Art. 74. - Legea 3093/1921 privind reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea
M.Of. 82
În vigoare Versiune de la: 17 Iulie 1921
Art. 74
Dacă proprietatea din care s-a operat exproprierea este ipotecată numai Creditului funciar rural şi pentru o sumă mai mare decât preţul exproprierii, capitalul rămas neamortizat se va divide între proprietarul moşiei şi între Stat, trecând asupra Statului spre achitarea preţului, parte din datorie până la concurenţa preţului exproprierii, iar restul din datoria neamortizată rămâne asupra părţii din moşia neexpropriată. Dacă însă capitalul rămas neamortizat este egal sau mai mic decât preţul exproprierii, atunci întreaga această datorie trece asupra Statului, iar diferenţa, de va fi, până la completarea preţului exproprierii, Statul o va plăti expropriatului în modul arătat la art. 76.
În toate cazurile sus arătate, ratele întârziate cu procentele şi cheltuielile ce s-ar datora vor rămâne ca sarcină privilegiată asupra preţului consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, cari nu va putea fi liberat decât după dovada achitării acestor rate.
Acestea vor putea rămâne ca sarcină şi asupra părţii neexpropriate, dacă aceasta se va admite de consiliul de administraţie al Creditului. În acest caz, societatea îşi va conserva asupra părţii neexpropriate ipoteca ce o are cu toate drepturile şi privilegiile în virtutea prezentului decret-lege, al legii şi statutelor sale şi a actului de împrumutare.
Plata anuităţilor respective până la stingerea datoriei, rămâne în sarcina Statului.
Dacă sunt mai multe împrumuturi ipotecare asupra unei moşii, repartiţia şi diviziunea lor se va începe cu prima inscripţiune şi se va urma cu cele următoare până se va ajunge la o sumă egală cu preţul exproprierii spre a se opera diviziunea cum s-a arătat mai sus.
Capitalul social, în toate cazurile de mai sus, rămâne în întregul lui proprietarului expropriat şi nu se va restitui decât după complecta stingere a datoriei, atât după partea de moşie rămasă în proprietatea sa, cât şi după partea expropriată.
Consiliul de administraţie al primei societăţi de Credit funciar român din Bucureşti va face repartiţia şi diviziunea ipotecelor pe aceste baze, iar Statul rămâne substituit în toate drepturile şi obligaţiunile proprietarului pentru partea de datorie luată asupra sa; nu va avea însă drept de vot la adunările societăţii.
Datoria ipotecară luată în sarcina Statului nu este garantată solidar de proprietarii societari ai societăţii de Credit funciar rural.