Capitolul iii - Procedura pentru delimitarea albiei minore - Metodologie din 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului
M.Of. 213
Ieşit din vigoare Versiune de la: 29 Martie 2007
CAPITOLUL III:Procedura pentru delimitarea albiei minore
Art. 26
(1)În sensul dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă şi a celorlalte terenuri aparţinând domeniului apelor se realizează de către Administraţia Naţională "Apele Române", prin unităţile bazinale de gospodărire a apelor, împreună cu o comisie din care fac parte reprezentanţi ai oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, ai autorităţilor care răspund de sistemele informaţionale specifice implicate şi deţinătorii terenurilor riverane.
(2)Modul de organizare şi funcţionare, componenţa şi atribuţiile comisiilor de delimitare constituite vor fi stabilite de Administraţia Naţională "Apele Române".
Art. 27
Documentaţia tehnică pentru delimitarea albiei minore şi a zonelor de protecţie aferente, întocmită după executarea reţelelor geodezice de sprijin, îndesire şi ridicare, supusă operaţiunilor de recepţie, va cuprinde:
a)memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metodele de lucru, instrumentele utilizate, prelucrarea datelor (software folosit, metoda de compensare a reţelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obţinute, datele hidrologice folosite şi sursa de obţinere a acestora, precum şi altele asemenea;
b)schema dispunerii punctelor vechi şi noi, inclusiv a bornelor CSA, cu marcarea vizibilităţii (schiţa vizelor);
c)schema măsurătorilor efectuate (schiţa vizelor);
d)fişierele ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de staţie, denumirea/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe măsurate);
e)descrierile topografice (conform anexei nr. 8 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare) şi schiţele de reperaj pentru punctele vechi şi noi;
f)inventarul de coordonate pe conturul albiei minore şi al zonei de protecţie, inclusiv pe suport magnetic (fişier ASCII, conform modelului prezentat în anexa nr. 15 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare);
g)tabelul din care să reiasă diferenţele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III şi IV) şi coordonatele noi ale aceloraşi puncte rezultate în urma compensării reţelei, dacă acestea se prelucrează ca reţea liberă;
h)schiţa reţelei geodezice la o scară convenabil aleasă, de regulă 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, cu marcarea dispunerii punctelor vechi şi noi, precum şi a vizibilităţilor dintre puncte;
i)inventarul de coordonate ale tuturor punctelor noi ale reţelei şi descrierile lor topografice;
j)dosarul de verificare, întocmit de o persoană fizică autorizată cu atestat ANCPI de categoria D sau de o persoană juridică cu atestat ANCPI care să aibă ca angajat o persoană fizică autorizată în categoria D;
k)deciziile de numire a comisiei de delimitare şi procesele-verbale de delimitare (conform modelului prezentat în anexa nr. 13 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare, adaptat corespunzător, în funcţie de necesităţi).
Art. 28
Realizarea şi redactarea planurilor pentru delimitarea albiilor în format analogic şi digital trebuie să respecte următoarele prevederi standard:
a)redactarea planului de ansamblu, de regulă la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi conţine întreaga suprafaţă a imobilelor şi toate elementele care reprezintă şi definesc delimitările albiei minore şi ale zonelor de protecţie;
b)planul de situaţie se întocmeşte la scara 1:2.000 pentru bunuri imobile şi conţine delimitarea albiei minore şi a zonelor de protecţie;
c)redactarea planşelor (în format analogic nedeformabil) pentru planul de ansamblu şi pentru planul de situaţie se face, la alegerea beneficiarului, în format standard A4, A3, A2, A1 sau A0 în funcţie de reprezentarea la scară a suprafeţei utile;
d)planurile topografice digitale sunt structurate pe 6 straturi (limita albiei minore, limita construcţiilor aferente albiei minore, traversările peste cursuri de apă care nu au legătură cu lucrările hidrotehnice şi care aparţin diverşilor deţinători, baza geodezică, inclusiv bornele CSA, zona de protecţie aferentă albiei minore şi textul cu denumirea punctelor, parcelelor şi a suprafeţelor);
e)reprezentarea detaliilor de conţinut se va face, în funcţie de scară, respectând "Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 şi 1:500", editat în anul 1978, până la elaborarea, aprobarea şi publicarea unui nou atlas de semne convenţionale.
Art. 29
Pentru executarea delimitării albiilor minore ale cursurilor de apă şi a cuvetelor bălţilor, lacurilor naturale şi artificiale şi ale zonelor umede se realizează următoarele etape de lucru:
a)identificarea datelor de bază topografice, hidrologice şi din bazele de date existente, a necesarului de lucrări şi de informaţii suplimentare pentru eventuale completări şi a actelor şi faptelor juridice prin care se definesc riveranii şi prin care diferite terenuri au intrat în administrarea unităţilor de gospodărire a apelor, precum şi evaluarea necesarului de resurse pentru realizarea lucrărilor;
b)stabilirea reţelei geodezice de sprijin adecvate asigurării densităţii optime a punctelor geodezice de referinţă care să permită executarea lucrărilor de introducere şi de întreţinere a sistemului informaţional specific gospodăririi apelor. În cadrul acestei reţele se include şi sistemul de borne ale axului albiilor minore ale cursului de apă;
c)parcurgerea în teren a traseului albiei minore de către comisia de delimitare, în vederea identificării suprafeţelor care se includ în albia minoră, a punerii în temă cu lucrările şi informaţiile suplimentare care trebuie obţinute, a stabilirii unor eventuale completări ale acestora şi a problemelor pe care le ridică concordarea cu celelalte sisteme informaţionale specifice implicate. De asemenea, comisia va identifica riveranii, folosinţele de teren, lucrările de apărare existente, zonele afectate de eroziuni de maluri, va fi informată asupra problemelor în litigiu şi a celor care se pot ivi în urma efectuării delimitării albiei minore;
d)executarea lucrărilor de teren şi de birou necesare determinării suprafeţelor de teren ocupate de albiile minore ale cursurilor de apă şi trasarea acestora pe planurile de situaţie;
e)după prima trasare a suprafeţelor albiilor minore, în scopul concordării cu unele situaţii particulare, specifice din teren, comisia stabilită va executa o deplasare în zonele în care au fost realizate studiile, pentru rezolvarea sau corectarea unor posibile incompatibilităţi sau situaţii ambigue. Corecţiile în teren ale poziţiei suprafeţei calculate vor fi însoţite de procese-verbale semnate de toţi membrii comisiei. Aceste înscrisuri vor fi ataşate la documentaţia finală, care se va prezenta oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară. Câte un exemplar din aceste înscrisuri va trebui să revină, pe lângă al executantului lucrării, fiecăruia dintre membrii comisiei;
f)avizarea şi recepţia lucrării la nivelul bazinelor hidrografice se fac de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, după caz, cu achitarea taxelor aferente, conform prevederilor Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 128/2007 pentru aprobarea tarifelor pentru activităţile desfăşurate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi unităţile sale subordonate.
Art. 30
(1)Pentru realizarea operaţiei de delimitare a albiilor minore sunt necesare materialele topografice, hidrologice şi de gospodărire a apelor.
(2)Datele şi materialele topografice cuprind:
a)planuri de situaţie la scara 1:25.000 sau, după caz, 1:50.000 (ansamblu), pe care vor fi trecute poziţiile posturilor şi mirelor hidrometrice existente, amplasamentul bornelor axului albiei minore a cursului de apă, lucrările de apărare existente;
b)zonele în care există sau au existat perimetre de extragere a materialelor din albii, zonele cu eroziuni importante de maluri, zonele în care se manifestă modificări frecvente ale poziţiei albiei minore;
c)profilele transversale prin albia minoră a cursurilor de apă şi a lacurilor naturale sau artificiale (permanente) existente pe traseul ce urmează a se analiza vor îndeplini următoarele condiţii: vor fi executate perpendicular pe direcţia de curgere, scara acestora va fi cuprinsă, după caz, între 1:50/1:50 - 1:200/1:100 pentru cursurile de apă interioare şi 1:2.000/1:100 pentru fluviul Dunărea, iar sistemul de referinţă va fi corespunzător axului albiei minore a cursului de apă. Profilele se vor realiza prin întreaga albie minoră a cursului de apă, până la limita superioară a cotei malurilor sau a grindurilor acesteia (la limita de la care începe dezvoltarea albiei majore) şi până la nivelul coronamentului în cazul lacurilor de acumulare permanente;
d)pentru determinarea mărimii şi a poziţiei în spaţiu a suprafeţei libere a albiei minore printr-un minimum de profile transversale, se va realiza o sectorizare a cursului de apă pe tronsoane caracteristice şi se vor stabili secţiuni de amplasare a profilelor transversale în următoarele puncte: în secţiunea amonte şi aval ale tronsonului pe care albia minoră are o variaţie cvasiliniară, amonte şi aval (circa 50-100 m) de releveele existente (poduri, praguri, baraje, prize), amonte şi aval de debuşările unor canale de desecare, afluenţi etc., în dreptul secţiunilor în care capacitatea de transport a râului este minimă (maluri joase), ceea ce ar putea conduce la o inundare prematură a albiei majore. Definitivarea alegerii amplasamentelor profilelor topometrice se va executa în urma unor recunoaşteri pe teren, prin:
(i)relevee ale construcţiilor din albii: poduri, prize, praguri, baraje;
(ii)profile în lung, pe tronsonul pe care se face delimitarea suprafeţei albiei minore, realizate la scara 1:25.000/1:100, în sistem de referinţă Marea Neagră 75, care vor cuprinde: poziţia profilelor transversale, poziţiile secţiunilor de mira, cota 0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, poziţiile afluenţilor, ale canalelor de desecare, poziţiile riveranilor şi denumirea acestora etc.;
(iii)profilele de urmărire a evoluţiei geomorfologice a albiei minore în secţiunile critice (eroziuni, divagări) etc.
(3)Datele şi materialele hidrologice cuprind:
a)chei limnimetrice măsurate (actual) atât la posturile hidrometrice, cât şi în alte secţiuni caracteristice ale albiei (baraje, prize etc.);
b)valorile debitelor maxime anuale cu probabilitatea de depăşire de 80%;
c)schema segmentării râului pe tronsoane, pe care debitul la care se face determinarea suprafeţei albiei minore poate fi considerat, şi valorile acestor debite;
d)studii privind prognoza colmatării cuvetelor acumulărilor pe următorii 20 de ani.
(4)Datele şi materialele tehnice de specialitate cuprind:
a)coordonatele bornelor axului albiei minore a cursului de apă, precum şi ale tuturor celorlalte puncte utilizate pentru determinarea coordonatelor bazei şi direcţiei profilelor în momentul executării acestora, precum şi a coordonatelor poziţiilor suprafeţelor albiilor minore în momentul determinării acestora;
b)fişele tehnice cu evoluţia albiei;
c)planurile de situaţie ale zonei pe care se realizează operaţia de amplasare finală a suprafeţelor determinate pentru albiile minore. Pe aceste planuri, pe lângă poziţiile suprafeţelor albiilor minore rezultate din ultimele determinări, vor fi trecute, în cazul în care informaţiile sunt disponibile, şi poziţiile acestora înregistrate în arhive.
Art. 31
Principalele lucrări de teren şi de birou necesare trasării suprafeţei albiei minore constau din:
a)determinarea nivelului corespunzător debitului de calcul, pe baza datelor primare topografice şi hidrologice prezentate mai sus, utilizând una dintre metodele clasice de calcul hidraulic al curenţilor liberi în regim lent sau rapid de mişcare prin albii deschise, şi marcarea acestuia pe profilul transversal;
b)trasarea nivelurilor corespunzătoare debitului de calcul pe hărţile la scara 1:25.000 şi 1:10.000 în secţiunile stabile şi planimetrarea suprafeţelor corespunzătoare ocupate de albia minoră;
c)trasarea definitivă pe planurile de situaţie ce evidenţiază albiile minore, poziţionarea celorlalte imobile deţinute de riverani şi, după caz, a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale (judeţ, municipiu, oraş, comună);
d)informarea oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară teritoriale, a comisiilor judeţene şi locale de apărare împotriva dezastrelor, a celor pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a beneficiarilor de folosinţe, a deţinătorilor de terenuri asupra rezultatelor operaţiunilor pentru delimitarea albiilor minore.
Art. 32
(1)Delimitarea în teren a albiei minore a cursurilor de apă şi a cuvetelor lacurilor artificiale, a lacurilor naturale şi a bălţilor amplasate în albiile minore se face cu borne tip CSA, cu alte repere existente sau prin borne hectometrice la diguri, prin indicarea distanţelor la acestea, lucrările de delimitare fiind legate de axul de referinţă al cursului de apă. În zonele în care nu există ax de referinţă acesta se va realiza concomitent cu operaţia de delimitare a albiei.
(2)Pentru delimitarea în teren se vor utiliza şi respecta obligatoriu prevederile Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile Standardului Român - SR nr. 3.446 - i/iunie 1996, indice de clasificare G.08 - Măsurări terestre, borne pentru punctele de triangulaţie şi repere azimutale, precum şi ale SR nr. 4.294-73, Forma şi dimensiunile mărcilor la sol.