Metodologia NTLH-021/2002 privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor

M.Of. 427

În vigoare
Versiune de la: 19 Iunie 2002
Metodologia NTLH-021/2002 privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor
Dată act: 11-feb-2002
Emitent: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
CAPITOLUL I:Obiectul prezentei metodologii
Art. 1
Stabilirea categoriilor de importanţă a barajelor reprezintă o obligaţie legală a deţinătorilor/administratorilor de baraje, cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători de baraje, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001, şi este utilizată pentru:
a)stabilirea tipului de urmărire în timp a barajelor - specială sau curentă - în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calităţii în construcţii;
b)ierarhizarea barajelor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a acestora;
c)stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;
d)stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al barajelor, care revin autorităţilor publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi din domeniul gospodăririi apelor;
e)stabilirea obligaţiilor ce revin deţinătorilor de baraje, precum şi altor persoane juridice şi fizice privind siguranţa în exploatare a acestor tipuri de lucrări şi luarea măsurilor corespunzătoare de reducere a riscului.
Art. 2
(1)La stabilirea categoriei de importanţă a barajelor se va ţine seama de:
a)caracteristicile tehnice ale lucrării, furnizate de către deţinător;
b)modul în care barajul este proiectat, construit, exploatat, reparat, afectat în timpul exploatării, inspectat periodic, menţinut în exploatare, post-utilizat sau abandonat;
c)necesitatea protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului împotriva consecinţelor potenţiale produse în cazul cedării acestor lucrări;
d)mărimea pagubelor potenţiale sau a prejudiciului pe care îl poate aduce un accident la barajul respectiv;
e)impactul social-economic în cazul ruperii unui baraj;
f)modul în care apa şi/sau deşeul industrial lichid ori depus hidraulic este acumulat în cuveta lacului de acumulare sau a depozitului.
(2)În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate trece un baraj într-o categorie de importanţă superioară faţă de cea declarată de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit.
(3)Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele încadrate conform alin. (2) într-o categorie superioară de importanţă se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.
CAPITOLUL II:Principii generale
Art. 3
(1)Prezenta metodologie se bazează pe cuantificarea componentelor riscului şi a riscului final asociat barajelor pentru acumulări de apă, precum şi barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, denumite în continuare baraje şi depozite, în vederea încadrării acestora în categoriile de importanţă A, B, C şi D, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notări.
(2)În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului sau depozitului, acestea se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţă:
- A - baraj de importanţă excepţională;
- B - baraj de importanţă deosebită;
- C - baraj de importanţă normală;
- D - baraj de importanţă redusă.
În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului sau depozitului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat.
(3)Criteriul de stabilire a categoriei de importanţă a barajelor şi depozitelor îl constituie riscul determinat prin relaţia:
risc = indicele de cedare x consecinţa.
CAPITOLUL III:Criterii şi subcriterii
Art. 4
(1)Indicii utilizaţi în evaluarea riscului barajelor şi depozitelor sunt:
a)indicele BA care este determinat de caracteristicile barajului sau depozitului (dimensiuni, tip, descărcători, clasa de importanţă), ale amplasamentului acestuia (natura terenului de fundare şi zona seismică) şi de condiţiile lacului de acumulare sau, după caz, ale depozitului; criteriile şi punctajele corespunzătoare sunt prevăzute în tabelele nr. 1.1 şi, respectiv, nr. 2.1 din anexele nr. 1 şi 2;
b)indicele CB, de stare a barajului, care este operant pentru barajele şi depozitele existente şi depinde de sistemul de supraveghere, de lucrările de întreţinere, de principalele date din urmărirea comportării în timp (UCC) şi de condiţiile lacului de acumulare şi ale uvrajelor-anexă; criteriile şi punctajele aferente sunt prevăzute în tabelele nr. 1.2 şi, respectiv, nr. 2.2 din anexele nr. 1 şi 2;
c)indicele CA care cuantifică consecinţele avariei barajului sau a depozitului, ţinându-se seama de posibile pierderi de vieţi omeneşti, de efectele produse asupra mediului, de efectele socio-economice etc.; criteriile şi punctajele corespunzătoare sunt prevăzute în tabelele nr. 1.3 şi, respectiv, nr. 2.3 din anexele nr. 1 şi 2.
(2)Pentru fiecare indice cuantificarea se face pe baza subcriteriilor şi a sistemului de puncte atribuit acestora. Punctajul total al unui criteriu este dat de suma aritmetică a punctajelor subcriteriilor. În cazul indicilor BA şi CB situaţia cea mai favorabilă este exprimată prin punctajul maxim, iar suma punctajelor subcriteriilor este plafonată la maximum 100. În cazul indicelui CA subcriteriile sunt punctate maximal pentru consecinţele cele mai grave, iar suma acestora, în situaţia cea mai defavorabilă, este plafonată la 100.
(3)În cazul barajelor sau depozitelor aflate în faza de proiectare sau execuţie, indicelui CB, de stare a barajului, i se va atribui valoarea maximă (CB = 100).
CAPITOLUL IV:Încadrarea în categorii de importanţă a barajelor
Art. 5
Riscul asociat unui baraj se apreciază printr-un indice (RB) determinat prin relaţia:
în care indicii CA, BA şi CB sunt cei prezentaţi la art. 4, iar coeficienţii de pondere ? şi ß au valorile:
a)coeficientul ?:
?= 1 - pentru baraje sau depozite proiectate ori verificate conform reglementărilor actuale;
?= 0,8 - pentru baraje sau depozite proiectate pe baza unor reglementări mai vechi;
?= 0,4 - pentru situaţii în care nu se cunosc date referitoare la proiectare;
b)coeficientul ß:
ß = 1 - pentru baraje sau depozite aflate în proiectare ori construcţie, respectiv existente, cu comportare normală pe toată durata de exploatare;
ß = 0,7 - pentru baraje sau depozite existente care au suferit incidente ori accidente în exploatare, remediate prin execuţia de lucrări suplimentare.
Art. 6
În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului (RB) se determină categoria de importanţă, după cum urmează:
a)pentru barajele care realizează acumulări de apă:
RB > 0,5 - baraj de importanţă excepţională (A);
0,5 > RB > 0,25 - baraj de importanţă deosebită (B);
0,25 > RB > 0,1 - baraj de importanţă normală (C);
RB < 0,1 - baraj de importanţă redusă (D);
b)pentru barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale:
RB > 0,8 - baraj de importanţă excepţională (A);
0,8 > RB > 0,15 - baraj de importanţă deosebită (B);
0,15 > RB > 0,05 - baraj de importanţă normală (C);
RB < 0,05 - baraj de importanţă redusă (D).
CAPITOLUL V:Dispoziţii finale
Art. 7
(1)Stabilirea categoriei de importanţă prin utilizarea prezentei metodologii revine proiectantului, în cazul lucrărilor noi, respectiv deţinătorului sau administratorului, în cazul barajelor existente.
(2)Încadrarea unui baraj într-o categorie de importanţă se validează de către Comisia de avizare a proiectului, în cazul lucrărilor noi, şi, respectiv, de către Comisia de urmărire a barajelor, organizată de deţinător sau la care deţinătorul este afiliat, în cazul lucrărilor existente. Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice are drept de control asupra stabilirii categoriei de importanţă şi, după caz, de modificare a acesteia pentru oricare dintre barajele din România.
Art. 8
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
ANEXA Nr. 1:CRITERIILE ŞI PUNCTAJELE DE EVALUARE A INDICILOR DE RISC ASOCIATE BARAJELOR PENTRU ACUMULĂRI DE APĂ
1.Tabelul nr. 1.1 - Caracteristicile barajului şi condiţiile amplasamentului (B.A.)

Criteriul parţial

    

1. Dimensiunile barajului

Mici

H < 15 m şi

0,05 < V <1

hm3 - 10

Medii 15 < H < 30 m sau

KV < 50

hm3 - 6

Mari

H > 30 m sau

V > 50

hm3 - 2

 

2. Tipul de baraj

de greutate sau în arc

(PG + VA)

20

cu contraforţi sau din anrocamente cu mască

(CB + ERm)

15

din anrocamente cu nucleu de argilă

(ERn)

10

cu frontul retenţie total sau parţial din pământ

(TE) - 5

3. Tipul de descărcător

deversor liber

25

deversor cu stavile

15

baraj stăvilar cu clapet şi vane de fund

10

fără descărcători de suprafaţă

(numai goliri) - 5

4. Terenul de fundare

stâncă

20

aluviuni

10

terenuri dificile

2

-

5. Clasa de importanţă

(STAS 4273-83)

I

15

II

10

III - IV

5

-

6. Zona seismică

(P 100-92)

D-F

10

C

7

B

5

A

3

TOTAL BA

H - Înălţimea maximă de la talpa barajului;
V - Volumul de apă acumulat în lac la atingerea nivelului maxim de calcul.
NOTĂ:
1.Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.
2.În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în două coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea minimă.
3.Valoarea totală a indicelui BA se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.
2.Tabelul nr. 1.2 - Starea barajului (CB)

Criteriul parţial

    

1. Supraveghere

AMC*) + topo**) + Vizual

17

topo + vizual

7

numai vizual

3

fără supraveghere

0

2. Echipament mecanic

operaţional + manevre curente

17

operaţional + manevre periodice

7

incert (parte neoperaţional)

3

capacitate de evacuare afectată***)

0

3. Întreţinere

foarte bună

10

acceptabilă

5

Slabă

0

-

4. Vârsta T

T < 10 ani

10

20 > T > 10 ani

7

50 > T > 20 ani

3

T > 50 ani

0

5. Infiltraţii (debite sau subpresiuni)

în limite prognozate (cf. proiect)

atipice dar nu periculoase (fără antrenări, fără concentrări)

evolutive (cu creşteri necorelate cu factorii exteriori)

care pun în pericol siguranţa barajului

A. Baraje din pământ sau anrocamente cu nucleu

17

7

3

0

B. Baraje din beton sau anrocamente cu mască de beton

7

3

1

0

6. Deformaţii

în limite prognozate (cf. proiect)

atipice, dar nu periculoase

evolutive (cu creşteri necorelate cu factorii exteriori)

periculoase care conduc la crăpături, deschideri de rost cu afectarea etanşării

A. Baraje din pământ sau anrocamente cu nucleu

7

3

1

0

B. Baraje din beton sau anrocamente cu mască de beton

17

7

3

0

7. Colmatarea acumulării

nesemnificativă

10

goliri de fund blocate

7

colmatări la coada lacului care afectează capacitatea de tranzit

3

colmatare care afectează volumul de atenuare

0

8. Starea disipatorilor şi a risbermelor

Foarte bună

6

acceptabilă

3

foarte deteriorate sau inexistente

0

-

9. Calculul seismic

conform prevederilor din normele actuale

6

calculul reactualizat

3

necalculat sau situaţie necunoscută

0

-

TOTAL CB

*) Aparatură de Măsură şi Control (AMC) suficiente şi informaţii satisfăcător prelucrate;
**) Măsurători topografice sistematice şi interpretate;
***) În cazul în care echipamentele sunt blocate sau infiltraţiile sunt periculoase, indicele CB se multiplică cu 0,1.
NOTA:
1.Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.
2.În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în două coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea minimă.
3.Valoarea totală a indicelui CB se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.
4.La criteriile parţiale nr. 5 si 6, în cazul în care frontul de retenţie este parţial din pământ, parţial beton, încadrarea se face după punctajul minim atins la unul din cazurile A sau B.
3.Tabelul nr. 1.3 - Consecinţele avariei barajului (CA)

Criteriul parţial

    

1. Densitatea populaţiei în zona aval*

mari aglomerări

(> 20000 locuitori)

20

normal populată

20000 >loc.> 300

10

puţin populată

(locuinţe răzleţe)

5

nepopulată

0

2. Sistemul de alarmare

fără sistem de alarmare şi plan de avertizare-alarmare în caz de avarie

20

posibilitate de informare a autorităţilor locale

10

sistem de alarmare neverificat de apărarea civilă sau nefuncţional

5

sistem de alarmare verificat de apărarea civilă

0

3. Importanţa în raport cu terţii

unica sursă de apă pentru populaţie

20

există surse alternative

10

folosinţe industriale, energie şi irigaţii

5

alte folosinţe (piscicultura, turism)

2

4. Numărul şi importanţa obiectivelor economice

industrii cu mai mult de 100 de salariaţi

10

industrie mică

5

ateliere familiale

3

fără industrie

0

5. Folosirea terenului în aval

agricol

10

păşune/pădure

5

neproductiv

2

-

6. Efectele asupra mediului

dezastru ecologic

(compromitere totală a faunei şi florei)

5

efecte cuantificabile semnificative

3

efecte neglijabile

1

-

7. Poziţia lucrării în amenajarea bazinală

cedarea antrenează ruperi în cascadă

15

cedarea afectează atenuarea viiturilor

7

cedarea nu are efecte secundare

2

-

TOTAL CA

* zona aval - zona afectată de viitura de rupere.
NOTĂ:
1.Pentru fiecare criteriu parţial se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.
2.În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în două coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea maximă.
3.Valoarea totală a indicelui CA se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.
ANEXA Nr. 2:CRITERIILE ŞI PUNCTAJELE DE EVALUARE A INDICILOR DE RISC ASOCIAŢI BARAJELOR SAU DIGURILOR CARE REALIZEAZĂ DEPOZITE DE DEŞEURI INDUSTRIALE
Tabelul 2.1. Caracteristicile barajului şi depozitului precum şi condiţiile din amplasament (BA)

Criteriul parţial

     

1. Dimensiunile barajului sau digului de contur

mici

15

medii

10

mari

5

  

a. depozit de vale

H < 20 m

20 < H < 50 m

H > 50 m

  

b. depozit cu diguri de contur

H < 10 m şi

L <2 km

10 < H <20 m

sau 2 < L < 5 km

H > 20 m

sau L > 5 km

  

2. Dispoziţia generală a depozitului

în excavaţii preexistente

15

cu diguri de contur

12

de versant (cel puţin o latură este închisă de versantul natural)

10

de vale (prin bararea unei văi naturale)

8

 

3. Terenul de fundare

relativ permeabil, fără etanşare

10

foarte puţin permeabil

7

cu măsuri speciale de impermeabilizare a cuvetei

5

slab (puternic deformabil, antrenabil hidrodinamic, lichefiabil)

2

 

4. Seismicitatea amplasamentului (P 100-92)

zona D - F

5

zona C

4

zona B

2

zona A

1

 

5. Dezvoltarea în elevaţie a digurilor

cu material de împrumut şi dezvoltare spre aval

15

din material depozitat sau de împrumut cu dezvoltare spre amonte

12

din material care se depozitează cu dezvoltare spre aval prin hidrociclonare

10

din material care se depozitează cu dezvoltare spre amonte prin hidrociclonare

8

umplutură mixtă din material care se depozitează şi material de împrumut

5

6. Captarea şi evacuarea apei limpezite din depozit

prin două sau mai multe sonde inverse sau prin sondă inversă şi canal de coastă

15

prin canal de coastă (ferestre pozate la versant)

12

prin sondă inversă unică

8

prin sifonare

5

prin pompare

2

7. Utilizarea (eliminarea) apei limpezite

se tratează şi se evacuează în aval

5

se recirculă, iar excesul se elimină prin descărcător de siguranţă

4

se recirculă în sistem închis fără posibilitate de descărcare în exterior

0

  

8. Evacuarea apelor mari

a. depozite de vale (vale cu aport de apă)

baraj de derivare amonte şi galerie în versant

20

baraj de derivare amonte şi canal sub depozit

15

baraj de derivare amonte şi canal lateral deschis

12

cu acumulare temporară şi evacuare liberă în aval

8

cu acumulare temporară şi evacuare prin sistemul de captare a apei limpezite

2

b. depozite cu diguri de contur (de şes) sau depozite de versant (de coastă)

sistem independent de captare, tratare şi evacuare

20

acumulare temporară în depozit şi evacuare în timp, cu descărcător de siguranţă

10

acumulare temporară în depozit şi evacuare în timp, fără descărcător de siguranţă

5

  

TOTAL PUNCTAJ

NOTĂ:
1.Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.
2.În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în două coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea minimă.
3.Valoarea totală a indicelui BA se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.
Tabelul 2.2. Starea depozitului (CB)

Criteriul parţial

     

1 Faza de dezvoltare

în exploatare curentă

20

în conservare cu urmărirea comportării

10

abandonat, nesupravegheat

0

  

2. Sistemul de supraveghere (UCC)

urmărire prin AMC, topogeodezie şi inspecţii tehnice cu personal calificat

10

urmărire prin topogeodezie şi inspecţii tehnice cu personal calificat

8

urmărire prin inspecţii vizuale realizate de personalul de exploatare

3

nu există sistem de urmărire

0

 

3 Funcţionarea drenajului *)

funcţionare normală, debitează apă limpede, debitele sunt monitorizate

15

funcţionează parţial, debitele sunt monitorizate

10

funcţionare incertă, debitele nu sunt monitorizate

5

este scos din funcţiune

2

debitează suspensii, cu tendinţă evolutivă **)

0

4. Exfiltraţii în afara sistemului de drenaj

nu sunt exfiltraţii

20

umectări pe paramentul aval

15

izvoare locale fără antrenare de material

10

prismul aval este saturat, cu instabilităţi locale

5

exfiltraţii cu antrenare de material **)

0

5. Situaţia echipamentelor de evacuare a apei limpezite

fără echipamente

15

operaţională, cu capacitate de rezervă

12

operaţională, fără sisteme redundante

7

cu capacitate sub cea proiectată

3

 

6. Întreţinerea depozitului (vegetaţie, taluz aval fără ravene, rigole curăţate, barbacane libere, drumuri de acces practicabile)

foarte bună

10

acceptabilă

5

slabă

1

  

7. Starea acceselor, iluminat, supraveghere permanentă

foarte bune

10

acceptabile

5

deficitare

1

  

TOTAL PUNCTAJ

*) la lucrări fără sistem de drenaj se acordă 7 puncte;
**) în această situaţie punctajul total se înmulţeşte cu 0,1.
NOTA:
1.Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.
2.În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în două coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea minimă.
3.Valoarea totală a indicelui CB se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.
Tabelul 2.3. Consecinţele avarierii depozitului (CA)

Criteriul parţial

     

1. Pierderi de vieţi omeneşti

se întâmplă în caz de cedare

25

posibil

15

foarte puţin posibil

5

aproape imposibil

2

 

2. Natura materialului evacuat accidental

extrem de periculos (substanţe radioactive, cianuri, metale grele, fenoli etc.)

15

capabil să producă efecte grave asupra mediului din zona afectată

10

capabil să producă efecte moderate asupra mediului din zona afectată

3

  

3. Posibilităţi de neutralizare operativă a evacuării accidentale

fără sisteme de intervenţie asupra poluării accidentale

10

dotări pentru limitarea parţială a efectelor prin tratare locală

5

uvraje şi instalaţii (bazine avarie, incinte adiacente etc.) care permit colectarea şi neutralizarea

2

  

4. Răspândirea poluării accidentale

pe distanţe şi suprafeţe mari

15

pe arie limitată prin natura terenului din zona adiacentă (sub 5 ha)

10

pe arie controlată (diguri de incintă, bazine colectoare etc.)

2

  

5. Efecte asupra factorilor de mediu

dezastru ecologic

15

efecte grave (care nu se refac într-un ciclu biologic)

10

efecte medii (care dispar după un ciclu biologic)

5

minore

1

 

6. Sisteme de alarmare-evacuare aferente depozitului

fără sistem de alarmare

5

sistem de alarmare a comunităţilor locale potenţial afectate

3

plan de alarmare-evacuare verificat de apărarea civilă

1

  

7. Efecte socio-economice ale unei potenţiale avarii

dezafectarea utilităţii cu consecinţe sociale grave

10

întreruperea temporară a activităţii şi şomaj temporar

5

fără efecte semnificative

1

  

8. Importanţa depozitului pentru funcţionarea utilităţii

depozit unic, necompartimentat

5

depozit unic, compartimentat

3

cu depozit de avarie operaţional

2

depozitul este parte a unui ansamblu de depozite operaţionale

1

 

TOTAL PUNCTAJ

NOTA:
1.Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.
2.În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în două coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea maximă.
3.Valoarea totală a indicelui CA se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 427 din data de 19 iunie 2002

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (2)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (2)