Capitolul v - Supraveghere şi control - Legea 365/2002 privind comerţul electronic*) - Republicare
M.Of. 959
În vigoare Versiune de la: 18 Aprilie 2024 până la: 7 Octombrie 2024
CAPITOLUL V:Supraveghere şi control
Art. 16: Obligaţiile furnizorilor de servicii
(1)Furnizorii de servicii sunt obligaţi să informeze de îndată autorităţile publice competente despre activităţile cu aparenţă nelegală desfăşurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informaţiile cu aparenţă nelegală furnizate de aceştia.
(2)Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice de îndată autorităţilor prevăzute la alin. (1), la cererea acestora, informaţii care să permită identificarea destinatarilor serviciilor lor, cu care aceşti furnizori au încheiat contracte privind stocarea permanentă a informaţiei.
(3)Furnizorii de servicii sunt obligaţi să întrerupă, temporar sau permanent, transmiterea într-o reţea de comunicaţii ori stocarea informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în special prin eliminarea informaţiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o reţea de comunicaţii ori prestarea oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de autoritatea publică definită la art. 17 alin. (2); această autoritate publică poate acţiona din oficiu sau ca urmare a plângerii ori sesizării unei persoane interesate.
(4)Plângerea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută de către orice persoană care se consideră prejudiciată prin conţinutul informaţiei în cauză. Plângerea sau sesizarea se întocmeşte în formă scrisă, cu arătarea motivelor pe care se întemeiază, şi va fi în mod obligatoriu datată şi semnată. Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost anterior introdusă.
(5)Decizia autorităţii trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii sau a sesizării ori, dacă autoritatea a acţionat din oficiu, în termen de 15 zile de la data la care a fost emisă.
(6)Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana interesată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Sentinţa este definitivă.
Art. 17: Autorităţi competente
(1)Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare Autoritatea, este competentă să supravegheze şi să controleze respectarea de către furnizorii de servicii a prevederilor prezentei legi şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia, să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 22, cu excepţia situaţiei în care sancţiunile se aplică de alte instituţii sau autorităţi publice ce deţin atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate.
(2)Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorităţi publice, în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, art. 16 alin. (1) şi (3), art. 23 alin. (2) din prezenta lege şi art. 4-6 din Regulamentul (UE) 2022/2.065, se înţeleg acele autorităţi ale administraţiei publice sau, acolo unde este cazul, instanţe de judecată a căror competenţă în materia respectivă este stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare, aplicabile în fiecare caz.
(3)Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice informaţii necesare în vederea exercitării atribuţiilor sale, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege.
(4)În vederea descoperirii şi investigării încălcărilor prevederilor prezentei legi şi ale normelor sale de aplicare, Autoritatea acţionează prin personalul de control împuternicit în acest scop.
(5)În exercitarea atribuţiilor de investigare, personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al oricărei altei autorităţi sau instituţii publice ce deţine atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate poate solicita furnizorilor de servicii ale societăţii informaţionale datele şi/sau informaţiile care îi sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de lege.
(6)Autoritatea dispune efectuarea de investigaţii, în condiţiile prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane.
(7)Personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al oricărei alte autorităţi sau instituţii publice care exercită atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate poate să solicite declaraţii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, să sigileze, să ridice orice registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe, eliberând persoanei supuse investigaţiei copii de pe originale, ori să obţină copii, lăsându-i acesteia originalele; de asemenea, este autorizat să facă inspecţii inopinate, al căror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, şi să primească, la convocare sau la faţa locului, informaţii şi justificări.
(8)Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi oricare alte autorităţi şi instituţii publice sunt obligate să permită personalului de control împuternicit în acest scop al Autorităţii accesul la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, în măsura în care sunt necesare îndeplinirii misiunii legale a Autorităţii, cu respectarea prevederilor legale privind accesul la informaţii clasificate.
(9)Personalul de control împuternicit în acest scop, primind acces la documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (8), este ţinut la observarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu, atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.
(10)Autoritatea sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale.
(11)Autoritatea informează furnizorii de servicii, destinatarii, statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană cu privire la toate aspectele legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi cooperează cu autorităţile competente din alte state în vederea exercitării eficiente a supravegherii şi controlului asupra activităţii furnizorilor de servicii.
(12)[textul din Art. 17, alin. (12) din capitolul V a fost abrogat la 18-apr-2024 de Art. 52, punctul 5. din capitolul VIII din Legea 50/2024]
(13)Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la înfiinţarea Autorităţii atribuţiile acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Art. 18: Coduri de conduită
(1)Asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu caracter profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protecţiei consumatorilor, a minorilor ori a persoanelor cu handicap îşi pot elabora propriile coduri de conduită sau coduri comune cu Autoritatea şi Ministerul Justiţiei, în vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor prezentei legi.
(2)Autoritatea şi Ministerul Justiţiei vor urmări includerea în codurile de conduită prevăzute la alin. (1) în special a unor prevederi referitoare la:
a)soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară;
b)întreruperea, temporară sau permanentă, a transmiterii într-o reţea de comunicaţii sau a stocării informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului, în special prin eliminarea informaţiei ori blocarea accesului la aceasta, a accesului la o reţea de comunicaţii sau a prestării oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale;
c)protecţia destinatarilor cu privire la efectuarea comunicărilor comerciale;
d)protecţia minorilor şi a demnităţii umane.
(3)Autoritatea şi Ministerul Justiţiei susţin:
a)traducerea codurilor de conduită în limbi de circulaţie internaţională;
b)facilitarea accesului la codurile de conduită prin mijloace electronice;
c)popularizarea codurilor de conduită la nivel naţional şi transmiterea acestora, precum şi a evaluărilor privind aplicarea şi impactul lor practic către statele membre ale Uniunii Europene şi către Comisia Europeană.