Capitolul v - Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate - Legea 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
M.Of. 591
Ieşit din vigoare Versiune de la: 12 Iunie 2008
CAPITOLUL V:Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
Art. 68: Dispoziţii generale privind munca prestată
(1)Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepţia activităţilor cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului sau desfăşurate în folosul comunităţii.
(2)Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de â munci, cu acordul lor, pot presta o muncă în raport cu calificarea şi aptitudinile lor, precum şi activităţi necalificate.
(3)Dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii se aplică în mod corespunzător.
(4)Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate în condiţiile legii.
(5)Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sunt recunoscute, în condiţiile legii, de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 69: Munca prestată în cazuri speciale
Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însărcinate, cele care au născut în perioada detenţiei şi au în îngrijire copii în vârstă de până la 12 luni, precum şi minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate nu pot presta munca în timpul nopţii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaţi.
Art. 70: Durata muncii prestate
(1)Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămână.
(2)Pentru persoanele prevăzute în art. 69, durata zilei de muncă nu poate depăşi 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână.
(3)Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi şi nu mai mult de 50 de ore pe săptămână, acordându-li-se drepturile băneşti cuvenite pentru acest program de muncă.
(4)Munca în timpul nopţii poate fi prestată cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte şi 35 de ore pe săptămână.
(5)Persoanele condamnate beneficiază de cel puţin o zi pe săptămână pentru odihnă.
Art. 71: Regimul de prestare a muncii
(1)Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizează:
a)în regim de prestări de servicii pentru agenţii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul sau exteriorul penitenciarului;
b)în regie proprie;
c)în interesul penitenciarului, pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului;
d)în folosul comunităţii.
(2)Administraţia penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu agenţi economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesaţi în folosirea la muncă a persoanelor condamnate.
Art. 72: Plata muncii prestate
(1)Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2)Veniturile realizate de persoanele condamnate din munca prestată sunt la nivelul salariilor din sectorul bugetar pentru aceeaşi activitate, în raport cu programul de muncă şi cu complexitatea lucrărilor efectuate.
(3)Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncă.
Art. 73: Repartizarea veniturilor
(1)Veniturile prevăzute în art. 72 se încasează de către administraţia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate şi se repartizează după cum urmează:
a)30% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu eventuala dobândă aferentă, în momentul punerii în libertate;
b)70% din venit revine Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.
(2)În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.
Art. 74: Recuperarea pagubelor
(1)Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detenţie sau la locul de muncă.
(2)Prejudiciul cauzat la locul de detenţie se repară pe baza ordinului de imputare emis de către conducătorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3)Împotriva ordinului de imputare, persoana condamnată poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripţia căreia este situat penitenciarul.
(4)Persoanele condamnate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinţate spre folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.