Capitolul ii - Principiile, obiectivele şi regulile politicii fiscal-bugetare - Legea 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare - Republicată

M.Of. 472

În vigoare
Versiune de la: 24 Decembrie 2025
CAPITOLUL II:Principiile, obiectivele şi regulile politicii fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1:Principiile politicii fiscal-bugetare
Art. 4
(1)Guvernul României va defini şi va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:
1.Principiul transparenţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare şi derularea politicii fiscale şi bugetare
Guvernul şi autorităţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a menţine în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaţiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale şi bugetare, rezultatelor acestora şi a stării finanţelor publice centrale şi, respectiv, locale.
2.Principiul stabilităţii
Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
3.Principiul responsabilităţii fiscale
Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung. Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe termen mediu şi lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situaţii neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.
4.Principiul echităţii
Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.
5.Principiul eficienţei
Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe evaluarea capacităţii de absorbţie.
6.Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice
Politica salarială şi a numărului de personal aferentă instituţiilor, autorităţilor, entităţilor publice şi/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinaţie.
(2)Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi autorităţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, altor entităţi ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.
SECŢIUNEA 2:Obiectivele politicii fiscal-bugetare
Art. 5
(1)Guvernul are obligaţia să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze şi să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.
(2)Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:
a)menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung;
b)gestionarea prudentă a resurselor şi a obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor fiscal-bugetare;
c)menţinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;
d)asigurarea predictibilităţii nivelului cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.
SECŢIUNEA 3:Regulile politicii fiscal-bugetare
Art. 6
În vederea respectării valorilor de referinţă pentru deficitul bugetar şi datoria publică, astfel cum sunt acestea menţionate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, poziţia bugetară a administraţiei publice este echilibrată sau în excedent.
Art. 7
Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)obiectivul bugetar pe termen mediu nu depăşeşte o limită inferioară a soldului structural anual al administraţiei publice de -0,5% din produsul intern brut la preţurile pieţei;
b)atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăşi un sold structural anual al administraţiei publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;
c)deficitul structural anual al administraţiei publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituţiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8
(1)Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 şi 14 doar în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.
(2)În urma analizării periodice a situaţiei macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunţă public, dacă este cazul, începerea manifestării unor circumstanţe extraordinare şi solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.
(3)Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului începerea manifestării unor circumstanţe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susţină această opţiune.
(4)După analizarea opiniei Consiliului fiscal exprimate potrivit prevederilor alin. (2) sau (3), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României şi Comisia Europeană asupra începerii manifestării unor circumstanţe extraordinare şi asupra aplicării prevederilor alin. (1).
(5)În urma analizării periodice a situaţiei macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunţă public, dacă este cazul, încetarea manifestării unor circumstanţe extraordinare şi solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.
(6)Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului încetarea manifestării unor circumstanţe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susţină această opţiune.
(7)După analizarea opiniei Consiliului fiscal, exprimată potrivit prevederilor alin. (5) sau (6), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României şi Comisia Europeană asupra încetării manifestării unor circumstanţe extraordinare şi asupra reintrării sub incidenţa regulilor prevăzute la art. 7 şi 14.
(8)După fiecare situaţie de încetare a manifestării unor circumstanţe extraordinare, măsurile de corectare a devierii, aplicate potrivit prevederilor art. 14, conduc la o îmbunătăţire a soldului structural al bugetului general consolidat cel puţin egală cu cerinţele Pactului de stabilitate şi creştere.
(9)În cazul în care Guvernul nu este de acord cu opiniile Consiliului fiscal emise în sensul aplicării prevederilor art. 6-9 şi art. 14, explică public diferenţele de opinie.
Art. 9
Datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăşi 60% din produsul intern brut.
Art. 10
În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, menţionată la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referinţă, astfel cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 23 noiembrie 2011.
Art. 11
Pentru îmbunătăţirea coordonării planificării privind contractarea datoriei publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanţelor Publice transmite ex ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei publice.
Art. 12
(1)Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:
a)soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta;
b)soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
*) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) şi ale art. 26 alin. (5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 3 alin. (7) din Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 114.572,2 milioane lei.

*) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) şi c): a) pentru anul 2025, plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori pentru bugetul asigurărilor sociale de stat este de 157.972,2 milioane lei; b)pentru anul 2025, plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 2.118,6 milioane lei.

c)cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
*) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) şi c): a) pentru anul 2025, plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori pentru bugetul asigurărilor sociale de stat este de 157.972,2 milioane lei; b)pentru anul 2025, plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 2.118,6 milioane lei.

d)creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare;
e)pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele de angajament şi cele bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente;
f)prin excepţie de la prevederile lit. e), pe parcursul exerciţiului bugetar se pot efectua virări de credite de angajament şi bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii, în cazul în care aceste virări sunt realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile preaderare/postaderare şi din fonduri rambursabile sau când sunt realizate în structura acestor proiecte, şi numai în limita a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiţii;
g)în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.
(2)În cazul în care nu se respectă regula stabilită la alin. (1) lit. d), iar această nerespectare determină în mod direct sau este în strânsă corelaţie cu o deviere constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, se aplică dispoziţiile cuprinse la art. 14 din prezenta lege.
Art. 13
Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:
1.Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2.Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
a)Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b)programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c)măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
3.Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
a)se aplică prevederile pct. 2;
b)Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public;
c)măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
4.Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut:
a)se aplică prevederile pct. 3;
b)Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10;
c)măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
5.Prevederile pct. 2, 3 şi pct. 4 lit. a) nu se aplică în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu şi lung.
SECŢIUNEA 4:Mecanismul de corecţie
Art. 14
(1)În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere.
*) În anul 2022, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică.

*) În anul 2023, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică.

(2)În sensul aplicării prezentului articol, devierea de la obiectivul bugetar pe termen mediu are înţelesul prevăzut la art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni cuantificabili, eşalonate pe ani, şi vor produce efecte cel târziu asupra exerciţiului bugetar al următorului an.
(4)Măsurile de corectare a devierii sunt proporţionale cu dimensiunea devierii.
(5)Măsurile de corectare a devierii sunt aplicate cu prioritate acelor bugete sau entităţi componente ale administraţiei publice care au generat devierea.
(6)Măsurile de corectare a devierii vor asigura implementarea recomandărilor adresate României de către instituţiile Uniunii Europene, precum şi un ritm de corectare stabilit în conformitate cu Pactul de stabilitate şi creştere.
(7)Constatarea situaţiei de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta poate avea loc în oricare dintre următoarele moduri:
a)pe baza documentelor emise de instituţiile Uniunii Europene, în contextul procesului de supraveghere bugetară;
b)la iniţiativa Guvernului, caz în care acesta solicită opinia Consiliului fiscal.
(8)Consiliul fiscal emite opinii asupra măsurilor de corectare a devierii, precum şi asupra implementării acestora.
(9)Guvernul informează comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra constatării situaţiei de deviere, precum şi asupra măsurilor de corectare a acestora.