Capitolul vii - Scopul, structura şi caracteristicile evaluărilor - Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar

M.Of. 613

În vigoare
Versiune de la: 1 Septembrie 2025
CAPITOLUL VII:Scopul, structura şi caracteristicile evaluărilor
SECŢIUNEA 1:Aspecte generale privind evaluarea
Art. 95
(1)Scopurile evaluării sunt orientarea şi optimizarea procesului de predare-învăţare, precum şi gestionarea propriilor rezultate ale învăţării.
(2)Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
Art. 96
(1)Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a)în învăţământul primar, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: "foarte bine", "bine", "suficient" sau "insuficient";
b)în învăţământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c)în învăţământul liceal şi în învăţământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d)prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e)prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2)Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.
(3)Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naţionale de evaluare şi/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârşită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(4)Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5)Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, şi la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competenţele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.
Art. 97
(1)Evaluarea realizată pe baza standardelor naţionale de evaluare, ca niveluri de performanţă a competenţelor specifice din programele şcolare, stă la baza planurilor individuale de învăţare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcţie orientativă pentru procesul de evaluare, şi răspunde de menţinerea şi actualizarea permanentă a acesteia.
(2)CNCE elaborează metodologiile, standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ şi pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Ministerul Educaţiei, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum şi întregul proces de realizare şi implementare a standardizării evaluărilor şi examenelor naţionale.
SECŢIUNEA 2:Evaluarea în parcursul şcolar
Art. 98
(1)Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de şcolarizare, rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale şi informale.
(2)Portofoliul educaţional se utilizează începând cu debutul învăţământului obligatoriu şi este utilizat pe tot parcursul învăţământului preuniversitar. Informaţii din portofoliul educaţional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaţionale şi fundamentarea intervenţiilor de sprijin.
(3)La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenţilor de învăţământ liceal se poate realiza şi o recomandare sub forma unei orientări vocaţionale de încadrare pe piaţa forţei de muncă. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.
(4)După finalizarea învăţământului obligatoriu, portofoliul educaţional poate fi completat cu rezultate ale activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
(5)Portofoliul educaţional este obligatoriu începând cu generaţia de preşcolari care intră în grupa mijlocie şi generaţia de elevi din clasa pregătitoare, în anul şcolar 2024-2025. Formatul portofoliului educaţional, modalitatea de înscriere a datelor şi alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6)Rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unităţilor de educaţie extraşcolară sunt cuprinse în portofoliul educaţional.
(7)În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei prin intermediul CNEI şi CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achiziţionării instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD şi centrelor pentru cariera didactică, denumite în continuare CCD, va asigura costurile licenţierii de către consilierul şcolar a utilizării instrumentelor, precum şi costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licenţiate, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).
(8)Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naţionale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcţională, corelate cu profilul absolventului.
(9)Funcţionarea şi gestionarea platformei naţionale de alfabetizare funcţională sunt realizate de CNCE.
(10)Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă publicităţii anual de către Ministerul Educaţiei.
Art. 99
(1)La finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor, în colaborare cu consilierul şcolar, întocmeşte un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi socioemoţionale ale copilului, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)La finalul clasei pregătitoare şi al clasei I, personalul didactic de predare responsabil întocmeşte, în colaborare cu profesorul consilier şcolar, pe secţiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor socioemoţionale şi cognitive, cu centrare pe abilităţile de citit, scris şi calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele naţionale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)În situaţia în care elevul urmează învăţământul gimnazial în altă unitate de învăţământ, unitatea de învăţământ de provenienţă transmite rapoartele descriptive de evaluare şi planurile individualizate de învăţare, părţi componente ale portofoliului educaţional, unităţii de învăţământ la care elevul urmează învăţământul gimnazial.
(4)La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, elevii susţin evaluări naţionale scrise, obligatorii, la limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Aceste evaluări includ şi itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la monitorizarea calităţii învăţării, cu rol reglator la nivel de sistem.
(5)Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
(6)Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate de învăţare, reprezentând criteriu de evaluare a activităţii profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)În vederea aplicării evaluărilor naţionale, cu rol de monitorizare şi prognoză, Ministerul Educaţiei, prin CNCE, realizează bănci de itemi standardizaţi.
Art. 100
(1)Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
(2)Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere vocaţională şi de orientare şcolară şi profesională care se desfăşoară pe tot parcursul ciclului gimnazial în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Numărul de locuri alocate pentru primul an al învăţământului liceal este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.
Art. 101
(1)După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională, obligatorie. Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale.
(3)Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu dizabilităţi şi/sau CES şi de către elevi de etnie romă.
(4)Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) şi (3) se atribuie pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.
(5)În situaţia în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul şcolar următor.
(6)Data desfăşurării concursului de admitere se stabileşte prin ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea calendarului de desfăşurare a probelor evaluării naţionale, a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal şi se face publică la începutul fiecărui an şcolar.
(7)Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an şcolar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.
(8)Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate şi unice la nivel naţional, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei şcolare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Pot participa la concursul de admitere elevii care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naţionale. Candidaţii sunt admişi în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiţia promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admişi la concursul de admitere participă la repartiţia computerizată.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), unităţile de învăţământ organizează, pentru filiera vocaţională, anterior susţinerii evaluării naţionale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.
(11)Unităţile de învăţământ din cadrul învăţământului liceal tehnologic şi tehnologic dual stabilesc condiţiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri.
(12)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (10) şi (11) unităţile de învăţământ au obligaţia de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susţin probele de aptitudini, programele şi procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generaţie, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susţin la cel mult două discipline.
(13)Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Calendarul de desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal se publică, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul anului şcolar.
SECŢIUNEA 3:Examenul naţional de bacalaureat
Art. 102
(1)Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, pe piaţa muncii.
(2)Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvenţă, respectiv clasa a XIII-a de liceu - frecvenţă redusă, respectiv seral, pot susţine examenul naţional de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.
(4)Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
a)proba A01 - probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
b)proba A02 - probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
c)proba A1 - probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, şi pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
d)proba A2 - probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, cu excepţia elevilor care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e)proba A3 - probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f)proba B - două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin excepţie, elevii din învăţământul în limba unei minorităţi naţionale care studiază o singură limbă de circulaţie internaţională susţin proba doar din această limbă;
g)proba C - proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
h)proba D - probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorităţi naţionale în unităţi de învăţământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
i)proba E - două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;
j)proba F - probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5)Proba E - probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:
a)pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b)pentru profilul real, specializarea ştiinţele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;
c)pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d)pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e)pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f)pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6)Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:
a)pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b)pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c)pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7)Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi se dă publicităţii la începutul ciclului de învăţământ.
(8)Elevii surzi şi/sau hipoacuzici au dreptul de a susţine examenul naţional de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 103
(1)Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au susţinut proba A01, A02, respectiv F şi au obţinut calificativul admis;
b)au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) şi au obţinut la proba B cel puţin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au obţinut cel puţin nivelul "mediu";
c)au susţinut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
d)au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
e)au susţinut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
f)au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la A1, A2, A3, D şi E, cel puţin egală cu 6.
(2)În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3)Absolvenţilor de liceu care au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi orale prevăzute la art. 102 alin. (4).
(4)În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).
(5)În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza şi o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Candidaţii pot susţine probele din cadrul examenului naţional de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(8)Probele B, C şi F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Probele orale A01, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D şi E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susţin după încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.
Art. 104
(1)Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.
(2)În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii la profesia relevantă pentru domeniul de certificare.
(3)Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la începutul fiecărui an şcolar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă într-o probă practică, prin realizarea şi prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operaţii specifice, conform domeniului, specializării şi calificării candidatului.
(4)După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 4 care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii sau accesul în învăţământul postliceal.
(5)Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la finalul fiecărui an şcolar, pentru anul şcolar următor. Examenul de certificare a competenţelor profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin realizarea şi susţinerea unui proiect, conform domeniului, specializării şi calificării candidatului. Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, în cazul în care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.
(6)Obţinerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiţionată de promovarea examenului naţional de bacalaureat.