Art. 103. - Metodologie din 2011 cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă
M.Of. 151
Ieşit din vigoare Versiune de la: 16 Decembrie 2019
Art. 103
(1)Înscrierea divorţului se face din oficiu, prin menţiune pe marginea actului de căsătorie, în baza hotărârii judecătoreşti, definitivă şi irevocabilă, comunicată de instanţa judecătorească; de asemenea, înscrierea divorţului se face şi la cererea oricăruia dintre foştii soţi, care depune copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(2)Înscrierea divorţului pronunţat în străinătate privind un cetăţean român se face numai după ce hotărârea străină, definitivă şi irevocabilă, a fost recunoscută de către tribunalul competent, conform prevederilor art. 166 şi 170 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare.
(3)Sentinţele judecătoreşti de desfacere a căsătoriei rămase definitive din perioada 1 martie 1948-7 octombrie 1966 şi neînscrise sau neînregistrate se înscriu, la cererea celor interesaţi, prin menţiune pe marginea actului de căsătorie.
(4)Sentinţele de divorţ rămase definitive în perioada 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, dacă nu au fost înscrise pe actele de căsătorie, la cererea soţilor care au obţinut divorţul, în termen de două luni de la rămânerea lor definitivă, nu se vor lua în considerare, hotărârile rămânând fără efect.
(5)În cazul în care divorţul a fost pronunţat în străinătate, iar din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se solicită declaraţii pe propria răspundere din partea acestora, autentificate, sau numai a soţului care solicită înscrierea menţiunii de divorţ, după caz, din care să rezulte numele pe care aceştia/acesta doresc/doreşte să îl poarte în urma divorţului.
(6)Pentru înscrierea menţiunii privind divorţul, ofiţerul de stare civilă, care primeşte hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, înscrie pe actul de căsătorie menţiunea corespunzătoare, precum şi pe cele de naştere, pentru situaţia în care S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unităţii administrativ-teritoriale are în păstrare ambele acte de naştere ale foştilor soţi; în caz contrar, trimite comunicări de menţiuni către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale care păstrează exemplarul I al actelor de naştere ale foştilor soţi.