Capitolul ix - Recompense, abateri şi sancţiuni disciplinare - Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 514

În vigoare

Versiune de la: 10 Mai 2024

CAPITOLUL IX:Recompense, abateri şi sancţiuni disciplinare

(1)Persoanelor condamnate care au o bună conduită şi care au întreprins eforturile necesare în cadrul muncii prestate sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se acordă, prin procedura stabilită prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, următoarele recompense:

a)ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;

b)suplimentarea numărului convorbirilor on-line;

c)suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite;

d)suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69, cu excepţia alin. (1) lit. d);

e)permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;

f)permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;

g)permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.

(2)Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de o comisie formată din director, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, la propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul penitenciarului.

(3)Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) pot fi acordate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).

(4)Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de ieşire din penitenciar nu poate depăşi 30 de zile, în situaţia schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

(5)Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate dispune, în situaţii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevăzută la alin. (2).

Art. 99: Permisiunea de ieşire din penitenciar

(1)Permisiunea de ieşire din penitenciar poate fi acordată, în condiţiile art. 98, în următoarele cazuri:

a)prezentarea persoanei condamnate, în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate;

b)susţinerea unui examen de către persoana condamnată;

c)menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate;

d)pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate;

e)participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică.

(2)Permisiunea de ieşire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis.

(3)Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim semideschis.

(4)Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim deschis.

(5)Permisiunea de ieşire din penitenciar, pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), poate fi acordată, pe o durată de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu excepţia celor care execută pedeapsa privativă de libertate în regim de maximă siguranţă, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (1).

(6)Solicitarea pentru ieşirea din penitenciar va fi însoţită de precizarea, de către deţinut, a locului unde urmează să se deplaseze, a itinerarului urmat, precum şi a mijloacelor financiare de care dispune pe durata permisiunii de ieşire din penitenciar.

Art. 100: Abateri disciplinare

(1)Constituie abateri disciplinare foarte grave încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 81 lit. a)-c) şi la art. 82 lit. a)-p), determinarea cu intenţie a altei persoane condamnate să săvârşească una dintre faptele prevăzute la art. 82 lit. a)-p), precum şi încălcarea altor obligaţii şi interdicţii prevăzute ca abateri foarte grave în alte acte normative.

(2)Constituie abateri disciplinare grave încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 81 lit. d)-f) şi la art. 82 lit. q)-ţ), determinarea cu intenţie a altei persoane condamnate să săvârşească una dintre faptele prevăzute la art. 82 lit. q)-ţ), precum şi încălcarea altor obligaţii şi interdicţii prevăzute ca abateri grave în alte acte normative.

(3)Constituie abateri disciplinare uşoare încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 81 lit. g)-l) şi la art. 82 lit. u)-x), determinarea cu intenţie a altei persoane condamnate să săvârşească una dintre faptele prevăzute la art. 82 lit. u)-x), precum şi a celor prevăzute ca abateri uşoare în alte acte normative.

Art. 101: Sancţiuni disciplinare

(1)Sancţiunile care pot fi aplicate în cazul săvârşirii abaterilor disciplinare sunt:

a)avertismentul;

b)suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o lună;

c)suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună;

d)suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare, corespondenţă şi asistenţă medicală, pe o perioadă de cel mult două luni;

e)suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni;

f)izolarea pentru maximum 10 zile.

(2)Aplicarea sancţiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate îngrădi dreptul la apărare, dreptul de petiţionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenţă, dreptul la asistenţă medicală, dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnică şi dreptul la odihnă.

(3)Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplică femeilor însărcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârstă de până la un an.

(4)Medicul aduce la cunoştinţă şi face recomandări preşedintelui comisiei de disciplină în situaţia existenţei oricărui motiv medical de împiedicare a aplicării şi executării sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului vizitează, ori de câte ori este necesar, persoanele condamnate care execută această sancţiune disciplinară.

(5)Sancţiunile cu caracter colectiv şi sancţiunile corporale sunt interzise. Pentru fiecare abatere disciplinară poate fi aplicată numai una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1).

(6)Mijloacele de imobilizare din dotare, precum şi orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sancţiuni disciplinare.

Art. 102: Constatarea abaterilor disciplinare

(1)Abaterile disciplinare se constată, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane, de către personalul administraţiei penitenciarului şi se consemnează într-un raport de incident.

(2)Raportul de incident se depune la şeful secţiei unde este deţinută persoana condamnată, în termen de 24 de ore de la data constatării abaterii.

(3)Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale se depun la şeful de secţie unde este deţinută persoana condamnată, nu mai târziu de prima zi lucrătoare.

Art. 103: Procedura disciplinară

(1)Procedura disciplinară se declanşează de către şeful secţiei unde este deţinută persoana condamnată, care înaintează raportul de incident comisiei de disciplină, în termen de 24 de ore.

(2)Comisia de disciplină este formată din directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în calitate de preşedinte, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un ofiţer desemnat de directorul penitenciarului, în calitate de membri. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul penitenciarului.

(3)Directorul penitenciarului desemnează una sau mai multe persoane din cadrul personalului penitenciarului, altele decât supraveghetorii, să efectueze cercetarea prealabilă. Persoana desemnată sau persoanele desemnate aduc la cunoştinţa deţinutului motivul declanşării procedurii disciplinare şi faptul că acesta poate propune administrarea de probe. Dispoziţiile art. 61 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4)În termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplină, persoana desemnată prezintă acesteia rezultatele cercetării prealabile. Cercetarea prealabilă are ca scop lămurirea incidentului sub toate aspectele şi presupune audierea persoanei condamnate cercetate şi verificarea apărărilor acesteia.

(5)În termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetării prealabile, comisia de disciplină, după ascultarea persoanei condamnate şi a oricărei altei persoane care are cunoştinţă despre împrejurările în care a fost săvârşită fapta, aplică prin hotărâre scrisă una dintre sancţiunile disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară.

(6)La stabilirea sancţiunii disciplinare se ţine seama de natura şi modul de comitere a abaterii, de persoana şi starea de sănătate a condamnatului, de abaterile disciplinare săvârşite anterior, de atitudinea persoanei condamnate după săvârşirea abaterii şi în timpul procedurii disciplinare.

(7)Hotărârea comisiei de disciplină se comunică persoanei condamnate de îndată, sub semnătură, de către secretarul comisiei de disciplină, cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia.

(8)În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplină ia cunoştinţă despre săvârşirea unei infracţiuni, informează directorul penitenciarului în vederea sesizării organului de urmărire penală competent.

Art. 104: Plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină

(1)Împotriva hotărârii comisiei de disciplină, prin care a fost aplicată o sancţiune disciplinară, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la comunicarea hotărârii.

(2)Plângerea formulată conform alin. (1) suspendă executarea sancţiunilor disciplinare.

(3)Persoana condamnată este ascultată la locul de deţinere, în mod obligatoriu.

(4)Competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul a cărui comisie a aplicat sancţiunea disciplinară.

(5)Dispoziţiile art. 56 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6)În vederea soluţionării plângerii, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate proceda la ascultarea oricărei altei persoane condamnate sau oricărei altei persoane care desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar.

(7)Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronunţând una dintre următoarele soluţii:

a)admite plângerea şi dispune anularea sau modificarea sancţiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplină;

b)respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă, după caz;

c)ia act de retragerea plângerii.

(8)Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia.

(9)Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

(10)Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea şi suspendă executarea acesteia.

(11)Contestaţiile se înaintează judecătoriei împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora. Contestaţiile se soluţionează de urgenţă şi cu precădere.

(12)Instanţa audiază în mod obligatoriu persoana condamnată, dispoziţiile art. 39 alin. (14)-(19) aplicându-se în mod corespunzător.

(13)Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află penitenciarul a cărui comisie a aplicat sancţiunea disciplinară.

(14)Hotărârea judecătoriei este definitivă.