Capitolul v - Evaluarea psihologică a persoanei/familiei potenţial adoptatoare - Metodologie din 2006 privind evaluarea în vederea obţinerii atestatului de persoană/familie aptă să adopte
M.Of. 1016
Ieşit din vigoare Versiune de la: 21 Ianuarie 2007
CAPITOLUL V:Evaluarea psihologică a persoanei/familiei potenţial adoptatoare
Psihologul va folosi metoda interviului în vederea obţinerii tuturor informaţiilor necesare completării Fişei de evaluare psihologică a persoanei/familiei potenţial adoptatoare.
Dacă pe parcursul interviului, în funcţie de răspunsurile primite la întrebări şi/sau de comportamentul neadecvat al persoanei evaluate, există suspiciunea anumitor tulburări psihologice sau suspiciunea că persoana nu înţelege întrebările care îi sunt adresate, psihologul va folosi în evaluare şi teste psihologice.
Evaluarea psihologică se va efectua la sediul DGASPC/OPA pe parcursul mai multor şedinţe (minimum 3), individual şi în cuplu, dintre care una este destinată consilierii persoanei/cuplului în vederea asumării în cunoştinţă de cauză a rolului de potenţial părinte/potenţiali părinţi. Şedinţele de evaluare psihologică vor avea loc într-un spaţiu special amenajat destinat activităţilor derulate de psiholog. Spaţiul trebuie să asigure intimitatea şi siguranţa persoanelor/familiilor adoptatoare. Durata unei şedinţe de evaluare/consiliere va fi de 45-50 de minute.
Pe parcursul evaluării, psihologul va fi ghidat atât de etica profesională, cât şi de drepturile persoanei, de standardele morale, valorile individuale şi culturale specifice acestuia. Psihologul trebuie să fie onest, integru şi obiectiv în relaţia sa cu persoana/familia adoptatoare.
Evaluarea psihologică vizează următoarele aspecte:
- anamneză persoanei adoptatoare sau a fiecărui membru al cuplului conjugal (antecedente psihiatrice; evenimente psihotraumatizante; autoadministrare excesivă de tranchilizante, sedative; consum de alcool, droguri, alte substanţe; alte dependenţe; stabilitate emoţională, capacitate de autocontrol; capacitate de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor; rezistenţă la stres; experienţa personală privind separarea/pierderea; capacitatea de a depăşi eşecuri şi neîmpliniri; gândire pozitivă; idealuri în viaţă; concepţie despre viaţă; autocaracterizare; caracterizarea partenerului; atenţie şi disponibilitate la nevoile celorlalţi; empatie, răbdare, compasiune);
- istoria maritală şi relaţia de cuplu (relaţia de cuplu dinainte de căsătorie; modul de construire a rolurilor maritale; stabilitatea afectivă a cuplului; nivelul şi calitatea comunicării în cadrul cuplului; împărţirea rolurilor maritale; proiecte de viitor; domenii de tensiune/conflict; modalităţi de rezolvare a problemelor/conflictelor; modalităţi de împărtăşire a problemelor; aşteptări ale soţilor unul faţă de celălalt; mod de împărtăşire a iubirii, tandreţei; concordanţa părerilor şi convingerilor;
- relaţia cu propriii părinţi (relaţia cu mama; relaţia cu tatăl; propria copilărie: cum a perceput experienţele pozitive şi negative; cum apreciază abilităţile parentale ale propriilor părinţi/persoane de îngrijire; ce ar face în aceleaşi situaţii în calitate de părinte: ce ar schimba în raport cu propriii copii şi cum ar face acest lucru, ce consideră că a fost greşit în comportamentul părinţilor);
- relaţiile cu ceilalţi (relaţia cu familia extinsă; relaţia cu prietenii; relaţia cu comunitatea; frecvenţa şi calitatea contactelor cu aceştia; eventuale conflicte; disponibilitatea familiei, prietenilor, vecinilor ca reţea de sprijin; atitudinea acestora faţă de adopţie; relaţia cu alţi copii: proprii, din familie, din comunitate);
- stilul de viaţă al familiei (sistemul de valori, convingeri şi norme; atitudinea faţă de viaţă; programul zilnic, săptămânal, lunar, anual al familiei; modul de petrecere a vacanţelor; gestionarea timpului liber; sărbătorirea evenimentelor importante; reguli în familie, atitudinea faţă de educaţia copiilor);
- motivaţia de a adopta (acceptarea propriei sterilităţi; iniţierea proiectului adopţiei; experienţa adopţiei; avantaje şi dezavantaje ale adopţiei; motivul pentru care doresc să adopte; speranţe legate de evenimentul adopţiei; ce anume i-ar împiedica să finalizeze adopţia);
- aşteptările în legătură cu adopţia (cunoaşterea nevoilor copilului adoptabil; aşteptări referitoare la copilul adoptat; temeri, anxietăţi, incertitudini; "copilul imaginar": vârstă, sex, etnie, religie, probleme medicale şi psihologice versus "copilul real"; modalităţi de informare a copilului despre adopţie şi despre familia sa de origine; modelul educaţional pentru copil; proiecte de viitor pentru copiii);
- capacităţi parentale (reprezentarea ca familie; modul în care îşi percep rolul de viitori părinţi; experienţa îngrijirii copiilor sau lucrului cu copiii; capacitatea de a-şi împărţi rolurile şi responsabilităţile creşterii copilului adoptat; gestionarea sentimentelor şi emoţiilor în relaţie cu copiii; gestionarea situaţiilor dificile; disponibilitatea la schimbare; capacitatea de a înţelege schimbările care se impun în stilul de viaţă al familiei odată cu adopţia; acceptarea individualităţii copilului; înţelegerea etapelor de dezvoltare a copiilor şi a modului în care dezvoltarea este influenţată de experienţele timpurii ale copilului adoptat; protejarea copilului împotriva oricăror forme de abuz; flexibilitatea în ceea ce priveşte aşteptările, atitudini şi comportamente conform vârstei, nevoilor şi particularităţilor copiilor; stabilirea limitelor, regulilor de disciplină; sistemul de pedeapsă-recompensă; atitudinea faţă de dezvăluirea secretului adopţiei; înţelegerea motivelor separării copiilor de părinţii lor, capacitatea de a înţelege relaţia copilului cu familia sa de origine).
Pe parcursul întregului proces de evaluare psihologică, profesionistul va urmări cu prioritate existenţa capacităţilor parentale ale solicitanţilor, va identifica împreună cu aceştia resursele pe care le au în vederea dezvoltării capacităţilor parentale insuficient dezvoltate şi îi va consilia în legătură cu dobândirea/dezvoltarea acestora. Psihologul va urmări, prin participare la sesiunile de pregătire sau prin discuţiile cu profesionistul care va susţine sesiunile de pregătire, evoluţia solicitanţilor din punctul de vedere al dezvoltării capacităţilor parentale.