Capitolul ii - Organizarea şi desfăşurarea alegerilor - Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României - REPUBLICARE

M.Of. 650

În vigoare
Versiune de la: 9 Decembrie 2024
CAPITOLUL II:Organizarea şi desfăşurarea alegerilor
SECŢIUNEA 1:SECŢIUNEA 1: Listele electorale
Art. 7
Listele electorale permanente din ţară se întocmesc şi se tipăresc cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 49 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8
(1)Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru Preşedintele României, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.
(2)Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii.
(3)Alegătorii prevăzuţi la alin. (1) sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate.
(4)Alegătorii prevăzuţi la alin. (2) sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă.
(5)Listele prevăzute la alin. (3) şi (4) se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic şi sunt puse la dispoziţia biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Art. 9
(1)Listele electorale suplimentare se întocmesc pe durata votării de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi/sau de către membrii biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de către acesta, pentru a consemna prezenţa la vot a următoarelor categorii de alegători:
a)alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
b)membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi operatorii de calculator, dacă aceştia nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
c)alegătorii care îşi au domiciliul în altă localitate;
d)alegătorii cu mobilitate redusă care nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
e)alegătorii care votează în străinătate la altă secţie de votare decât cea unde au fost arondaţi;
f)alegătorii care votează în străinătate fără a fi formulat o cerere conform art. 8 alin. (1).
(2)Listele electorale suplimentare cuprind rubrici pentru numele, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul secţiei de votare şi semnătura alegătorului.
(3)Modelul listei electorale suplimentare este stabilit prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
(4)Întâmpinările formulate cu privire la înscrierea alegătorilor în listele electorale suplimentare se soluţionează pe loc de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.
(5)Alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi într-un extras din listele electorale.
(6)Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
(7)În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului.

SECŢIUNEA 2:Secţiile de votare
Art. 10
Operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11
[textul din Art. 11 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 27-iun-2014 de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 45/2014]
Art. 12
[textul din Art. 12 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 28-iul-2019 de Art. I, punctul 9. din Legea 148/2019]
SECŢIUNEA 3:Birourile electorale
Art. 13
(1)Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
(2)Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenenţă politică. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3)În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
(4)Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.
(5)Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.
Art. 14
(1)Birourile electorale lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor care le compun.
(2)Şedinţele birourilor electorale sunt conduse de preşedinţi.
(3)În lipsa preşedintelui biroului electoral, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de locţiitorul său.
(4)Prezenţa la şedinţe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, preşedinţii birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la şedinţă.
(5)Birourile electorale adoptă acte şi iau măsuri, potrivit competenţei lor, numai cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.
Art. 15
(1)Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2)Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua votării, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 16-23.
(3)Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal sau în condiţiile prevăzute la art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calităţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 16
(1)Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.
(2)Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în şedinţă publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin mass-media de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două zile înainte de desfăşurarea acesteia.
(3)Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4)În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele, vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi.
(5)Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.
(6)În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care nu este reprezentată în Parlament şi a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1).
(7)Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statistică.
(8)Biroul Electoral Central, în componenţa prevăzută la alin. (4), adoptă prin hotărâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare a birourilor electorale şi a aparatului de lucru al acestora, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale şi aparatul tehnic al acestora.
Art. 17
(1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:
a)asigură aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor prezentei legi;
b)constată îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;
c)în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor stabileşte ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorţi, în prima etapă din rândul candidaţilor propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, iar în a doua etapă din rândul celorlalţi candidaţi; comunică ordinea înscrierii candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curţii Constituţionale şi Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi o aduce la cunoştinţa publică prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;
d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate; în cazul în care pentru soluţionarea unei întâmpinări sau contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în data alegerilor;
e)centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de Preşedinte al României;
f)organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot;

g)transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate materialele şi documentele deţinute;
h)dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor, în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale;
i)îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.
(2)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri.
(3)Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa, precum şi pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri, se comunică părţilor interesate şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet.
(4)Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a prezentei legi, sunt general obligatorii şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 18
(1)Biroul electoral judeţean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.
(2)Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia sau, în cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea acesteia. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente.
*) Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 2/H/2024, prin sintagma "judecătorii în exerciţiu" prevăzută la art. 18 alin. (2) se înţelege exclusiv judecătorul care îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei menţionate expres în lege, şi nu judecătorul delegat sau detaşat la o altă instanţă/instituţie.

(3)În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral judeţean sau biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti se completează cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi^ în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale judeţene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, acestea se completează de către preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorţi, dacă este cazul, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii.
*) Prin sintagma "partide politice parlamentare care au propus candidaţi" se înţelege "orice formaţiuni politice (partide politice parlamentare; organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora; alianţe politice şi alianţe electorale care au în componenţă cel puţin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive".

Art. 19
(1)Birourile electorale judeţene, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:
a)urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi a hotărârilor şi deciziilor Biroului Electoral Central de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului sau al sectorului municipiului Bucureşti;
b)asigură, împreună cu prefecţii şi Autoritatea Electorală Permanentă, instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;
c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare şi la procesul de votare; deciziile date sunt definitive;
d)distribuie, pe bază de proces-verbal, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea "VOTAT" şi celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secţiilor de votare;
e)centralizează rezultatele numărării voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care funcţionează şi înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale privind centralizarea rezultatelor votării la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale la care funcţionează, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare, după caz, precum şi toate contestaţiile şi întâmpinările primite;
f)predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi celelalte documente şi materiale deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(2)Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.
(3)În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei legi, birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competenţă a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Art. 20
(1)Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.
*) Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 2/H/2024, prin sintagma "judecătorii în exerciţiu" prevăzută la art. 20 alin. (1) se înţelege exclusiv judecătorul care îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei menţionate expres în lege, şi nu judecătorul delegat sau detaşat la o altă instanţă/instituţie.

(2)Dispoziţiile art. 18 alin. (2)-(3) se aplică în mod corespunzător.
(3)Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate are următoarele atribuţii:
a)urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate;
b)asigură instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate;
c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate;
d)distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea "VOTAT", precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;
e)centralizează rezultatele numărării voturilor din secţiile de votare din străinătate şi înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la secţiile de votare din străinătate, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, precum şi toate contestaţiile şi întâmpinările primite;
f)predă, pe bază de proces-verbal, Tribunalului Bucureşti toate documentele şi materialele deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(4)Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.
(5)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate adoptă decizii. Deciziile biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competenţă a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Art. 21
(1)Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară sunt alcătuite din cel mult 9 membri, din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
(2)Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, până cel mai târziu cu 15 zile înaintea zilei votării.
(3)În cazul în care preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi membrii acestora, respectiv operatorii de calculator nu îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin sau săvârşesc contravenţii prevăzute de prezenta lege, sunt înlocuiţi de îndată, la solicitarea biroul electoral ierarhic superior, de către organismele sau persoanele care le-au desemnat, după caz, cu alte persoane desemnate potrivit procedurilor prevăzute de prezenta lege.

Art. 22
(1)În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2), formaţiunile politice care au propus candidaţi sunt obligate să comunice biroului electoral judeţean, respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formaţiune politică poate avea într-un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 2 reprezentanţi.

(2)Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii formaţiunilor politice se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea loc pe tot cuprinsul celor 48 de ore şi se consemnează în procese-verbale, care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii formaţiunilor politice.
(3)Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face în prima etapă cu reprezentanţii formaţiunilor politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, iar în a doua etapă, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, de către preşedintele biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
*) Prin sintagma "partide politice parlamentare care au propus candidaţi" se înţelege "orice formaţiuni politice (partide politice parlamentare; organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora; alianţe politice şi alianţe electorale care au în componenţă cel puţin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive".

(4)În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), acestea urmează a fi completate, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, dintre toate formaţiunile politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secţia de votare respectivă.
(5)În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din rezerva aflată la dispoziţia preşedintelui biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, prin tragere la sorţi, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (8).
*) - Art. 22 alin. (5) se interpretează ca făcând trimitere la Corpul experţilor electorali şi la prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.

(6)La solicitarea scrisă a reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral, preşedintele biroului electoral judeţean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(7)Câte o copie certificată a proceselor-verbale de completare se predă, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.
Art. 23
(1)Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt alcătuite din 9 membri, din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri.
(2)Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetăţenilor cu drept de vot, semnate şi datate, care cuprind datele prevăzute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, transmise prin poştă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire şi care se comunică biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Operaţiunile de desemnare a preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secţiilor de votare din străinătate, şi se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoştinţă publică prin afişarea pe site-ul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

(3)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate şi locţiitorul acestuia care îndeplinesc atribuţiile ce revin operatorilor de calculator trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate şi locţiitorul pot lipsi, în cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, cu condiţia să nu lipsească amândoi în acelaşi timp. Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate poate stabili, prin decizie, în cazuri justificate, orarul prezenţei preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare din străinătate şi a locţiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secţiei de votare.

(4)În cel mult 5 zile de la data desemnării preşedintelui biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate şi a locţiitorului acestuia, formaţiunile politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanţilor lor în secţia de votare din străinătate respectivă, cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile şi codurile numerice personale ale titularului şi supleanţilor, însoţite de declaraţiile lor de acceptare. O formaţiune politică poate avea un titular şi 2 supleanţi, cu rol de locţiitori, pentru fiecare secţie de votare. Pentru a îndeplini atribuţiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentanţii formaţiunilor politice trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Supleanţii pot înlocui temporar titularii numai când aceştia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

(41)În cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de alin. (4), preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, ai căror preşedinţi şi locţiitori au fost desemnaţi. În această componenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
(42)Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea primei zile a votării din străinătate.
(43)În urma învestirii într-un birou electoral al secţiei de votare din străinătate, preşedintele, locţiitorul şi ceilalţi membri sunt obligaţi să îndeplinească atribuţiile ce le revin conform legii, aceştia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfăşurarea procesului electoral.
(44)În situaţia în care, până cu 10 zile înaintea primei zile a votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu dispun de un număr suficient de membri care să îndeplinească atribuţiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de alte autorităţi publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării şi cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secţiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe.

(5)În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, după caz.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă preşedintele biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate constată, în preziua sau ziua votării, că numărul membrilor biroului electoral este insuficient pentru buna desfăşurare a votării, acesta poate suplimenta numărul membrilor biroului electoral respectiv, până la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Completarea se poate face cu supleanţii propuşi de către partidele politice sau, dacă numărul acestora nu este suficient, cu orice cetăţean român cu drept de vot, fiind consemnată într-un proces-verbal.
(7)Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.

Art. 24
(1)În ziua premergătoare zilei votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară primesc, pe bază de proces-verbal, următoarele:
a)un exemplar al listei electorale permanente;
b)buletinele de vot;
c)ştampila de control;
d)ştampilele cu menţiunea «VOTAT»;
e)formularele pentru încheierea proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării;
f)formularele listei electorale suplimentare şi ale extrasului din listele electorale;
g)formularele necesare pentru consemnarea situaţiilor semnalate de Sistemul informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal;
h)alte materiale stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;
i)un buletin de vot anulat de către preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare.
*) Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 4/H din 21 octombrie 2019, în interpretarea art. 34 alin. (1) teza a II-a coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, materialele electorale se distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară

(2)Predarea materialelor prevăzute la alin. (1) se asigură de către primari.
(3)În ziua premergătoare primei zile a votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc materialele prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor de la lit. a) şi f), prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
(4)Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)asigură buna organizare a votării;
b)verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot conform metodologiei stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;
c)numără voturile şi consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);
d)verifică, prin mijloace electronice, corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform metodologiei stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;
e)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f)îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite potrivit prezentei legi.
(5)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot şi în jurul acestuia.
(6)Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare efectuează sub coordonarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare operaţiunile necesare pentru exercitarea dreptului de vot de către alegătorii care se prezintă la urne, precum şi pentru consemnarea şi centralizarea rezultatelor votării.
(7)Birourile electorale ale secţiilor de votare predau, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale judeţene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, precum şi dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, Ministerului Afacerilor Externe.
(8)Birourile electorale ale secţiilor de votare predau separat, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale judeţene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, buletinele de vot anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării. Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializaţi.
(9)Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuţii care le revin potrivit legii.
(10)Prefecţii iau măsurile necesare pentru a asigura transportul materialelor prevăzute la alin. (1) până în interiorul localului de vot, precum şi transportul materialelor prevăzute la alin. (7) şi (8) din interiorul localului de vot până în sediul biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
(11)În cazul secţiilor de votare din străinătate, după primire, materialele prevăzute la alin. (3) se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor în localurile de vot, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv.
(12)Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia de a stabili, cu consultarea prefecţilor, calendarul operaţiunilor prevăzute la alin. (1), (7) şi (8), astfel încât să asigure realizarea optimă a acestora. În cazul secţiilor de votare din străinătate, calendarul operaţiunilor prevăzute la alin. (1), (7) şi (8) este stabilit de biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 25
(1)Formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2)Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Art. 26
Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi încetează activitatea la data validării rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales.
SECŢIUNEA 4:Candidaturile
Art. 27
(1)Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.

(2)Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:
a)sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b)cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
c)sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.
(3)Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(31)Lista susţinătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central.

(4)Propunerea de candidatură se depune şi se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii. Exemplarul original şi o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului.
(5)Declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(6)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.
(7)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru candidaţii propuşi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru candidaţii propuşi de către alianţele electorale.
(8)Apartenenţa politică a candidatului la partidul politic, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau la unul dintre membrii alianţei politice sau alianţei electorale care îl propune nu constituie o condiţie pentru a candida.
Art. 28
(1)Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României.
(2)Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

Art. 29
(1)Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2)Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.
(3)Biroul Electoral Central întocmeşte procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziilor de înregistrare sau, după caz, de respingere a înregistrării candidaturilor.
(4)Candidaţii pot renunţa la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia declară în scris pe propria răspundere că renunţă la candidatură. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central.
Art. 30
(1)Semnele electorale se depun la Biroul Electoral Central în scris şi în format electronic odată cu depunerea candidaturii.
(2)Semnele electorale ale candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Candidaţii propuşi de partide politice şi alianţe politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formaţiuni politice s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.
(3)Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase.
(4)În cazul în care un candidat optează pentru semnul electoral al partidului politic, al organizaţiei cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, alianţei politice sau electorale care îl propune, după caz, acesta îl poate folosi dacă formaţiunea politică respectivă, înregistrată legal începând din anul 1990, l-a folosit prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimţământul celor cărora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa politică sau alianţa electorală iniţială.
(5)În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai mulţi candidaţi, atribuirea se face candidatului care a depus primul semnul respectiv.
(6)Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie, odată cu înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor.
Art. 31
(1)În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.
(2)Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor prevăzut la alin. (2), Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor.
SECŢIUNEA 5:Buletinele de vot şi ştampilele electorale
Art. 32
(1)Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2)Buletinele de vot se imprimă de către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral, iar Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate.

(3)Cu cel puţin 15 zile înaintea datei alegerilor, macheta buletinului de vot se prezintă de Regia Autonomă "Monitorul Oficial" membrilor Biroului Electoral Central. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central trebuie să solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" modificarea machetei şi tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele şi prenumele candidaţilor, ordinea de înscriere a acestora, precum şi semnele electorale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.
(4)Un exemplar al buletinului de vot, vizat şi anulat de preşedintele Biroului Electoral Central, va fi afişat pe site-ul acestei instituţii.
Art. 33
(1)Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a ştampilelor de control ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, a ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecţilor, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
(2)Ştampila Biroului Electoral Central se confecţionează de Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar ştampilele cu menţiunea "VOTAT" se confecţionează de Regia Autonomă "Monetăria Statului". Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanţa dintre acestea.
(3)În cazul pierderii sau furtului unor ştampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparţineau ştampilele electorale respective iau măsuri în vederea înlocuirii acestora, cu sprijinul Regiei Autonome "Monetăria Statului", prefectului sau Ministerului Afacerilor Externe, după caz.
Art. 34
(1)Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
*) Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 4/H din 21 octombrie 2019, în interpretarea art. 34 alin. (1) teza a II-a coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, materialele electorale se distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară în ziua premergătoare zilei votării.

(2)Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau multiplu de 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.
(3)În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secţii de votare se afişează un buletin de vot, vizat şi anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
SECŢIUNEA 6:Campania electorală
Art. 35
(1)Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.
(2)Preşedintele în funcţie poate participa la campania prezidenţială a partidului politic sau a alianţei politice care l-a propus sau îi susţine candidatura, potrivit art. 27.
Art. 36
(1)Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit.
(2)Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor.
(3)Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, se vor avea în vedere şi orarul şi repartizarea timpilor de antenă pentru campania electorală privind alegerea celor două Camere.
Art. 37
(1)În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2)Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
(3)În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
(4)În timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
Art. 38
(1)Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:
a)ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;
b)ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
c)ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2)Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin.
Art. 39
(1)În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:
a)denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
b)data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;
c)dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;
d)cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.
(2)Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3)Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.
(4)Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare prevăzută la art. 43 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.
(5)În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.
Art. 40
(1)Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.
(2)Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.
(21)Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri beneficiază de timpi de antenă, la serviciile private de radio şi televiziune, contra cost.

(3)Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
(4)În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Consiliul Naţional al Audiovizualului stabileşte, prin decizie, regulile de desfăşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru preşedinte.
(5)Candidaţii îşi pot desemna coordonatori de campanie la nivelul judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi pentru străinătate, pe care îi notifică Biroului Electoral Central şi Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
(6)Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a reprezenta candidaţii şi de a conduce campania electorală a acestora, acolo unde au fost desemnaţi.
Art. 41
(1)Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor.
(2)Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.
(3)Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.
(4)Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.
(5)Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.
(6)Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
(7)Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
(8)Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
(9)Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.
(10)Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.
(11)După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.
(12)Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.
(13)Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi şi, după caz, de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.
(14)Campania electorală se poate desfăşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.
Art. 42
(1)Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Decizia se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.
(2)Dacă birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
(3)Împotriva deciziilor birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate se pot face contestaţii la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acestora.
(4)Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.
(5)Contestaţiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.
(6)Deciziile adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.
(7)Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.
SECŢIUNEA 7:Votarea
Art. 43
(1)Fiecare local al secţiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevăzute la art. 9, precum şi o urnă de vot specială.
(2)Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei votării, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. În intervalul orar 18,00 - 20,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare primeşte, în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(4)La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.

(5)În ziua votării activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, copiile listelor electorale permanente, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând la pct. e) şi i) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control pe toate deschizăturile acestora, cu excepţia fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
(6)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.
(7)Măsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la loc vizibil.
(8)Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.
(9)Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(10)În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, de persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) şi de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice şi de comunicaţii utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(11)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
(12)În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6).
(13)Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.
Art. 44
(1)În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
(3)La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.
(4)Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare:
a)în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii;
b)în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
c)în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;
d)în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;
e)în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
(5)Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.
(6)Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a)persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b)persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c)alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
d)alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
e)alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
f)alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
g)alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
(7)În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:
a)opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării;
b)opreşte de la votare persoana care figurează că i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; în cazul în care persoana care figurează că i s-a interzis exercitarea dreptului de vot prezintă o hotărâre judecătorească din care rezultă că nu are sau nu mai are astfel de interdicţii permite alegătorului să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară, după caz, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
c)permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, şi după ce alegătorul dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin; după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară, după caz, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
d)permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal că a votat prin corespondenţă, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, şi după ce alegătorul dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă; după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară, după caz, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
e)îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secţie de votare din aceeaşi unitate administrativ-teritorială; permite alegătorilor cu mobilitate redusă arondaţi la altă secţie de votare din aceeaşi unitate administrativ-teritorială să voteze; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
f)permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
g)permite alegătorilor prevăzuţi la alin. (4) lit. b)-e) să îşi exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»; alegătorul care votează în străinătate semnează pe un dispozitiv electronic.
(8)În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
(9)Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea «VOTAT» înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
(10)Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
(11)După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
(12)La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare la pct. j) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
(13)Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
(14)Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
(15)Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.
(16)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(17)În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Art. 441
(1)În zilele de vineri şi sâmbătă, la încheierea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în prezenţa celorlalţi membri, iau următoarele măsuri:
a)sigilează urnele de vot;
b)încheie un proces-verbal, în care consemnează numărul buletinelor de vot nefolosite şi numărul alegătorilor prezenţi la vot;
c)se asigură că toate materialele electorale se află în localul de vot;
d)sigilează căile de acces în localul de vot.
(2)În fiecare zi, la începerea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), ridicarea sigiliilor se va face de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, în prezenţa celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare.
(3)Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.

Art. 45
(1)Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.
(11)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător persoanelor care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

(2)În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras din listele electorale.

(3)Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.
(4)Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
(5)Prin derogare de la prevederile alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Art. 451
(1)În modalitatea prevăzută la art. 45 se poate vota numai la secţiile de votare din ţară.
(2)Datele personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit art. 45 sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv în acesta la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la art. 45 alin. (1), pe baza semnăturilor din extrasul din listele electorale.
(3)Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Art. 46
(1)La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.
(2)Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.
*) Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 4H/2024, în interpretarea dispoziţiilor art. 46 alin. (2) raportat la dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 441 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediile secţiilor de votare din ţară şi din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59, doar în ziua de duminică.

*) În interpretarea dispoziţiilor art. 46 alin. (2) şi (4) raportat la dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 441 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59, în zilele de vineri şi sâmbătă anterioare zilei votării şi în ziua de duminică, când sunt organizate tururile de scrutin.

(3)Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot.
(4)Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute de alin. (2) şi (3) pot vota până cel mult la ora 23,59.

*) Potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 4H/2024, în interpretarea dispoziţiilor art. 46 alin. (4) raportat la dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 441 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediile secţiilor de votare din ţară şi din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59, doar în ziua de duminică.

*) În interpretarea dispoziţiilor art. 46 alin. (2) şi (4) raportat la dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 441 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59, în zilele de vineri şi sâmbătă anterioare zilei votării şi în ziua de duminică, când sunt organizate tururile de scrutin.

Art. 47
(1)La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, candidaţii, persoanele acreditate, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi membrii birourilor electorale ierarhic superioare.
(2)Dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.