Capitolul ii - Instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice - Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice*) - Republicare

M.Of. 948

În vigoare
Versiune de la: 2 Aprilie 2025
CAPITOLUL II:Instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice
Art. 8
(1)Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemnează personalul cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice.
(2)Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor desfăşura, separat sau, după caz, în cooperare, activităţi de prevenire şi combatere a violenţei domestice.
(3)Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în baza rolului său de structură centrală cu rol de coordonare metodologică a structurilor de specialitate descentralizate ce pot asigura intervenţia şi furnizarea de servicii sociale pentru victimele violenţei domestice, în parteneriat cu alte autorităţi publice centrale ce pot interveni sau pot furniza servicii sociale pentru diferite categorii de victime ale violenţei domestice, inclusiv copiii martori la violenţă domestică, şi împreună cu autorităţile administraţiei publice locale cu atribuţii privind asigurarea furnizării de servicii sociale vor monitoriza cooperarea interinstituţională locală pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
(4)Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile victimelor violenţei domestice.
(5)Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, exercită funcţiile de strategie, reglementare, reprezentare şi autoritate de stat în domeniul violenţei domestice, cu atribuţii în elaborarea, coordonarea, aplicarea strategiilor şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei domestice.
(6)Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi gestionează baza de date naţională privind victimele violenţei domestice şi agresorii care beneficiază de furnizarea serviciilor sociale existente la nivelul fiecărui judeţ. În scopul asigurării unui caracter unitar al colectării, centralizării, elaborării şi diseminării indicatorilor statistici relevanţi privind victimele violenţei domestice şi agresorii, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi poate extinde sfera datelor colectate, prin intermediul colaborării interinstituţionale cu ministerele şi instituţiile cu atribuţii în domeniu.
(7)Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi asigură coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei şi bărbaţi în toate politicile, programele şi cercetarea în domeniul inteligenţei artificiale, pentru a evita potenţialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen şi violenţa cibernetică.
(8)Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, elaborează şi aplică măsuri speciale de integrare pe piaţa muncii a victimelor violenţei domestice.
(9)Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei domestice, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare şi monitorizare a activităţilor întreprinse, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.
______
*)A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 365/2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iunie 2018.
Art. 9
(1)Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, elaborează şi difuzează anual materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele violenţei domestice.

(2)Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a elabora instrucţiuni pentru a se asigura de faptul că medicii de familie şi medicii specialişti din sistemul de sănătate public sau privat notează în fişa pacientului suspiciunile de violenţă domestică şi că în fiecare unitate sanitară sunt afişate informaţii despre serviciile de informare şi consiliere pentru victimele violenţei domestice de tip linie telefonică de urgenţă - helpline.

(3)Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligaţia de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violenţa cibernetică şi să ofere asistenţă practică autorităţilor centrale şi locale în prevenirea şi răspunsul la violenţa cibernetică. Împreună cu instituţiile prevăzute la art. 8, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor stabileşte, promovează şi bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru alfabetizare digitală.
Art. 10
(1)Ministerul Educaţiei şi Cercetării are obligaţia de a efectua demersurile necesare pentru a introduce la nivelul curriculumului implementat la clasă activităţi de învăţare referitoare la: egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relaţiile interpersonale, violenţă de gen şi dreptul la integritate personală, precum şi combaterea stereotipurilor discriminatorii ce au la bază rolurile de gen, adaptate vârstei şi înţelegerii elevilor. Judecătorii, procurorii, reprezentanţi ai poliţiei, organizaţiile neguvernamentale, precum şi instituţiile publice ce desfăşoară activitate în domeniu pot desfăşura activităţi extracurriculare în învăţământul preuniversitar, pe teme legate de violenţa domestică.
(2)Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte procedura aplicabilă de către inspectoratele şcolare judeţene în vederea transferării urgente, cu caracter temporar, a copiilor victime sau martori ai violenţei domestice la unitatea şcolară recomandată de către instituţiile care oferă servicii sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
(3)Ministerul Educaţiei şi Cercetării realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate şi în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru cadre didactice, părinţi şi copii, în vederea prevenirii violenţei domestice, a hărţuirii şi a violenţei sexuale, inclusiv parteneriate şcoală-comunitate-familie.
(4)Ministerul Educaţiei are obligaţia de a se asigura că în fiecare unitate de învăţământ sunt afişate informaţii despre serviciile de informare şi consiliere pentru victimele violenţei domestice de tip linie telefonică de urgenţă - helpline.

Art. 11
Serviciul de probaţiune desfăşoară, potrivit competenţelor legale, activităţi de reintegrare socială a persoanelor sancţionate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate pentru infracţiuni care, potrivit prezentei legi, pot fi considerate ca fiind violenţă domestică.
Art. 12
Autorităţile prevăzute la art. 8 asigură pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor desemnate cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice.
Art. 13
(1)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a)să includă problematica prevenirii şi combaterii violenţei domestice în strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană şi locală;
b)să acorde sprijinul logistic, informaţional şi material compartimentelor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice;
c)să înfiinţeze direct, în parteneriat public sau, după caz, în parteneriat public-privat, servicii sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi să susţină funcţionarea acestora;
d)să dezvolte programe de prevenire şi combatere a violenţei domestice;
e)să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare şi dezalcoolizare;
f)să elaboreze şi să implementeze proiecte în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice;
g)să îşi prevadă în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială pentru victimele violenţei domestice şi pentru alte măsuri ce vizează prevenirea şi combaterea violenţei domestice;
h)să suporte, din bugetul local, în cazurile de violenţă domestică constatate în urma luării în evidenţă a victimei de către serviciile publice de asistenţă socială, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum şi cele necesare pentru obţinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei domestice;
i)să suporte, din bugetul local, în cazurile de violenţă domestică constatate în urma luării în evidenţă a victimei de către serviciile publice de asistenţă socială, cheltuielile cu asistenţa medicală a victimelor violenţei domestice care nu sunt asigurate medical;
j)să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă domestică.
k)să afişeze la sediul acestora şi să publice pe paginile web informaţii cu privire la modalităţile de accesare a serviciilor sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi despre programele pe care le implementează în acest domeniu;
l)să efectueze anual şi să publice pe pagina web un raport care să rezume măsurile dispuse şi programele implementate pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei domestice şi ce cheltuieli au fost suportate din bugetul local pentru îndeplinirea obligaţiilor de la lit. g), h) şi i);
m)să afişeze în staţiile de transport public în comun numărul liniei telefonice de urgenţă - helpline şi orice alte informaţii despre accesarea serviciilor sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice sau programele derulate;
n)să includă în contractele cu furnizorii de servicii de transport public în comun obligaţia acestora de a afişa în mijloacele de transport numărul liniei telefonice de urgenţă - helpline.

(2)Autorităţile administraţiei publice locale desemnează personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă domestică.
(3)Primarii şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult, organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4)La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se înfiinţează, pe lângă direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, echipa intersectorială în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, cu rol consultativ.
(5)Echipa intersectorială are în componenţa sa câte un reprezentant al poliţiei, jandarmeriei, direcţiei de sănătate publică, al compartimentului violenţei domestice din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, al serviciilor sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi al organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu.
(6)Din echipa intersectorială pot face parte, dar fără a se limita, şi reprezentanţii serviciilor de probaţiune, ai unităţilor de medicină legală, precum şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniu.
(7)Echipa intersectorială propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniu, asigură cooperarea dintre instituţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) şi evaluează anual activitatea în domeniu.
(8)Înfiinţarea şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 14
Persoanele desemnate de autorităţile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenţă domestică vor avea următoarele atribuţii principale:
a)monitorizarea cazurilor de violenţă domestică din sectorul sau unitatea teritorială deservită; culegerea informaţiilor asupra acestora; întocmirea unei evidenţe separate; asigurarea accesului la informaţii la cererea organelor judiciare şi a părţilor sau reprezentanţilor acestora;
b)informarea şi sprijinirea lucrătorilor poliţiei care în cadrul activităţii lor specifice întâlnesc situaţii de violenţă domestică;
c)identificarea situaţiilor de risc pentru părţile implicate în conflict şi îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;
d)colaborarea cu instituţii locale de protecţie a copilului şi raportarea cazurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e)instrumentarea cazului împreună cu asistentul social.
Art. 15
Autorităţile publice cu atribuţii în domeniu pot desemna pentru instrumentarea cazurilor de violenţă domestică următoarele categorii de profesionişti, fără a se limita însă la acestea: asistenţi sociali, psihologi şi consilieri juridici sau persoane cu atribuţii de asistenţă socială, angajaţi ai direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, direcţiilor de asistenţă socială, serviciilor publice de asistenţă socială, poliţişti de proximitate, asistenţi sociali, psihologi şi consilieri juridici, precum şi personal cu atribuţii de asistenţă socială al unor organizaţii neguvernamentale sau furnizori de servicii sociale autorizaţi cu care una dintre autorităţile publice a întocmit un contract de furnizare de servicii privind această activitate.