Capitolul viii - Monitorizare şi activităţi postadopţie - Legea 273/2004 privind procedura adopţiei*) - Republicare
M.Of. 739
În vigoare Versiune de la: 19 Aprilie 2024
Arată norme de aplicare
CAPITOLUL VIII:Monitorizare şi activităţi postadopţie
Art. 95
Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă. Monitorizarea postadopţie nu se realizează în cazul adopţiei interne a copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puţin 2 ani.
Art. 96
(1)În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.
(2)În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.
(3)La încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, direcţiile întocmesc un raport final de închidere a cazului şi introduc în R.N.A. copia electronică a acestuia. În situaţia în care, ulterior încuviinţării adopţiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativă, raportul va avea anexată şi copia actului care a stat la baza schimbării prenumelui.
Art. 97
(1)În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza teritorială a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, aceasta are obligaţia de a notifica direcţiei în a cărei rază teritorială se află noul domiciliu/noua reşedinţă a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluării obligaţiei de monitorizare postadopţie.
(2)În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare, împreună cu copilul adoptat, îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în altă ţară, direcţia de la domiciliul acestuia/acesteia realizează continuarea monitorizării postadopţie cu sprijinul A.N.P.D.C.A. în aceste cazuri, la solicitarea direcţiei, A.N.P.D.C.A. facilitează obţinerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul în care adoptatorul/familia adoptatoare şi-a stabilit domiciliul/reşedinţa.
Art. 98
(1)În cazul adopţiei internaţionale a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate, A.N.P.D.C.A. are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau cu părinţii săi adoptivi cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor.
(2)În scopul îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), A.N.P.D.C.A. trebuie să solicite realizarea monitorizării postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor.
(3)În cazul adopţiei internaţionale a unui copil cu reşedinţa obişnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în România, obligaţia monitorizării postadopţie revine direcţiei în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadopţie poate fi mai mare de 2 ani, dacă legea ţării de provenienţă a copilului o cere. Rapoartele întocmite în această perioadă se vor înainta A.N.P.D.C.A.
Art. 99
(1)Activităţile postadopţie se realizează planificat şi vizează acordarea de suport şi asistenţă de specialitate adoptatului şi adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate atât în timpul perioadei de monitorizare postadopţie sau semnalate direct de către cei adoptaţi ori de către adoptator/familia adoptatoare în perioada de monitorizare postadopţie, cât şi ulterior expirării acestei perioade.
(2)Obligaţia realizării activităţilor prevăzute la alin. (1) revine direcţiei de la domiciliul solicitantului. Aceste activităţi pot fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu A.N.P.D.C.A.
(3)Modelul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi la art. 22 alin. (2) lit. b) se aprobă prin decizie a preşedintelui A.N.P.D.C.A.
(4)Activităţile postadopţie pot consta în:
a)informare şi consiliere pentru copii şi părinţi;
b)organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităţilor parentale;
c)constituirea de grupuri de suport pentru copii şi părinţi;
d)sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopţia sa;
e)consilierea adoptatului în vederea dezvăluirii identităţii părinţilor fireşti/rudelor biologice;
f)consilierea şi pregătirea adoptatului/părinţilor fireşti/rudelor biologice în vederea contactării.
Art. 100
(1)Pe perioada monitorizării postadopţie, participarea la activităţile prevăzute la art. 99 alin. (4) este obligatorie pentru adoptatori dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulată în situaţiile în care se apreciază că există riscul compromiterii relaţiei dintre părinţi şi copilul/copiii adoptaţi ori ar putea determina, în timp, eşecul adopţiei.
(2)În situaţia în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuză să informeze copilul cu privire la adopţia sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie peste termenul minim prevăzut la art. 96 alin. (1).