma clădirii în plan orizontal;
g)forma clădirii în plan vertical;
h)existenţa stâlpilor scurţi;
i)degradările structurale seismice.
SECŢIUNEA 1:2.1.1. Număr cadastral al imobilului
(1)Se consemnează numărul cadastral al clădirii.
(2)Această informaţie se colectează din baze de date ale autorităţilor publice centrale sau locale.
SECŢIUNEA 2:2.1.2. Suprafaţa construită şi suprafaţa construită desfăşurată a clădirii
(1)Se consemnează suprafaţa construită şi suprafaţa construită desfăşurată a clădirii în metri, fără zecimale.
(2)Această informaţie se colectează din baze de date ale autorităţilor publice centrale sau locale sau prin măsurare de pe ortofotoplanuri puse la dispoziţie de către entităţi private.
SECŢIUNEA 3:2.1.3. Numărul de niveluri
(1)Din punct de vedere al numărului de niveluri, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri cu un singur nivel;
b)clădiri cu două sau trei niveluri;
c)clădiri cu patru sau cinci niveluri;
d)clădiri cu numărul de niveluri cuprins între cinci şi opt;
e)clădiri cu numărul de niveluri cuprins între opt şi douăsprezece;
f)clădiri cu mai mult douăsprezece niveluri.
(2)Numărul de niveluri reglementat prin (1) este egal cu numărul de niveluri supraterane ale clădirii.
(3)Această informaţie se colectează prin inspecţia în teren a clădirii.
SECŢIUNEA 4:2.1.4. Tipul structurii
(1)Din punct de vedere al tipului structurii, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri cu structura din zidărie nearmată şi planşee flexibile la acţiuni în planul lor (ZNAF) - aceste clădiri au structura alcătuită din pereţi de zidărie simplă, realizată din cărămizi şi mortar, fără centuri sau stâlpişori de beton armat şi planşee de lemn sau compozite lemn-oţel;
b)clădiri cu structura din zidărie nearmată şi planşee rigide la acţiuni în planul lor (ZNAR) - aceste clădiri au structura alcătuită din pereţi de zidărie simplă, realizată din cărămizi şi mortar, fără centuri sau stâlpişori de beton armat şi planşee de beton armat;
c)clădiri cu structura de zidărie confinată sau zidărie armată în rosturi (ZC/ZA) - aceste clădiri au structura alcătuită din pereţi de zidărie încadraţi de stâlpişori şi centuri de beton armat sau armaţi în rosturi orizontale cu bare de oţel şi planşee de beton, inclusiv clădirile multietajate cu stâlpi şi grinzi de beton şi pereţi de zidărie realizate înainte de 1940;
d)clădiri cu structura în cadre de beton armat (CBA) - aceste clădiri au structura alcătuită din stâlpi şi grinzi de beton armat, conectate rigid la noduri, şi planşee de beton armat; pereţii de zidărie, dacă există, nu au rol structural;
e)clădiri cu structura cu pereţi structurali de beton armat (PBA) - aceste clădiri au structura alcătuită din pereţi de beton armat, grinzi şi stâlpi de beton armat şi planşee de beton armat; cea mai mare parte a elementelor structurale sunt realizate din beton turnat la şantier, monolit;
f)clădiri cu structura realizată din panouri mari prefabricate din beton armat (PMBA) - aceste clădiri au structura alcătuită din pereţi şi plăci de beton armat realizate prin turnarea betonului în fabrici de prefabricate, transportul şi montajul la şantier;
g)clădiri cu structura de beton armat cu parter flexibil (PFBA) - aceste clădiri au structura alcătuită din pereţi, stâlpi, grinzi şi plăci de beton armat; pereţii nu sunt continui fiind rezemaţi la parter pe stâlpi de beton, fără a fi continui până la infrastructură sau fundaţii;
h)clădiri cu structura în cadre cu noduri rigide de oţel (CRO) - aceste clădiri au structura alcătuită din stâlpi şi grinzi de oţel, conectate rigid la noduri, şi planşee de oţel sau compozite oţel-beton armat; pereţii de zidărie, dacă există, nu au rol structural;
i)clădiri cu structura în cadre contravântuite de oţel (CCO) - aceste clădiri au structura alcătuită din stâlpi, grinzi şi contravântuiri (diagonale) de oţel şi planşee de oţel sau compozite oţel-beton armat;
j)clădiri cu structură duală de oţel (DO) - aceste clădiri au structura alcătuită din stâlpi şi grinzi de oţel, conectate rigid la noduri, contravântuiri (diagonale) de oţel situate în plan vertical, şi planşee de oţel sau compozite oţel-beton armat;
k)clădiri cu structura de lemn (L) - aceste clădiri au diferite soluţii structurale la care materialul structural principal este lemnul.
(2)Această informaţie se colectează prin inspecţia în teren a clădirii.
SECŢIUNEA 5:2.1.5. Perioada construirii
(1)Din punct de vedere al perioadei construirii, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri construite înainte de 1940;
b)clădiri construite între 1940 şi 1963;
c)clădiri construite între 1964 şi 1977;
d)clădiri construite între 1978 şi 1992;
e)clădiri construite între 1993 şi 2006;
f)clădiri construite între 2007 şi 2013;
g)clădiri construite după 2013.
(2)Perioadele relevante de construire specificate la (1) sunt stabilite în funcţie de evoluţia practicii de proiectare şi construire a clădirilor şi, în special, în funcţie de evoluţia prevederilor reglementărilor tehnice naţionale de proiectare la acţiuni seismice.
(3)În cazul clădirilor la care, ulterior datei construirii iniţiale, au fost realizate lucrări complete pentru punerea în siguranţă faţă de acţiunea seismică, pe baza sistemului legal de asigurare a calităţii în construcţii, perioada construirii se consideră perioada corespunzătoare implementării acestor lucrări.
(4)Această informaţie se colectează din baze de date ale autorităţilor publice centrale sau locale sau, în lipsă, prin inspecţia clădirii în teren.
SECŢIUNEA 6:2.1.6. Forma clădirii în plan orizontal
(1)Din punct de vedere al formei clădirii în plan orizontal, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri regulate în plan orizontal - de formă cvasi-rectangulară sau circulară în plan orizontal;
b)clădiri neregulate în plan orizontal - de formă variată în plan orizontal.
(2)La aprecierea formei clădirilor în plan orizontal se consideră forma clădirii la primul nivel suprateran.
(3)Clădirile la care forma în plan orizontal prezintă abateri de la o formă circulară sau dreptunghiulară predominantă se consideră regulate dacă:
- a) aria cumulată a abaterilor este mai mică de 20% din aria totală a clădirii în plan orizontal, la nivelul considerat;
- b) aria fiecărei abateri este mai mică de 10% din aria totală a clădirii în plan orizontal, la nivelul considerat.
Aria cumulată a abaterilor se determină ca valoarea absolută a diferenţei dintre aria clădirii în plan orizontal, la nivelul considerat, şi aria formei circulare sau dreptunghiulare predominante.
Balcoanele, realizate cu grinzi sau plăci având schema statică de consolă (fixate împotriva rotirii la un singur capăt sau pe o singură latură), nu se consideră la evaluarea formei clădirii în plan orizontal, dacă pe acestea nu sprijină elemente structurale sau pereţi nestructurali de închidere perimetrală ai clădirii.
Figura 2.1: Schiţă informativă privind evaluarea abaterilor de formă în plan orizontal
(4)În cazul în care condiţiile de la (3) nu sunt respectate cumulativ, clădirile se consideră neregulate în plan orizontal.
(5)Această informaţie se colectează prin inspecţia clădirii în teren sau extragerea de informaţii din baze de date ale administraţiilor publice centrale sau locale sau alte baze de date publice puse la dispoziţie de către entităţi private.
(6)Clădirile realizate cu baza izolată se consideră a fi regulate în plan orizontal, indiferent de forma în plan orizontal.
SECŢIUNEA 7:2.1.7. Forma clădirii în plan vertical
(1)Din punct de vedere al formei clădirii în plan vertical, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri regulate în plan vertical - de formă cvasi-rectangulară în plan vertical;
b)clădiri neregulate în plan vertical - de formă variată în plan vertical.
(2)La aprecierea formei clădirilor în plan vertical se consideră forma supraterană a clădirii în planul vertical al faţadelor.
(3)La aprecierea formei clădirilor în plan vertical care au mai mult de 5 niveluri nu se consideră spaţiile tehnice anexe situate la ultimul nivel al clădirii, dacă aria acestora este mai mică de 20% din aria totală a clădirii.
(4)Clădirile la care forma în plan vertical prezintă abateri de la o formă dreptunghiulară înfăşurătoare se consideră regulate dacă:
- a) aria cumulată a abaterilor este mai mică de 20% din aria totală a clădirii în planul vertical considerat;
- b) abaterile există numai la nivelurile superioare, având forma unor retrageri.
Aria cumulată a abaterilor se determină ca valoarea absolută a diferenţei dintre aria clădirii în planul vertical considerat şi aria formei dreptunghiulare înfăşurătoare.
Balcoanele, realizate cu grinzi sau plăci având schema statică de consolă (fixate împotriva rotirii la un singur capăt sau pe o singură latură), nu se consideră la evaluarea formei clădirii în plan vertical, dacă pe acestea nu sprijină elemente structurale sau pereţi nestructurali de închidere perimetrală ai clădirii.
Figura 2.2: Schiţă informativă privind evaluarea abaterilor de formă în plan vertical
(5)În cazul în care condiţiile de la (4) nu sunt respectate cumulativ, clădirile se consideră neregulate în plan vertical.
(6)Clădirile care au retrageri la nivelurile inferioare, faţă de forma dreptunghiulară înfăşurătoare, se consideră neregulate în plan vertical.
(7)Această informaţie se colectează prin inspecţia clădirii în teren sau extragerea de informaţii din baze de date ale administraţiilor publice centrale sau locale sau alte baze de date publice puse la dispoziţie de către entităţi private.
(8)Clădirile realizate cu baza izolată se consideră a fi regulate în plan vertical, indiferent de forma în plan vertical.
SECŢIUNEA 8:2.1.8. Stâlpi scurţi
(1)Din punct de vedere al existenţei stâlpilor scurţi, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri care sunt rezemate predominant pe stâlpi scurţi;
b)clădiri care nu sunt rezemate predominant pe stâlpi scurţi.
(2)Prin stâlpi scurţi se înţeleg stâlpii la care raportul dintre înălţimea liberă şi dimensiunea secţiunii transversale (orizontale), în planul considerat, este mai mic decât 2,0.
(3)Se consideră că structura este rezemată predominant pe stâlpi scurţi dacă aria orizontală totală a clădirii aferentă (care descarcă pe) stâlpilor scurţi este mai mare de 20% din aria orizontală totală a clădirii. Verificarea se face prioritar la primul nivel al clădirii situat deasupra nivelului terenului amenajat.
(4)Această informaţie se colectează prin inspecţia în teren a clădirii.
Figura 2.3: Schiţă informativă identificarea stâlpilor scurţi în faţade
SECŢIUNEA 9:2.1.9. Degradări structurale seismice
(1)Din punct de vedere al existenţei degradărilor structurale seismice, pentru aplicarea acestei metodologii, clădirile se clasifică în:
a)clădiri care au avarii structurale seismice sistematice;
b)clădiri care nu au avarii structurale seismice sistematice.
(2)Prin degradări structurale seismice se înţeleg:
a)pentru structuri de zidărie:
- fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce;
- fisuri înclinate în parapete, buiandrugi şi arce;
- fisuri înclinate în şpaleţi;
- zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului;
- fisuri orizontale la extremităţile şpaleţilor;
- avarii la intersecţiile pereţilor, cu tendinţă de desprindere;
- fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereţii perpendiculari;
- expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă planşeele.
b)pentru structuri de beton armat:
- fisuri înclinate în zonele critice ale grinzilor sau stâlpilor;
- fisuri înclinate în pereţi;
- fisuri normale în grinzi şi stâlpi, cu deschideri mai mari de 0,3 mm;
- expulzarea stratului de acoperire cu beton în zonele critice ale elementelor structurale;
- zdrobirea betonului din zonele critice ale stâlpilor, grinzilor sau pereţilor de beton;
- flambajul armăturilor longitudinale;
- fisuri care se dezvoltă în lungul barelor de armătură în zonele critice ale elementelor structurale;
- fisuri şi deformaţii remanente în zonele critice (zonele plastice) ale stâlpilor, pereţilor şi grinzilor;
- fisuri longitudinale în elementele structurale solicitate la compresiune;
- fracturi înclinate sau normale în zonele critice ale elementelor structurale;
- deplasări remanente ale elementelor structurale;
- abateri de la verticalitate a structurii în ansamblu;
- degradări locale cauzate de interacţiunea cu clădiri învecinate;
- degradări severe ale componentelor nestructurale care interacţionează cu structura (fisuri, crăpături, deformaţii excesive);
- fisuri în planşee cauzate de eforturi acţionând în planul lor;
- degradări ale fundaţiilor sau terenului de fundare;
c)pentru structuri de oţel:
- voalarea pereţilor secţiunii, fisuri şi ruperi parţiale în grinzi sau stâlpi;
- deformaţii pronunţate, voalare, fisuri şi ruperi parţiale ale sudurilor, ruperi ale elementelor prinderii (şuruburi, gusee, rigidizări) la noduri grindă-stâlp;
- deformaţii plastice severe, fisuri şi ruperi parţiale ale barelor sau elementelor din noduri;
- flambaj, deformaţii plastice, cedarea prinderilor la contravântuiri (diagonale);
- deformaţii excesive ale plăcii de bază, traverselor, deformaţii excesive sau ruperea elementelor de prindere în fundaţii la baza stâlpilor;
- fisurarea sau ruperea planşeelor, distrugerea prinderii plăcii din beton armat de structură metalică (smulgerea din conectori/ruperea conectorilor).
(3)Se consideră că o structură are degradări seismice sistematice dacă sunt observate degradări de tipul celor prezentate la (2) la mai mult de 5% din elementele inspectate.
(4)Această informaţie se colectează prin inspecţia în teren a clădirii.