Capitolul iii - Atribuţii ale administraţiei publice - Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

M.Of. 373

În vigoare
Versiune de la: 30 Mai 2025
Arată norme de aplicare
CAPITOLUL III:Atribuţii ale administraţiei publice
SECŢIUNEA 1:Atribuţiile administraţiei publice centrale
Art. 17
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare.

Art. 18
(1)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor este autoritatea administraţiei publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, având în această calitate următoarele atribuţii:
a)elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;

b)elaborarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional;

c)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secţiuni pentru fiecare regiune de dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;

c1)iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
c2)identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere;
c3)întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale;
c4)[textul din Art. 18, alin. (1), litera C^4. din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 13-iul-2013 de Art. I, punctul 7. din Legea 190/2013]
c5)iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;

d)elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e)avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
f)colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g)colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local.

h)avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege.
(2)În vederea asigurării coerenţei măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării teritoriului naţional, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:
a)va desemna un reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
b)va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regională;
c)va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agenţiile de dezvoltare regională, cel puţin un specialist în amenajarea teritoriului şi urbanism.

Art. 19
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei utilizează informaţii de sinteză la nivel naţional din toate domeniile de activitate economică şi socială.
(2)Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, la cerere, informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Art. 191
(1)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi alte organe ale administraţiei publice cooperează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, oferind informaţiile necesare şi implementând măsurile ce ţin de domeniul lor de competenţă, astfel încât aşezările informale identificate să fie prioritare în cadrul acţiunilor şi politicilor publice privind locuirea, accesul la infrastructură, sănătatea publică şi siguranţa persoanelor.
(2)Măsurile prioritare prevăzute la alin. (1) vizează: informarea şi implicarea locuitorilor comunităţilor afectate în procesul de planificare şi reglementare, identificarea regimului juridic şi economic al terenurilor şi realizarea cadastrului general al aşezărilor informale, înregistrarea imobilelor din aşezările informale în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Proiectele şi programele destinate aşezărilor informale se vor corela cu programele de asistenţă socială ce pot viza fie o zonă afectată de insalubritate, de lipsa serviciilor şi de sărăcie, fie una sau mai multe categorii de beneficiari ai măsurilor de asistenţă socială, prezenţi în mare măsură în cadrul aşezării informale.

Art. 20
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze sau să modifice o documentaţie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.
SECŢIUNEA 2:SECŢIUNEA 2: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice judeţene
Art. 21
Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii.
Art. 22
(1)Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În vederea transpunerii coerente şi uniforme a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate la nivelul localităţilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale.

(2)Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură:
a)preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal, precum şi a investiţiilor prioritare de interes naţional, regional sau judeţean, în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ;
b)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean;
c)avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului, conform anexei nr. 1.

d)sprijin metodologic şi tehnic pentru autorităţile administraţiei publice locale în cadrul procesului de identificare, monitorizare şi organizare a aşezărilor informale.

(3)În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale.
Art. 221
(1)Consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin instituţia arhitectului-şef, asigură organizarea şi funcţionarea unei comisii pentru coordonarea implementării măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din aşezările informale, sprijinul metodologic şi operaţional pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor şi implementării acţiunilor stabilite la nivel local.
(2)Comisia prevăzută la alin. (1) va fi constituită din reprezentanţi ai structurilor specializate privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, control şi disciplină în construcţii, asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean, sănătate publică, problemele romilor, de la nivelul judeţean şi din unităţile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora au fost identificate aşezări informale, precum şi reprezentanţi ai comunităţilor din aşezările informale de pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti şi reprezentanţi ai societăţii civile.
(3)Componenţa nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte în baza propunerilor preşedintelui consiliului judeţean şi ale entităţilor ai căror reprezentanţi fac parte din comisie şi se aprobă, împreună cu regulamentul de organizare şi funcţionare, de consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Art. 23
Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei.
Art. 24
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul judeţean utilizează informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2)Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor.
Art. 241
Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului judeţean condusă de arhitectul-şef, are următoarele atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului:
a)asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorială şi le supune aprobării consiliului judeţean;
b)asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean;
c)propune asocierea, în condiţiile legii, a judeţului cu comunele şi oraşele interesate şi coordonează elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale;
d)supune aprobării consiliului judeţean, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de amenajare a teritoriului;
e)acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate.

SECŢIUNEA 3:SECŢIUNEA 3: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale
Art. 25
(1)Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului.
(2)Consiliul local cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Art. 26
(1)Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.
(2)În cazul identificării de aşezări informale pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, dacă se preconizează operaţiuni de regenerare sau restructurare urbană în zonele în care se găsesc aşezări informale, autorităţile administraţiei publice locale pot iniţia elaborarea sau actualizarea de documentaţii de urbanism care vor cuprinde inclusiv reglementări asupra acestora.

Art. 27
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2)Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.
Art. 271
(1)Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul urbanismului:
a)asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le supune aprobării consiliului local/general;
b)asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice locale, în conformitate cu prevederile legii;
c)supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator;
d)acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate.
(2)Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, în aria sa de competenţă, prin structurile specializate privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, control şi disciplină în construcţii, asistenţă socială şi sănătate publică, respectiv poliţia locală, are următoarele obligaţii:
a)identifică terenurile din cadrul teritoriului administrativ ocupate de aşezări informale, stabileşte limitele acestora prin măsurători efectuate în sistem Stereografic 70 şi transmite documentaţia cadastrală în format electronic consiliului judeţean şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru preluarea în Observatorul teritorial naţional;
b)realizează şi actualizează baza de date cu privire la numărul de persoane ce locuiesc în aşezări informale, imobilele ocupate de acestea şi tipologia aşezărilor informale;
c)informează locuitorii din aşezările informale cu privire la prevederile prezentei legi şi iniţiază un proces de consultare şi planificare participativă în vederea identificării de soluţii de intervenţie adaptate specificului aşezării informale şi nevoilor comunităţii;
d)iniţiază şi coordonează demersurile necesare pentru identificarea regimului juridic şi economic al terenurilor ocupate de aşezările informale şi pentru reglementarea acestora;
e)în cazul în care reglementarea prevede desfiinţarea parţială sau totală a aşezărilor informale respective, asigură relocarea locuitorilor acestora, în următoarele condiţii: oferirea de soluţii alternative de locuire, fie prin asigurarea de locuinţe sociale, fie prin sprijin în reconstrucţia locuinţelor pe terenuri echipate edilitar, identificate şi puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii; informarea şi consultarea prealabilă a locuitorilor aflaţi în situaţii de relocare cu privire la alternativele posibile şi obţinerea acordului acestora;
f)iniţiază şi coordonează acţiunile necesare pentru limitarea extinderii aşezărilor informale, prin identificarea de terenuri disponibile pentru viitoare zone de locuit sau a unor soluţii locative alternative şi informarea locuitorilor aşezărilor informale cu privire la acestea;
g)iniţiază şi coordonează acţiunile necesare pentru echiparea edilitară a zonelor în care se găsesc aşezări informale supuse regenerării sau restructurării urbane;
h)cooperează cu comisia prevăzută la art. 221 şi pune la dispoziţia acesteia toate datele şi informaţiile solicitate de către aceasta.

SECŢIUNEA 4:Certificatul de urbanism
Art. 28
Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.
Art. 29
(1)Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
(2)Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul localităţilor, în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de construcţii şi de infrastructură. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, oricare dintre părţile actului juridic are posibilitatea, conform dispoziţiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.

(21)În scopul asigurării opozabilităţii faţă de terţi a regulilor de urbanism, după aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoţită de documentaţie, în vederea notării în cartea funciară a faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice.

(3)Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.
(4)Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.
(5)În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.
(6)Certificatul de urbanism pentru destinaţii speciale se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate şi aprobate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, după caz, pe baza avizului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Art. 30
Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.
Art. 31
Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a)regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;
b)regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
c)regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă;
d)regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
1.imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
2.necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
3.posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate conform prezentei legi.

Art. 311
(1)Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dreptul de construire se acordă şi în lipsa documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate pentru lucrări de construire a capacităţilor de producere şi stocare a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor, inclusiv staţii de transformare, cabluri şi instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public.
(12)În situaţia în care pe acelaşi imobil reglementat de un certificat de urbanism se pot construi mai multe obiective de investiţii, sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. (17) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
(3)În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenţelor de carte funciară.
(4)La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a)existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
b)prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
c)existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
d)existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
e)existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
f)evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
(5)Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din circuitul agricol.

*) Potrivit Deciziei nr. 12/2021, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 311, art. 32 alin. (5) lit. a), art. 39, 44, 45, art. 47 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (1), (4), (6) şi (7) şi art. 64 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 68 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.

Art. 312
În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia.
Art. 313
Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.

Art. 32
(1)În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a)să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate;
b)să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal;
c)să condiţioneze autorizarea investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor fizice şi/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat, după caz, conform competenţei:
- de primarul localităţii;
- de primarul general al municipiului Bucureşti;
- de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarului localităţilor interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puţin două unităţi administrativ-teritoriale;
d)să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
e)să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat.
(2)În lipsa existenţei structurilor de specialitate menţionate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judeţene şi aprobat de preşedintele consiliului judeţean.
(3)Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând următoarele elemente:
a)piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii propuşi, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale;
b)piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona de studiu, conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a vecinătăţilor, modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor.
(4)Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a)teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b)categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
c)indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime;
d)dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor;
e)capacităţile de transport admise.
(41)Autorităţile administraţiei publice locale competente cu emiterea avizului de oportunitate pentru planurile urbanistice zonale au obligaţia să introducă documentaţia pe agenda comisiei tehnice de amenajarea teritoriului şi urbanism şi să analizeze în comisie, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii solicitării la autoritatea administraţiei publice locale competente. În vederea programării documentaţiei în comisia tehnică de amenajarea teritoriului şi urbanism, autorităţile administraţiei publice locale verifică documentaţia depusă şi transmit adresa de solicitări de completare sau clarificare a acesteia, dacă este cazul, în termen de 30 de zile de la depunerea la registratura instituţiei.
(42)Avizul de oportunitate se emite în termen de maximum 15 zile de la analizarea documentaţiei în cadrul comisiei tehnice de amenajarea teritoriului şi urbanism de la nivelul autorităţii administraţiei publice locale emitente sau de la nivel judeţean, pentru autorităţile administraţiei publice locale care nu au comisie proprie.
(43)Avizul de oportunitate nu poate fi considerat ca fiind emis la împlinirea termenelor prevăzute la alin. (41) şi (42), prin avizare tacită.

(5)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
*) Potrivit Deciziei nr. 12/2021, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 311, art. 32 alin. (5) lit. a), art. 39, 44, 45, art. 47 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (1), (4), (6) şi (7) şi art. 64 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 68 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.

b)prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.
(6)După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
(7)Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.
(8)Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.
(9)Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autorităţile publice locale.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), sunt admise documentaţii de urbanism elaborate în baza unui aviz de oportunitate, iniţiate de persoane fizice şi juridice, care conţin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% şi care nu modifică caracterul general al zonei.

Art. 33
(1)Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei publice locale care, potrivit competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile de construire.
(2)Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia.
(3)Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei.
Art. 34
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
SECŢIUNEA 5:Structura instituţională
Art. 35
(1)Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
(2)Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, este asigurat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi de instituţia arhitectului-şef.

(3)În acest sens, direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi arhitecţii-şefi ai judeţelor colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (2).

Art. 351
(1)În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, urbanism şi arhitectură ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei se constituie Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială, organism ştiinţific, consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcţionari publici şi specialişti atestaţi în domeniu.
(2)Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuţii principale:
a)analizează şi propune spre avizare documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, potrivit legii;
b)susţine elaborarea de programe de pregătire a specialiştilor, precum şi de planuri de învăţământ şi specializare în domeniile conexe.
(3)Componenţa Comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei.
(4)[textul din Art. 35^1, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 11-feb-2011 de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 7/2011]
Art. 36
(1)În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în cazul judeţelor şi municipiilor structura responsabilă se organizează ca direcţie generală sau direcţie, în cazul oraşelor structura responsabilă se organizează ca direcţie sau serviciu, în cazul comunelor structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
(2)Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene sau primăriilor are statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale.
(3)Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
(4)Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu.
(5)În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor.
(6)Arhitecţii-şefi cooperează permanent cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabilă la nivel naţional, politicilor sectoriale, programelor naţionale şi proiectelor prioritare.
(7)Arhitectul-şef al municipiului Bucureşti convoacă lunar şi ori de câte ori este necesar arhitecţii-şefi ai sectoarelor în vederea comunicării şi corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenţei dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu şi calităţii urbane şi arhitecturale. La şedinţe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare şi a planurilor de urbanism şi se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea activităţilor din domeniu.

(8)[textul din Art. 36, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 13-iul-2013 de Art. I, punctul 13. din Legea 190/2013]
(9)În vederea profesionalizării şi asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente şi durabile, municipiile, oraşele şi comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul aparatului propriu pot constitui asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, împreună cu alte comune, oraşe sau municipii, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire. Specialiştii din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care prestează servicii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, exercită prerogative de putere publică şi pot semna documentele emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei publice locale pentru care asigură serviciile publice respective.

(10)Pentru comunele, oraşele şi municipiile care nu pot asigura ocuparea funcţiei de arhitect-şef şi nu aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public definitiv din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor.

(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (9) şi (10), atribuţiile pot fi îndeplinite şi de către structura de specialitate de la nivel judeţean, de la nivelul municipiilor, respectiv de la nivelul municipiului Bucureşti, pentru sectoarele acestuia, pe bază de convenţie.

(12)Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului Bucureşti, al municipiului sau al oraşului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a)iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b)convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism;
c)întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire;
d)urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor urbane, precum şi a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e)asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
e1)transmite periodic Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice situaţiile cu privire la evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism;

f)organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane;
g)coordonează şi asigură informarea publică şi procesul de dezbatere şi consultare a publicului în vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa;
h)participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate;
i)avizează proiectele de investiţii publice din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate.

Art. 361
(1)Funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, având formaţia profesională după cum urmează:
a)de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti;
b)de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum şi de inginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvenţi ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, la nivelul municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi oraşelor;
c)de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum şi de inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvenţi ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, la nivelul comunelor.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) care au formaţia profesională de inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii şi care au promovat concursul pentru ocuparea funcţiei publice, dar nu au studii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, au obligaţia să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de Institutul Naţional de Administraţie în colaborare cu Registrul Urbaniştilor din România, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în termen de maximum un an de la numire, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.
(3)Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef de la nivelul municipiilor nu se prezintă persoane care să îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea studiilor prevăzute la art. 468 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, se pot stabili condiţii pentru a permite participarea la concurs şi a persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei de arhitect-şef de minimum 5 ani.

(4)Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef de la nivelul oraşelor şi comunelor nu se prezintă persoane care să îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea studiilor prevăzute la art. 468 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, se pot stabili condiţii pentru participarea la concurs şi a persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei de arhitect-şef de minimum 3 ani.
(5)Unităţile administrativ-teritoriale pot coopera, conform art. 36 alin. (9)-(11), pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale în domeniile ce privesc activităţile de control, inspecţie, urbanism şi amenajarea teritoriului, pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate, la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ale căror membri sunt sau la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale sau prin cooperare între unităţi administrativ-teritoriale.

(6)Prin derogare de la prevederile art. 370 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, personalul de la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sau de la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori de la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv prin cooperare între unităţi administrativ-teritoriale, care realizează activităţile prevăzute la alin. (5), exercită prerogative de putere publică şi pot semna documentaţiile, procesele-verbale, avizele, certificatele şi autorizaţiile emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei publice locale.

(7)Regimul juridic al conflictelor de interese şi incompatibilităţilor aplicabil funcţionarilor publici, prevăzut de cartea I titlul IV capitolul II din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la alin. (6).

Art. 37
(1)În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef.

(11)Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport.
(12)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor judeţene şi al municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-şef.

(13)Avizul arhitectului-şef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

(2)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism este formată din specialişti din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef.

(3)Componenţa nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism şi regulamentul de funcţionare se aprobă de consiliul judeţean, consiliul local municipal, orăşenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza recomandărilor asociaţiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, instituţiilor de învăţământ superior şi ale arhitectului-şef.

(4)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale, desemnată să emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, precum şi pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competenţelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

(5)[textul din Art. 37, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 11-feb-2011 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 7/2011]
(6)La şedinţele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaţiilor - proiectelor, supuse avizării.
Art. 38
(1)Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se semnează de către specialişti cu drept de semnătură.
(2)Dreptul de semnătură se acordă de către Registrul Urbaniştilor din România, care se înfiinţează ca instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, cu atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, finanţată integral din venituri proprii, constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de înscriere în Registrul Urbaniştilor din România şi de exercitare a dreptului de semnătură, din tarife aferente celorlalte activităţi desfăşurate în exercitarea competenţelor legale, precum şi din alte surse legale.
(3)Specialiştii cu drept de semnătură se înscriu în Tabloul naţional al urbaniştilor, evidenţă ce se gestionează de către Registrul Urbaniştilor din România.
(4)Registrul Urbaniştilor din România îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a)adoptă Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi Regulamentul referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
b)în cadrul controlului activităţii desfăşurate de către specialiştii cu drept de semnătură în exercitarea respectivului drept, colaborează cu orice alte organe şi instituţii în drept, la nivel central sau local, inclusiv prin transfer de informaţii relevante;
c)organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
d)elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte normative, norme, proceduri, coduri, alte reglementări în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administraţiei publice centrale şi/sau locale, cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum şi cu structurile lor asociative;
e)elaborează şi aprobă regulamentul orientativ de organizare şi desfăşurare a concursurilor de soluţii în domeniul urbanismului, peisagisticii şi amenajării teritoriului, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România;
f)elaborează proiectul statutului profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu structuri asociative ale profesiei;
g)are competenţă în privinţa organizării şi desfăşurării examenului pentru dobândirea calităţii de expert tehnic extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
h)desemnează specialişti cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de examinare/testare/intervievare a candidaţilor la dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar în specializarea urbanism şi amenajarea teritoriului;
i)desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialişti în comisiile de atribuire a licitaţiilor publice pentru concursuri, studii şi documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului.
(5)Regulamentele prevăzute la alin. (4) lit. a) şi e), precum şi statutul prevăzut la lit. f) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.