Art. 13. - Legea 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor
M.Of. 550
În vigoare Versiune de la: 6 Decembrie 2025 până la: 1 Ianuarie 2026
Art. 13 
(1)[textul din Art. 13, alin. (1) din capitolul III a fost abrogat la 06-dec-2025 de Art. I, punctul 25. din Legea 202/2025]
(2)Fondul publică pe site-ul propriu informaţii referitoare la demersurile necesare pentru obţinerea de la Fond a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări potrivit prezentei legi.
(3)În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor şi informaţiilor aferente cererilor de plată şi cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6), inclusiv a documentelor şi informaţiilor preluate de la asigurător, ţinând seama de normele aplicabile în materie, de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum şi de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
(31)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii reprezentând daune morale se face cu respectarea principiului echităţii, prin raportare la consecinţele negative suferite în plan fizic şi psihic, ţinându-se cont de criterii obiective şi rezonabile.
(4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 123; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
(51)Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (5) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Dreptul petenţilor la acţiune contra Fondului pentru plata creanţelor de asigurări, după înregistrarea de către aceştia a cererilor de plată, se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la data naşterii dreptului.
(1)[textul din Art. 13, alin. (1) din capitolul III a fost abrogat la 06-dec-2025 de Art. I, punctul 25. din Legea 202/2025](2)Fondul publică pe site-ul propriu informaţii referitoare la demersurile necesare pentru obţinerea de la Fond a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări potrivit prezentei legi.(3)În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor şi informaţiilor aferente cererilor de plată şi cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6), inclusiv a documentelor şi informaţiilor preluate de la asigurător, ţinând seama de normele aplicabile în materie, de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum şi de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.(31)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii reprezentând daune morale se face cu respectarea principiului echităţii, prin raportare la consecinţele negative suferite în plan fizic şi psihic, ţinându-se cont de criterii obiective şi rezonabile.(4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 123; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.(51)Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (5) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(6)Dreptul petenţilor la acţiune contra Fondului pentru plata creanţelor de asigurări, după înregistrarea de către aceştia a cererilor de plată, se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la data naşterii dreptului.