Capitolul iv - INVESTIGAREA PRELIMINARĂ A SITURILOR POTENŢIAL CONTAMINATE - Metodologie din 2020 0/0 de investigare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate
M.Of. 823 bis
În vigoare Versiune de la: 25 Octombrie 2022
CAPITOLUL IV:INVESTIGAREA PRELIMINARĂ A SITURILOR POTENŢIAL CONTAMINATE
Art. 36
Investigarea preliminară reprezintă etapa definită la art. 6 lit. n) din Legea nr. 74/2019, al cărei obiectiv este de a verifica ipotezele formulate în etapa de identificare/inventariere a siturilor potenţial contaminate şi de a furniza informaţii privind o potenţială contaminare a sitului.
Art. 37
(1)Investigarea preliminară identifică sursele de contaminare potenţiale, căile de migrare posibile şi receptorii.
(2)Investigarea preliminară furnizează informaţii atât despre caracteristicile fizice ale solului/subsolului, cât şi despre condiţiile geologice, hidrogeologice şi hidrologice.
Art. 38
(1)Investigarea preliminară a unui sit potenţial contaminat prevede colectarea de date privind utilizarea prezentă şi trecută a terenului în scopul identificării contaminanţilor potenţiali.
(2)Investigarea preliminară analizează datele existente pentru situl în cauză (de exemplu: caracteristicile geografice, geologice, hidrogeologice, hidrologice ale zonei de amplasare a sitului; studii şi documentaţii realizate anterior, diferite hărţi), identificarea surselor de contaminare reală/potenţială a căilor de migrare şi a receptorilor în vederea elaborării modelului conceptual al sitului.
Art. 39
Etapa de investigare preliminară precum şi raportul de investigare preliminară sunt realizate de către experţii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 74/2019.
Art. 40
(1)Deţinătorii siturilor potenţial contaminate/operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe siturile potenţial contaminate, au obligaţia să realizeze investigarea preliminară a sitului potenţial contaminat în cauză prin experţii prevăzuţi la art. 39 din prezenta metodologie.
(2)În cazul în care deţinătorul unui sit potenţial contaminat sau operatorul economic care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat se regăseşte în una din situaţiile enumerate la art. 14 din Legea nr. 74/2019, are obligaţia de a notifica agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat.
(3)În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării transmise de către deţinătorul de teren/operatorul economic, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat, stabileşte necesitatea parcurgerii etapei de investigare preliminară şi notifică deţinătorul de teren/operatorul economic cu privire la obligaţia efectuării acesteia (tabelul 7 din Anexa nr. 1 - Notificare pentru începerea investigării preliminare - în cazul siturilor potenţial contaminate pentru care deţinătorii de teren/operatorii economici au comunicat încadrarea în una din situaţiile precizate la art. 14 din Legea nr. 74/2019).
(4)Operatorul economic/deţinătorul de teren, are obligaţia de a depune raportul de investigare preliminară la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului care a decis realizarea acestei etape în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării de realizare.
(5)În termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea documentaţiei, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului analizează raportul de investigare preliminară şi îl aprobă sau stabileşte dacă sunt necesare completări, după caz.
(6)În cazul în care un sit potenţial contaminat orfan se regăseşte în una din situaţiile menţionate la art. 14 din Legea nr. 74/2019, APL notifică APM pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat orfan cu privire la această situaţie, iar după această notificare, APM şi ANPM urmează prevederile art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 74/2019.
(7)În acest caz, termenul de 10 zile lucrătoare menţionat, se prelungeşte la 20 de zile lucrătoare având în vedere parcurgerea procedurii descrisă la art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 74/2019.
(8)În cazul siturilor potenţial contaminate orfane, autoritatea publică locală în calitate de deţinător are obligaţia de a depune raportul de investigare preliminară la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potenţial contaminat orfan în vederea analizării acestuia.
(9)Depunerea raportului de investigare preliminară în cazul sitului potenţial contaminat orfan se efectuează în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării de realizare a investigării preliminare.
Art. 41
Etapa de investigare preliminară se finalizează prin elaborarea raportului de investigare preliminară.
Art. 42
(1)Investigarea preliminară trebuie să ofere toate informaţiile necesare pentru ca APM să decidă dacă este necesară parcurgerea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului sau procesul de investigare s-a încheiat.
(2)Rezultatul investigării preliminare trebuie să ofere o caracterizare a tuturor aspectelor cunoscute despre sit, care pot avea legătură sau pot afecta relaţia sursă-cale-receptor realizată în cadrul modelului conceptual.
Art. 43
(1)Investigarea preliminară trebuie să conţină un plan de activităţi care să respecte perioada stabilită prin lege pentru acest demers, respectiv 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării din partea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.
(2)Planul de activităţi trebuie să includă:
a)analiza studiilor/documentaţiilor/actelor de reglementare existente;
b)vizita în teren;
c)interviuri;
d)alte investigaţii de teren, după caz;
e)prelucrarea şi interpretarea datelor existente;
f)elaborarea modelului conceptual al sitului potenţial contaminat;
g)elaborarea raportului de investigare preliminară.
(3)Persoanele fizice/juridice acreditate conform Legii nr. 74/2019 care realizează investigarea preliminară trebuie să parcurgă şi să compileze toate informaţiile relevante din următoarele surse, fără a se limita la acestea:
a)activităţi derulate în trecut pe sit;
b)documente şi rapoarte de mediu relevante;
c)detalii ale incidentelor, scurgerilor sau deversărilor de substanţe poluante pe terenul în cauză, dacă este cazul;
d)studii geologice, hidrogeologice (inclusiv hărţile geologice şi hidrogeologice la anumite scări rezonabile, de exemplu: 1:10000, 1:5000), pedologice, ecologice;
e)fotografii de arhivă, fotografii actuale (utile pentru comparaţii), ortofotoplanuri, fotografii/releveul fotografic al situaţiei existente;
f)planuri de situaţie cu amplasamentul/terenul;
g)planuri cadastrale, extrase din cartea funciară;
h)planuri, amplasamente, schiţe cu detalii referitoare la captări de apă, sisteme de drenare, instalaţii tehnologice de tratare, preepurare, epurare şi starea acestora, clădiri şi instalaţiile existente;
i)informaţii/documente existente referitoare la calitatea apei de suprafaţă şi apei subterane;
j)informaţii despre climă;
k)planuri cu amplasarea clădirilor şi instalaţiilor existente sau care au existat pe amplasament, specificaţii şi schiţe;
l)schiţe şi liste cu zonele de depozitare a materiilor prime, a produselor şi a combustibilului, precum şi cu punctele de transfer;
m)schiţe şi liste cu zonele de depozitare a deşeurilor, date şi informaţii despre practicile de depozitare/eliminare;
n)prezenţa, starea, amplasarea şi utilizarea puţurilor şi a forajelor;
o)documentaţiile care atestă modul în care s-au respectat cerinţele cu privire la măsurile de intervenţie aplicabile în situaţia accidentelor ecologice şi modul în care s-a realizat raportarea acestora;
p)documentaţii referitoare la speciile de floră şi faună identificate în zona respectivă;
q)planul reţelelor utilităţilor subterane (incluzând conducte, rezervoare, cămine, puţuri etc.); împreună cu documentele referitoare la modul de exploatare şi întreţinere;
r)modul de utilizare, manipulare, depozitare şi eliminare a substanţelor chimice utilizate;
s)proceduri de exploatare şi întreţinere referitoare la toate facilităţile existente şi materialele folosite;
t)documente/înregistrări cu privire la echipamente (inclusiv cele utilizate în trecut) care conţin bifenili policloruraţi;
u)procedurile referitoare la controlul şi combaterea dăunătorilor, inclusiv tipurile de produse biocide utilizate, zona pe care au fost utilizate şi metodele de depozitare şi eliminare;
v)regulamente şi instrucţiuni relevante din partea autorităţilor locale;
w)rezultatele inspecţiilor realizate de către Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu;
x)zone de interes aflate în perimetrul sitului investigat;
y)substanţe şi produse chimice utilizate, produse, depozitate sau eliminate;
z)lucrări de investigaţii şi de remediere din trecut, dacă există, cu menţionarea oricăror lacune constatate în înregistrările/documentaţiile studiate.
(4)Datele şi informaţiile trebuie să ofere o imagine cât mai clară asupra folosinţelor/modului de utilizare din trecut şi prezent şi se preiau din documentele oficiale (de exemplu: hărţi cadastrale, planuri de urbanism sau alte documente furnizate de autorităţile locale):
a)localizarea exactă şi limitele de proprietate ale sitului (trebuie menţionat faptul că un teren ar fi putut avea o suprafaţă mai mare în trecut, hotarele fiind mutate datorită unor parcelări);
b)clădirile şi activităţile desfăşurate în acestea, orice modificări aduse terenului;
c)tipurile de activităţi economice şi alte folosinţe ale terenului, prezentate în ordine cronologică;
d)tipurile de activităţi cu potenţial de contaminare - se determină în urma analizării proceselor de producţie, inclusiv a echipamentelor utilizate; trebuie analizate procesele tehnologice de pe o perioadă mai mare de timp deoarece există posibilitatea ca operatorul economic să-şi fi modificat tehnologiile/metodele de lucru.
Art. 44
Pentru situaţiile de excepţie în care expertul constată că nu se pot reconstitui suficiente informaţii din documentele/datele existente, acesta poate lua decizia privind prelevarea de probe din mediul geologic.
Art. 45
(1)Vizita în teren presupune o inspecţie a acestuia realizată de către expert împreună cu deţinătorul terenului/operatorul economic sau cu reprezentantul/reprezentanţii acestuia.
(2)Obiectivul inspecţiei în teren/vizitei pe amplasament este de a infirma sau confirma ipotezele rezultate după analiza documentaţiilor existente (studiul documentar) şi de a identifica acele informaţii care pot susţine recomandările pentru investigaţii de teren ulterioare.
(3)Se verifică informaţiile obţinute în etapa de analiză a documentaţiei şi se identifică orice condiţii/caracteristici care pot avea de asemenea influenţă asupra activităţii de prelevare a probelor din cadrul etapei de investigare detaliată, dacă va fi cazul.
(4)Se verifică informaţiile privind amplasarea clădirilor şi instalaţiilor existente sau care au existat pe amplasament, precum şi orice indicaţie/indiciu privind contaminarea solului, subsolului în cazul în care pătura de sol lipseşte, dar şi a apelor de suprafaţă.
(5)Se verifică dacă există posibilitatea de acces la/pe teren pentru prelevările de probe sol/apă (realizare foraje) din cadrul investigării detaliate, dacă va fi cazul.
(6)Inspecţia trebuie să identifice porţiunile care prezintă risc pentru factorii de mediu (vegetaţie afectată, receptori, scurgeri de levigat, deversări de substanţe chimice/amestecuri).
(7)În urma vizitei în teren se actualizează informaţiile rezultate din documentaţiile analizate cu privire la modul de utilizare a terenului etc.
(8)Se anexează la raport fotografii din timpul vizitei pe amplasament (de exemplu: pentru fiecare fotografie se prezintă data şi ora când a fost efectuată, coordonatele zonei de unde au fost realizate, însoţite de o scurtă descriere a acestora).
Art. 46
(1)Interviurile cu persoanele relevante (foşti/actuali angajaţi, proprietari, administratori, utilizatori, orice alte persoane care posedă cunoştinţe despre sit şi vecinătăţile acestuia) pot confirma şi completa datele extrase din documentaţiile existente.
(2)Interviul conţine întrebări despre istoricul sitului, accidente, practici de gestionare, depozitare deşeuri periculoase, substanţe chimice.
(3)Se descrie modul de realizare a interviurilor şi concluziile referitoare la informaţiile relevante despre sit şi zonele din apropierea acestuia culese de la anumite persoane şi se prezintă o listă cu persoanele intervievate, prezentând legătura acestora cu situl studiat.
(4)Informaţiile rezultate din analiza documentaţiilor şi din vizita în teren, corelate cu informaţiile primite din interviurile realizate cu persoanele care au informaţii despre sit se centralizează, se interpretează în mod unitar şi se corelează pentru a configura modelul conceptual al sitului.
Art. 47
(1)Clădirile şi instalaţiile pot fi contaminate cu substanţe chimice periculoase utilizate în perioada de operare, care pot conduce la modificări fizice şi chimice ale materialelor din care sunt construite.
(2)În cazul în care clădirile şi instalaţiile sunt contaminate, acestea pot deveni surse de contaminare pentru alţi factori de mediu, astfel încât în cadrul investigării preliminare se efectuează observaţii vizuale pe amplasament pentru identificarea zonelor potenţial contaminate ale clădirilor/instalaţiilor industriale potenţial contaminate sau a materialelor de construcţie neconforme care pot genera contaminarea solului şi a apelor subterane.
(3)În ceea ce priveşte gradul de contaminare a clădirilor şi instalaţiilor, pentru majoritatea siturilor potenţial contaminate, este suficient să se realizeze o evaluare generală a gradului de contaminare a solului, în vederea înţelegerii riscurilor potenţiale asupra clădirilor şi instalaţiilor.
Art. 48
Instalaţiile care necesită o atenţie deosebită în cadrul etapei de investigare preliminară sunt următoarele:
a)rezervoare subterane şi supraterane cu conţinut de substanţe chimice periculoase;
b)transformatoare cu ulei şi alte componente electrice şi electronice;
c)acoperişurile şi instalaţiile de canalizare din azbest sau cu conţinut de azbest;
d)materiale de construcţie şi platformele pe care se depozitează deşeurile sau containerele pentru deşeuri;
e)instalaţiile sanitare de pe amplasamentele vizate, mai ales zonele exterioare care nu permit accesul pentru verificare;
f)instalaţiile pentru evacuarea apelor uzate industriale şi ale apelor pluviale, precum şi instalaţiile de pre-epurare şi epurare asociate;
g)instalaţiile de ventilaţie utilizate în medii corozive sau cu poluanţi atmosferici.
SECŢIUNEA 1:Elaborarea şi aprobarea raportului de investigare preliminară
Art. 49
(1)Informaţiile incluse în raportul de investigare preliminară sunt cele solicitate în anexa nr. 2 la Legea nr. 74/2019.
(2)Raportul de investigare preliminară este întocmit astfel încât să detalieze modelul conceptual al sitului în vederea evidenţierii cu uşurinţă a acestuia.
(3)Prelucrarea şi interpretarea informaţiilor din raportul de investigare preliminară conduce la elaborarea capitolului final al acestuia, respectiv concluzii şi recomandări.
(4)Informaţiile şi concluziile acestei etape conduc la fundamentarea deciziei APM de impunere a efectuării de acţiuni suplimentare şi/sau de încheiere a acesteia.
Art. 50
(1)Investigarea preliminară trebuie să conducă la concluzii cu privire la dovezi suficiente care să demonstreze că situl este sau poate fi contaminat, să prezinte succint ansamblul circumstanţelor (inclusiv elaborarea modelului conceptual) precum şi riscurile potenţial inacceptabile, astfel încât să poată fi definite ulterior etapele şi măsurile aplicabile situaţiei în care se află situl.
(2)Rezultatele investigării preliminare stabilesc dacă este necesară efectuarea etapei de investigare detaliată şi evaluare a riscului.
Art. 51
În vederea aprobării raportului de investigare preliminară, APM verifică dacă:
a)a fost realizat de către un expert acreditat pentru a desfăşura activităţi din domeniul gestionării siturilor contaminate;
b)respectă conţinutul cadru recomandat şi include informaţiile prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 74/2019.
Art. 52
În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea raportului de investigare preliminară, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului comunică deţinătorului/operatorului economic al sitului aprobarea acestuia sau solicită completări/revizuirea raportului de investigare preliminară.