Secţiunea 2 - Educaţia specială - Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar

M.Of. 613

În vigoare
Versiune de la: 1 Septembrie 2025
SECŢIUNEA 2:Educaţia specială
Art. 68
(1)Educaţia specială reprezintă forma de educaţie flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilităţi mintale, psihice, intelectuale şi/sau senzoriale, precum şi din cauza unor dizabilităţi fizice, motorii şi neuromotorii, tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse şi de sprijin specializat.
(2)Educaţia specială se desfăşoară prin intermediul învăţământului special şi special integrat şi vizează:
a)beneficiarii primari cu CES integraţi în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învăţământului de masă;
b)beneficiarii primari cu CES integraţi în clase/grupe speciale organizate în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învăţământului de masă sau special;
c)beneficiarii primari cu CES din învăţământul special, care urmează curriculumul învăţământului special;
d)beneficiarii primari cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează "Şcoala din spital";
e)beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3)Educaţia specială se asigură începând cu nivelul antepreşcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferenţiat, în funcţie de cerinţele educaţionale speciale ale acestora:
a)prin adaptarea curriculumului şcolar şi completarea, prin intervenţie specifică, a procesului de predare-învăţare-evaluare;
b)prin activităţi complementare.
(4)Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaţionale şi de asistenţă beneficiarilor primari cu cerinţe educaţionale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum şi de implementare a planului individualizat de servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(5)Educaţia beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învăţare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburări specifice de învăţare este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Evaluarea şi diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluată, conform unui protocol naţional de evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(7)Învăţământul special şi special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ din România, este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme.
(8)Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu CES. Învăţământul special integrat se organizează în învăţământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev cu CES în grupe, clase sau formaţiuni de studiu din învăţământul de masă.
(9)Tipurile de unităţi/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de organizare a acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a educaţiei incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)Unităţile de învăţământ de masă pot colabora cu facultăţi de psihologie acreditate şi licee pedagogice, pentru ca studenţii şi elevii respectivelor facultăţi sau licee aflaţi în practică să asiste elevii cu CES şi/sau dizabilităţi în timpul orelor de curs.
Art. 69
(1)În învăţământul antepreşcolar, educaţia specială se organizează sub forma grupelor de intervenţie timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilităţi fizice, intelectuale şi/sau senzoriale, a unor tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, asigurându-se terapii specifice de recuperare şi compensare, precum şi servicii specializate de asistenţă socială, medicală, psihologică, consiliere psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate şi potrivite nevoilor educaţionale specifice. Modul de organizare, terapiile şi serviciile de intervenţie timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului sănătăţii şi al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(2)În învăţământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învăţământul preşcolar, educaţia specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:
a)sprijin special de nivel I - bazal;
b)sprijin special de nivel II - suplimentar;
c)sprijin special de nivel III - intensiv;
d)sprijin special de nivel IV - special.
(3)Sprijinul special de nivel I - bazal - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu CES‚ inclusiv dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare‚ în urma evaluării complexe‚ care urmează curriculumul învăţământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea de învăţământ‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare şi/sau utilizare de tehnologii asistive.
(4)Elevii cu nivel de sprijin I - bazal - beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi de intervenţii de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-consilieri şcolari, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi de activităţi pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spaţii dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ liceal special.
(5)Sprijinul special de nivel II - suplimentar - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu CES, inclusiv cu dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare, inclusiv cei aflaţi anterior în nivelul de sprijin I - bazal care necesită adaptări curriculare parţiale, activităţi de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, în timpul şi în afara orelor de curs, în sala de clasă şi/sau în camerele-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic şi alte spaţii dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ special.
(6)Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin II - suplimentar - beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul şcolar pentru a permite activităţi terapeutice cu specialiştii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate, inclusiv din centrele de educaţie incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unităţi de învăţământ special. La acest nivel, în funcţie de nevoi, preşcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator şi ale unui interpret mimico-gestual.
(7)Sprijinul special de nivel III - intensiv - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale‚ inclusiv dizabilităţi, care urmează:
a)curriculumul pentru învăţământul de masă, adaptat pentru toate ariile curriculare, activităţi de sprijin sporit între 2-4 ore/săptămână, realizate de cadrul didactic de sprijin, şi intervenţii individualizate specifice, precum şi intervenţii din partea echipei multidisciplinare de profesori-consilieri şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate;
b)un curriculum modificat şi programe speciale, precum şi intervenţii individualizate complexe şi integrate.
(8)Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin III - intensiv:
a)desfăşoară cel mult 70% din activităţile de învăţare în spaţii speciale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în grupuri reduse, sau în unităţi de învăţământ special, inclusiv în centre şcolare de educaţie incluzivă;
b)participă la activităţi limitate de educaţie generală, în funcţie de propriul profil.
(9)Sprijinul special de nivel IV - special - reprezintă o formă de educaţie specială care se desfăşoară în unităţi de învăţământ special. Preşcolarii/Elevii desfăşoară activităţi de învăţare, terapii educaţionale complexe şi integrate şi terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi şi profesori kinetoterapeuţi, implementate de către cadre didactice în unităţile de învăţământ special, pentru preşcolarii/elevii cu CES şi/sau cu dizabilităţi ale căror obiective de creştere, dezvoltare sau învăţare nu pot fi atinse prin alte măsuri de sprijin educaţional incluziv.
(10)CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE şi DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel judeţean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).
(101)Până la înfiinţarea şi operaţionalizarea CNEI, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).

(11)Componenţa comisiei responsabile cu orientarea şcolară şi profesională a copiilor şi tinerilor cu CES, la nivel judeţean, pentru stabilirea nivelului de sprijin şi a serviciilor de intervenţie necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP anual.
(12)Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă şi de şcolarizare. În funcţie de evoluţia preşcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preşcolarul/elevul în cauză poate transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunităţii emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri. Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.
(13)Pentru beneficiarii primari identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale se elaborează de către echipa multidisciplinară constituită de CJRAE/CMBRAE planul educaţional personalizat, care va include şi servicii pentru familie, servicii psihologice şi servicii de asistenţă psihopedagogică, servicii de sprijin în învăţare, terapii specifice, kinetoterapie şi facilitare. Planul educaţional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educaţional al elevului. Modelul planului educaţional personalizat, precum şi modul de întocmire şi de monitorizare a acestuia se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(14)Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar cu atribuţii în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 67, de a îndeplini activităţi de orientare către învăţământul special în mod abuziv este abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.
(15)Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale se asigură condiţii de egalizare de şanse, în funcţie de tipul de tulburare/afecţiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învăţare, cât şi la susţinerea evaluării naţionale, a examenului naţional de bacalaureat şi a examenelor de certificare a competenţelor profesionale/calificării, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16)În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), procesul educaţional se poate desfăşura şi în cadrul grupelor/claselor organizate în unităţile de învăţământ de masă.
(17)Orientarea/Reorientarea dinspre învăţământul special spre învăţământul de masă şi invers a copilului/elevului cu CES se face cu consultarea părinţilor/reprezentantului legal ai/al acestuia. Aceştia au dreptul să conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei.
Art. 70
(1)Educaţia specială se organizează, în general, în unitatea de învăţământ de proximitate a domiciliului elevului. În situaţia în care tipul de sprijin menţionat la art. 69 nu se poate asigura în unitatea de învăţământ din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învăţământ care asigură sprijinul necesar.
(2)Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiştii din cadrul CJRAE/CMBRAE şi din cadrul unităţilor de învăţământ special, care reprezintă centre-resursă pentru educaţia specială din toate unităţile de învăţământ.
(3)În lipsa personalului necesar, directorul unităţii de învăţământ, cu acordul consiliului de administraţie, poate achiziţiona serviciile necesare îndeplinirii obligaţiilor legale, costurile fiind acoperite din finanţarea de bază potrivit dispoziţiilor art. 139 alin. (2) lit. c) şi alin. (6).
(4)Toate activităţile şi serviciile de educaţie specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.
(5)Antepreşcolarii/Preşcolarii/Elevii cu CES, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ de masă sau în unităţi de învăţământ special, de stat şi particulare, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului şcolar, de una dintre următoarele forme de sprijin:
a)vouchere educaţionale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
*) Aplicarea prevederilor art. 70 alin. (5) lit. a) se suspendă până la începutul anului şcolar 2027-2028.
b)asistenţă socială completă, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcăminţii şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate din cadrul direcţiilor generale judeţene/direcţiei municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(6)Procedura de acordare a voucherelor educaţionale pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează beneficiari primari cu CES pot beneficia şi de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi recuperare.
Art. 71
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 15, durata şcolarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de tipul şi nivelul de severitate a dizabilităţii şi a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Educaţia specială realizată în cadrul învăţământului special şi special integrat dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, precum şi de metode de evaluare adaptate tipului şi nivelului de severitate a dizabilităţii şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finanţării de bază, finanţarea per elev/preşcolar din unităţile de învăţământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II şi, după caz, III se va calcula aplicând la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispoziţiilor art. 139 alin. (6).
(4)Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III şi IV pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de dizabilitate, în unităţile de învăţământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.
(5)Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
(6)În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, organizează ateliere protejate, care pot fi oferite şi de furnizori publici şi privaţi de servicii sociale acreditaţi sau întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înfiinţate şi în unităţile de învăţământ special, inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie incluzivă.
(7)Ministerul Educaţiei stabileşte, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu alte autorităţi responsabile, cadrul legal pentru încurajarea şi facilitarea accesului şi participării pe piaţa forţei de muncă şi/sau în învăţământul superior a beneficiarilor primari cu CES.