Capitolul iv - Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului - Legea 46/2003 privind drepturile pacientului

M.Of. 51

În vigoare
Versiune de la: 14 Aprilie 2025
CAPITOLUL IV:Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului
Art. 21
Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
Art. 22
Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
Art. 23
În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.
Art. 24
(1)Pacientul are acces la datele medicale personale.
(2)Pacientul are dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în anexa la foaia de observaţie clinică generală, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieţii pacientului, cât şi după decesul pacientului, la informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie.

(3)În situaţia în care pacientul s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima consimţământul cu privire la informaţiile prevăzute la art. 21 şi a intervenit decesul acestuia, prin excepţie de la prevederile art. 22, aceste informaţii pot fi accesate pe baza certificatului de calitate de moştenitor.

(4)[textul din Art. 24, alin. (4) din capitolul IV a fost abrogat la 11-nov-2023 de Art. 1, punctul 2. din Legea 328/2023]
(5)[textul din Art. 24, alin. (5) din capitolul IV a fost abrogat la 11-nov-2023 de Art. 1, punctul 2. din Legea 328/2023]
(6)[textul din Art. 24, alin. (6) din capitolul IV a fost abrogat la 11-nov-2023 de Art. 1, punctul 2. din Legea 328/2023]
Art. 25
(1)Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.
(2)Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.