Capitolul iv - Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar - Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar

M.Of. 613

În vigoare
Versiune de la: 1 Septembrie 2025 până la: 18 Decembrie 2025
CAPITOLUL IV:Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
SECŢIUNEA 1:Educaţia timpurie
Art. 30
(1)Creşele şi grădiniţele, ca unităţi de educaţie timpurie, fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani, respectiv copiilor preşcolari cu vârste între 3 şi 6 ani sau aflaţi în situaţia prevăzută la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educaţie şi evaluări anuale, în baza cărora se efectuează raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi socioemoţionale, prevăzut la art. 99 alin. (1).
(2)Creşele şi grădiniţele pot funcţiona ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, ca structuri arondate în cadrul altor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau ca grupe în cadrul unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. Tipurile de program din unităţile de educaţie timpurie sunt program normal şi program prelungit.
(3)În unităţile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creşe şi grădiniţe ori în situaţia în care numărul de locuri din creşe şi grădiniţe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreşcolară sau preşcolară din circumscripţia şcolară sau din unitatea administrativ-teritorială se pot dezvolta servicii de educaţie timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniţă comunitară şi altele asemenea, care vor funcţiona ca structuri ale unităţilor de învăţământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unităţi administrativ-teritoriale.
(4)Standardele de calitate pentru unităţile de educaţie timpurie ori serviciile de educaţie timpurie complementare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de educaţie timpurie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(5)Ministerul Educaţiei iniţiază hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie complementare.
(6)Angajatorii care înfiinţează, potrivit prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar pentru a oferi servicii de educaţie timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajaţi, beneficiază de facilităţi, cu scopul susţinerii acestora în desfăşurarea procesului de învăţământ, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. Angajatorul poate opta pentru deducerea parţială a sumelor acordate în mod distinct angajaţilor pentru acoperirea costurilor cu educaţia timpurie a copiilor, din obligaţiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat.
SECŢIUNEA 2:Învăţământul primar
Art. 31
(1)Învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă, începând cu anul şcolar 2029-2030.
(2)În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învăţământul primar se face în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare şi copiii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4)Prin excepţie de la alin. (2), la cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august şi până la sfârşitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel preşcolar, de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către DJIP/DMBIP.
(5)La cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
(6)La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de masă în clasa pregătitoare şi copiiicu CES cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(7)La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali, pot fi înscrişi în învăţământul special în clasa pregătitoare copiii cu CES, cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani împliniţi până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea.

(8)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip "Şcoala după şcoală" dedicat învăţământului primar.
SECŢIUNEA 3:Învăţământul gimnazial
Art. 32
(1)Învăţământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
(2)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip "Şcoala după şcoală" dedicate învăţământului gimnazial.
(3)Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă, începând cu anul 2030.
(4)Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unităţile de învăţământ care nu deţin clase de nivel primar se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 4:Învăţământul liceal
Art. 33
(1)Învăţământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee tehnologice şi cuprinde clasele a IX-a - a XII-a pentru învăţământul cu frecvenţă şi clasele a IX-a - a XIII-a pentru învăţământul cu frecvenţă seral şi învăţământul cu frecvenţă redusă.
(2)În cadrul învăţământului liceal funcţionează trei filiere distincte:
a)filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b)filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;
c)filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
(3)Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii, inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal în una dintre cele trei filiere, teoretică, vocaţională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pentru situaţii justificate, unităţile de învăţământ liceal pot şcolariza mai puţin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii.
(5)Unităţile de învăţământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei prevăzut la alin. (3).
(6)Filiera tehnologică şi filiera vocaţională au o orientare practică şi activităţile de predare/învăţare/evaluare se pot derula, parţial, la potenţiali angajatori sau instituţii relevante cu care unităţile de învăţământ au încheiate contracte de pregătire practică. În cadrul acestor filiere se organizează programe menite să dezvolte competenţele necesare integrării profesionale ulterioare.
(7)Transferul între filierele, profilurile şi specializările din învăţământul liceal se face, de regulă, începând cu anul şcolar următor, în baza unor evaluări, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8)Prin excepţie de la prevederile alin. (7), unităţile de învăţământ liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, în primele 30 de zile de la începerea anului şcolar, în condiţiile prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naţionale.
(9)Finalizarea a cel puţin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocaţională sau a 4 ani în învăţământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.

*) Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (9) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, la finalizarea liceului tehnologic, generaţia de elevi înscrisă în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026 dobândeşte o calificare de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unui examen de certificare a calificării profesionale.

(10)Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor.
(11)Ministerul Educaţiei este abilitat să evalueze periodic şi să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).
(12)Durata studiilor în învăţământul liceal cu frecvenţă zi este, de regulă, de 4 ani, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. d) şi cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Pentru formele de învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(13)Absolvenţii nivelurilor 3 şi 4 de calificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(14)Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, după caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/judeţean, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale elaborate şi monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorţii regionale şi comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(15)Pregătirea prin învăţământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Centrului Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD. Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor ocupaţionale aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu există standarde ocupaţionale actualizate.
(16)Organizarea, funcţionarea şi accesul în filiera tehnologică, durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, după caz, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(17)Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă zi. Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă şi cu frecvenţă seral, în unităţile de învăţământ stabilite de DJIP/DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
(18)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip "Şcoala după şcoală" dedicate învăţământului liceal.
(19)Elevii pot opta pentru obţinerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun şi curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ. Calificările obţinute în funcţie de filiere, profiluri sau specializări, precum şi respectarea standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
(20)Conform alin. (19), după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii.
Art. 34
(1)Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici şi/sau în centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă sau în instituţii publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale UE, componenta de formare profesională iniţială.
(2)Ponderea numărului de ore alocată stagiilor de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 5:Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual
Art. 35
(1)Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a învăţământului liceal şi postliceal tehnologic în unităţi de învăţământ de stat şi/sau particulare pentru învăţământul liceal, în şcoli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, învăţământ care se desfăşoară pe bază de contract.
(2)Învăţământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:
a)este organizat, într-un cadru unitar, de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, de bresle sau asociaţii meşteşugăreşti, clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică;
b)asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor;
c)operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puţin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învăţământul liceal tehnologic, şi pot finanţa alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d)unităţile administrativ-teritoriale pot sprijini învăţământul liceal tehnologic dual prin finanţarea unor cheltuieli de natura investiţiilor, cheltuieli materiale, burse şi stimulente pentru elevi şi personalul din învăţământ implicat, cheltuieli privind mobilităţile şi cheltuieli pentru formarea profesională.
(3)Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământ liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 22 alin. (11), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) şi i), art. 56 alin. (11), art. 62 lit. o1), art. 68 alin. (41) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Elevii care au împlinit vârsta de 16 ani pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parţial cu operatorii economici, conform prevederilor legale în vigoare. Activitatea prestată în baza contractului individual de muncă încheiat cu operatorul economic se echivalează cu activitatea de instruire practică, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Persoanele fizice care desfăşoară activităţi de tutorat, angajate de către operatori economici implicaţi în programe de învăţământ tehnologic dual, beneficiază şi ele de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educaţiei şi al ministrului finanţelor.
(6)De prevederile alin. (5) beneficiază şi elevii angajaţi de operatorii economici conform alin. (4).
(7)Condiţiile specifice pentru beneficiarii menţionaţi la alin. (5) şi (6) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului finanţelor.
(8)Învăţământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) şi se realizează prin:
a)încheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulţi operatori economici sau între structuri asociative/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi cel puţin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
b)încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, părinţii/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor, prin care nu se pot limita opţiunile ulterioare de continuare a studiilor.
(9)În învăţământul liceal tehnologic dual, tutorii de practică răspund, în condiţiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea şi derularea pregătirii practice organizate de angajator, realizarea evaluării elevilor practicanţi, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practică, şi iniţierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de recuperare/măsurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilităţile tutorelui şi ale cadrului didactic coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică.
(10)Organizarea, funcţionarea şi accesul în învăţământul liceal tehnologic dual, durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(11)Structura curriculumului va asigura o distribuţie echitabilă între activităţile de învăţare‚ predare şi activităţile de învăţare prin muncă.
SECŢIUNEA 6:Învăţământul preuniversitar cu profil agricol şi silvic
Art. 36
(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţin pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finanţarea de investiţii specifice în agricultură şi industria alimentară cu toate ramurile ei, în silvicultură, precum şi a cheltuielilor materiale necesare funcţionării acestora, în conformitate cu dispoziţiile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fiind aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca anexă la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ.
(3)Bunurile mobile şi imobile achiziţionate/realizate pe baza finanţării prevăzute la alin. (1) intră în proprietatea autorităţii publice locale pe raza căreia este situată unitatea de învăţământ cu personalitate juridică beneficiară şi se utilizează conform destinaţiei stabilite de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor exclusiv pentru desfăşurarea activităţilor liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(4)Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv al ministrului educaţiei şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
(5)În raport cu necesităţile identificate pe piaţa muncii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine finanţarea cheltuielilor aferente înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii şi silviculturii, a unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor şcolare de specialitate, schimburi de experienţă, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(6)În vederea dezvoltării învăţământului agricol şi silvic, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pot propune:
a)alocarea fundamentată a unei cifre de şcolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)măsuri privind îmbunătăţirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, cu respectarea legislaţiei privind asigurarea calităţii;
c)înfiinţarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislaţiei în vigoare, în domeniul agricol şi silvic.
(7)În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, directorul acestora încheie un contract de management privind gestiunea investiţiilor specifice în agricultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv gestiunea investiţiilor specifice în silvicultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea utilizării, întreţinerii şi exploatării eficiente a bunurilor finanţate conform prevederilor alin. (1).
(8)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au dreptul de a coordona şi controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvicultură gestionează, utilizează, întreţin şi exploatează investiţiile specifice în agricultură şi silvicultură prevăzute la alin. (1).
(9)În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, prin excepţie de la prevederile art. 128 alin. (2) lit. f), consiliile de administraţie se măresc cu 2 membri, desemnaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
(10)Modul de utilizare a veniturilor proprii, obţinute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice, pepiniere, răchitării, păstrăvării, păduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se reglementează prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
Art. 37
(1)Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic pot fi susţinute în ceea ce priveşte infrastructura şi mijloacele de învăţământ şi de autorităţile publice locale.
(2)Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se asigură cu sprijinul unităţilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu DJIP/DMBIP.
(3)Investiţiile specifice domeniului agricol şi cheltuielile materiale necesare funcţionării liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se referă la:
a)construcţiile agricole şi zootehnice, clădirile cu destinaţie săli de clasă şi laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului şi pentru racordarea la utilităţi;
b)achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor şi loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii şi echipamente specifice activităţii în zootehnie şi medicină veterinară, echipamente de procesare, încălzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii şi conexe acesteia;
c)înfiinţarea/modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare;
d)alte tipuri de construcţii precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului;
e)întreţinerea şi repararea bunurilor prevăzute la lit. a)-d);
f)cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare cu privire la elaborarea şi desfăşurarea obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
SECŢIUNEA 7:Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
Art. 38
(1)Învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2)Structura organizatorică a învăţământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se propun Ministerului Educaţiei de către ministerele interesate şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări şi forme de organizare a învăţământului, şi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituţiile de învăţământ civil.
(3)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de către Ministerul Apărării Naţionale şi se aprobă de Ministerul Educaţiei.
(4)Curriculumul pentru formarea maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară se elaborează pe arme sau servicii şi specialităţi, corespunzătoare ocupaţiilor şi calificărilor specifice Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, şi se aprobă de aceste instituţii, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(5)Formarea iniţială a maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară, după caz, în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei se realizează pe baza standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională corespunzătoare, după caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum şi a calificărilor/specialităţilor/specialităţilor militare aferente acestor profesii.
(6)Standardele ocupaţionale, precum şi standardele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (5), sunt aprobate, în condiţiile legii, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei.
(7)Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.
Art. 39
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională se exercită de comandant sau director, după caz, numit în funcţie, în conformitate cu legislaţia care reglementează statutele personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei. Comandantul sau directorul unităţii de învăţământ preuniversitar militar este şi preşedintele consiliului de conducere.
Art. 40
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională, consiliul de conducere îndeplineşte atribuţiile consiliului de administraţie şi este constituit din maximum 15 membri.
(2)Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naţionale se exercită de către comandant.
(3)În activitatea de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar, comandantul este ajutat de către director, care este şi preşedintele consiliului profesoral, şi de către locţiitor, care îndeplineşte şi atribuţiile directorului adjunct.
(4)Directorul unităţii de învăţământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea şi controlul activităţilor specifice procesului educaţional. Funcţia de director într-o unitate de învăţământ liceal militar se ocupă conform reglementărilor emise de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Apărării Naţionale prin ordin comun.
(5)Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar este constituit din: comandant, director, locţiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-şef, reprezentantul eşalonului superior, reprezentantul elevilor şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.
(6)În activitatea de conducere a unităţilor de învăţământ postliceal militar, de ordine publică şi securitate naţională, comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locţiitori/directori adjuncţi, dintre care unul este şi preşedintele consiliului profesoral.
(7)În cazul unităţilor de învăţământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, atribuţiile directorului adjunct sunt îndeplinite de către locţiitor.
Art. 41
Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ postliceal militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului fiecărui minister sau fiecărei instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională în subordinea căreia funcţionează.
Art. 42
Finanţarea de bază, complementară şi specială, precum şi cheltuielile de instruire şi întreţinere a elevilor din învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt asigurate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, din fondurile alocate din bugetul de stat, inclusiv pe parcursul anului şcolar 2023-2024.

Art. 43
Certificatele de absolvire şi competenţele profesionale dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.
Art. 44
Unităţile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calităţii, precum unităţile de învăţământ preuniversitar civil.
SECŢIUNEA 8:Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
Art. 45
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
Art. 46
(1)În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a)şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul primar;
b)elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c)planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d)studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e)programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(2)Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, a DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii şi/sau a instituţiilor publice de cultură, a Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi/sau a Comitetului Naţional Paralimpic împreună cu Ministerul Educaţiei se pot organiza clase/unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat şi/sau suplimentar.
(3)Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în unităţile de învăţământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de acelaşi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(5)Unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământul de artă şi învăţământul sportiv colaborează cu unităţile de educaţie extraşcolară cu activităţi de profil în vederea susţinerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creaţie artistică, competiţii sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate şcolare, naţionale şi internaţionale, precum şi festivaluri şi acordă burse sau alte forme de sprijin material.
(7)Ministerul Culturii, Ministerul Sportului şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, autorităţile publice locale, precum şi instituţiile de cultură pot sprijini financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(8)Ministerul Educaţiei colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă şi a învăţământului sportiv integrat şi suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naţional.
(9)Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul naţional pentru sport în învăţământul preuniversitar, pentru promovarea educaţiei fizice şi sportului în rândul elevilor.
(10)Ministerul Educaţiei împreună cu Agenţia Naţională Anti-Doping realizează Programul naţional pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanţa nealterată de mijloace şi metode interzise.
Art. 47
(1)Pentru activităţile sportive din învăţământul preuniversitar şi din învăţământul universitar, în subordinea Ministerului Educaţiei funcţionează Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar ca instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat.
(2)Scopul Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării şi funcţionării performante a sportului şcolar şi universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură şi infrastructură.
(3)Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar are următoarele atribuţii principale, pe componenta sportului şcolar:
a)promovează valenţele educative ale sportului, ca o componentă a educaţiei generale, contribuind la îmbunătăţirea stării generale de sănătate a beneficiarilor primari;
b)elaborează şi susţine strategia organizării şi dezvoltării activităţii sportive şcolare;
c)coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate în subordinea Ministerului Educaţiei;
d)coordonează activitatea asociaţiilor sportive şcolare din sistemul de învăţământ preuniversitar;
e)asigură cadrul organizatoric şi coordonează competiţiile sportive organizate de asociaţiile sportive şcolare, colaborând, după caz, cu organele administraţiei publice locale, cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unităţile de învăţământ, cu alte organisme şi organizaţii cu atribuţii în domeniul sportului;
f)exercită competenţă exclusivă pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar;
g)reprezintă interesele Ministerului Educaţiei în raport cu federaţiile sportive naţionale, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Comitetul Naţional Paralimpic;
h)colaborează cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Comitetul Naţional Paralimpic, administraţiile publice centrale şi locale pentru dezvoltarea sportului şcolar;
i)beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive şcolare şi are rol de autoritate finanţatoare pentru proiectele şi programele sportive iniţiate de către unităţile de învăţământ pentru activitatea asociaţiilor sportive şcolare.
(4)Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(5)Atribuţiile Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar privind învăţământul superior sunt prevăzute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
SECŢIUNEA 9:Învăţământul liceal vocaţional teologic
Art. 48
(1)Învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2)Structura organizatorică a învăţământului liceal vocaţional teologic, toate profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor se aprobă conform prevederilor prezentei legi.
(3)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul liceal vocaţional teologic se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu cultele religioase, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 49
În învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice.
Art. 50
Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar liceal vocaţional teologic se constituie din personalul didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 51
Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal vocaţional teologic se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 10:Învăţământul liceal vocaţional pedagogic
Art. 52
(1)Învăţământul pedagogic se organizează ca învăţământ liceal vocaţional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.
(2)Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogie generală, pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară.
(3)Organizarea învăţământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)În învăţământul pedagogic, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura şi conţinutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ preuniversitar definite potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităţilor de învăţământ de aplicaţie pentru organizarea activităţilor de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică şi examenele pentru evoluţia în cariera didactică pentru maiştri-instructori şi antrenori.
SECŢIUNEA 11:Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie
Art. 53
Şcolarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de prezenta lege. Desfăşurarea activităţilor de instruire şcolară în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se face în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului justiţiei care stabileşte cadrul de colaborare între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei, inclusiv între instituţiile aflate în subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor încheie protocoale de colaborare.
Art. 54
(1)În sistemul penitenciar se organizează cursuri de şcolarizare pentru formele de învăţământ obligatoriu şi pot fi organizate cursuri şi pentru alte programe educaţionale prevăzute de prezenta lege.
(2)Şcolarizarea adulţilor, a minorilor şi a tinerilor din penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se realizează cu respectarea curriculumului naţional, în unităţi de învăţământ de masă/special sau în clase de învăţământ special afiliate unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ special care funcţionează în locurile de detenţie.
Art. 55
(1)DJIP/DMBIP desemnează unităţile de învăţământ care asigură şcolarizarea persoanelor aflate în detenţie, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative şi a centrelor de detenţie.
(2)Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către DJIP/DMBIP şi salarizat de unitatea de învăţământ preuniversitar la care sunt arondate formaţiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative şi centrelor de detenţie, după caz, în condiţiile legii.
(3)În conţinutul documentelor şcolare nu se fac menţiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.
(4)Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi responsabile elaborează cadrul normativ de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1).
Art. 56
(1)Formaţiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.
(2)În situaţii temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite şi din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcţie de posibilităţile logistice ale locului de detenţie, dar nu mai mult de 20 de elevi.
Art. 57
Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei colaborează în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor profesionale necesare personalului didactic care asigură instruirea şcolară a persoanelor aflate în detenţie.
SECŢIUNEA 12:Învăţământul postliceal
Art. 58
(1)Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)Învăţământul postliceal este finanţat de la bugetul de stat, pentru cifra de şcolarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile prezentei legi.
(3)Învăţământul postliceal special este integral subvenţionat de stat.
(4)Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Reglementările privind organizarea învăţământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător şi învăţământului postliceal dual.
(7)Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(8)Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11).
(9)Unităţile de învăţământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învăţământ postliceal pot şcolariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităţilor publice locale. Veniturile obţinute din taxa de şcolarizare se utilizează exclusiv pentru finanţarea activităţii pentru care au fost instituite.
(10)Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanţată de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal în parteneriat public-privat.
(11)Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat, finanţat integral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (9) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, şi se comunică Ministerului Educaţiei.
(12)Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educaţiei. Unitatea/Instituţia elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesaţi.
(13)Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, admiterea se realizează în conformitate cu dispoziţiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuţii în domeniu. Unităţile/Instituţiile de învăţământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.
(14)Pot să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile prevăzute la alin. (12), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învăţământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului naţional al calificărilor, probele de admitere pot viza şi recunoaşterea unor competenţe necertificate, dobândite în mod nonformal şi informal.
(15)Învăţământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabileşte prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16)Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat, admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat, pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.
(17)Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor, şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(18)Pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.
(19)Unităţile de învăţământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terţiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.
(20)Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort.
SECŢIUNEA 13:Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale
Art. 59
(1)Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
(2)Unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pot fi înfiinţate de oricare dintre:
a)autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, prin hotărâre;
b)cultele recunoscute de lege;
c)persoane juridice de drept privat;
d)ministrul educaţiei, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).
(3)În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau a unei entităţi menţionate la alin. (2), grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(4)În cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau în cadrul secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condiţiile legii. Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu există unitate de învăţământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităţilor naţionale, aceste formaţiuni de studiu pot funcţiona în cadrul liceelor teoretice sau vocaţionale.
(5)Elevii care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniţi în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul care deserveşte unitatea de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maternă.
(6)Prevederile alin. (5) se aplică şi pentru transportul în cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă.
(7)În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(8)În centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, organizate conform art. 122, în unităţile de educaţie extraşcolară, respectiv instituţii de nivel judeţean, din judeţele în care funcţionează forme de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, se asigură încadrarea cu specialişti care fac dovada cunoaşterii limbii minorităţii respective, prin respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(9)Personalul didactic de predare care desfăşoară activităţi didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale, precum şi consilierii şcolari/logopezii/profesorii itineranţi care desfăşoară activităţi specifice în unităţi de învăţământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare. Fac excepţie de la obligativitatea de a face dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective personalul didactic care predă Limba şi literatura română.
(10)Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare atât pe suport hârtie, cât şi în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, şi manuale şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor naţionale şi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educaţiei, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conţinuturilor digitale aferente manualelor în cauză.
(11)În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, inscripţionarea spaţiilor comune, publicarea informaţiilor pentru elevi şi profesori, precum şi afişajul de orice fel se vor realiza în limba română şi în limba minorităţii respective.
Art. 60
(1)În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
(2)Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale respective.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale, la cererea părinţilor/reprezentantului legal, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română.
(4)În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de evaluare la Limba şi literatura maternă, la Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la Educaţia muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale respective şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.
(6)În învăţământul liceal şi postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele şi modulele de pregătire de specialitate se asigură însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română.
(7)În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
(8)Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituţiilor echivalente, respectând criteriile de competenţă profesională, potrivit legii.
(9)În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor, preşcolarilor şi ai antepreşcolarilor se poate folosi şi limba de predare.
(10)În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se comunică în scris şi oral şi în limba de predare.
(11)Testele, evaluările şi subiectele de examen la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).
(12)Testele de evaluare şi subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul naţional.
(13)În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
(14)În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.
SECŢIUNEA 14:Învăţământul pentru beneficiarii primari români din afara graniţelor ţării şi românii reîntorşi în ţară
Art. 61
(1)Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români de pretutindeni aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
(2)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip "şcoală românească din afara graniţelor ţării", cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari şi/sau elevi români.
(3)Unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (2) se vor înfiinţa, cu prioritate, în state în care există comunităţi româneşti istorice sau însemnate numeric.
(4)Absolvenţii de liceu prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la un examen naţional de bacalaureat special organizat în România.
(5)Absolvenţii de învăţământ gimnazial sau liceal prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la evaluarea naţională sau, după caz, la examenul naţional de bacalaureat, special organizate în România.
(6)Lista probelor, conţinutul programelor, calendarul, procedura, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educaţiei, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ înfiinţate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educaţiei conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorşi în ţară după perioade îndelungate petrecute în afara graniţelor României.
(9)La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităţilor de învăţământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel, precum şi integrarea facilă în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.
(10)Pentru organizarea şi predarea noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare şi schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene.
(11)Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.
(12)Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de şcolarizare.
(13)Condiţiile de şcolarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(14)Condiţiile de finanţare a beneficiarilor de burse prevăzuţi la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(15)În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unităţi de învăţământ din străinătate pentru predarea limbii române şi, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română. Condiţiile financiare aplicabile şi forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(16)Elevii români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, pe teritoriul României.
(17)La întoarcerea în ţară, elevii pot fi înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 62
(1)Se înfiinţează Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, denumit în continuare CNRID, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească şi dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească în străinătate.
(2)Metodologiile şi programele de limbă, cultură şi civilizaţie românească, ca parte a învăţământului antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(21)Programele prevăzute la alin. (2) sunt organizate de CNRID sau Institutul Limbii Române, după caz, potrivit ordinului ministrului educaţiei.

(3)CNRID oferă programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească, precum şi alte programe educaţionale de interes general, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii, cetăţenilor români şi străini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi unei oferte proprii.
(4)Ministerul Educaţiei şi/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea programelor în unităţile de învăţământ din străinătate.
(5)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6)Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate:
a)să perceapă taxe pentru serviciile prestate, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2);
b)să primească finanţări din bugetul de stat;
c)să exploateze drepturi de proprietate intelectuală;
d)să elibereze atestate, diplome şi certificate de studiu.
(7)CNRID are acces şi promovează toate resursele educaţionale deschise ale Ministerului Educaţiei.
(8)CNRID utilizează resurse educaţionale deschise care includ Biblioteca şcolară virtuală şi Platforma şcolară de e-learning "Învăţăm în România". Acestea vor cuprinde cel puţin următoarele: programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 15:Asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ preuniversitar
Art. 63
(1)Siguranţa în unităţile de învăţământ se realizează sub coordonarea prefectului şi este în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a inspectoratelor judeţene de poliţie, a Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti ori a inspectoratelor judeţene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2)La nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti, sub coordonarea prefectului, se elaborează sistemul-cadru de asigurare a protecţiei unităţilor de învăţământ preuniversitar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic de către reprezentanţii autorităţilor prevăzute la alin. (1), care se aprobă de prefect.
(3)În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, consiliul de administraţie, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, aprobă un regulament de ordine interioară, cu precizarea condiţiilor de acces în şcoală al profesorilor, elevilor şi al vizitatorilor. Regulamentul este publicat pe site-ul unităţii de învăţământ şi comunicat autorităţilor prevăzute la alin. (1).
(4)Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă bugetelor locale sumele necesare consiliilor judeţene/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor unităţilor de învăţământ, pentru iluminat şi pentru alte măsuri pentru creşterea siguranţei unităţilor de învăţământ, la solicitarea consiliului de administraţie al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de poliţie, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
*) Aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) se suspendă până la începutul anului şcolar 2027-2028.
(5)Autorităţile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecţia unităţilor de învăţământ, elaborând şi derulând programe sau proiecte de prevenire a violenţei în mediul şcolar. Biroul de siguranţă şcolară din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie/Inspectoratului de Poliţie al Municipiului Bucureşti întocmeşte un raport semestrial privind siguranţa în şcoli, care este adus la cunoştinţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral şi a instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 64
(1)În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, aprobă prin hotărâre Planul naţional pentru siguranţa în învăţământul preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.
(2)PNSIP include următoarele:
a)prioritizarea şi proiectarea investiţiilor în rezilienţa infrastructurii;
b)propunerea de standarde de siguranţă pentru unităţile de învăţământ;
c)dotarea unităţilor de învăţământ în conformitate cu standardele din domeniu;
d)expertizarea şi reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care se află în clasele de risc seismic RsI, RsII şi RsIII, definite de Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.
(3)Prevenirea situaţiilor de urgenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar se asigură prin:
a)menţinerea condiţiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu şi privind securitatea în caz de risc seismic a construcţiilor unităţilor de învăţământ;
b)respectarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a Normelor specifice de apărare împotriva incendiilor;
c)respectarea Normelor generale de protecţie în caz de risc seismic;
d)instruirea personalului unităţilor de învăţământ preuniversitar şi educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în situaţii de urgenţă.
(4)Ministerul Educaţiei asigură cuprinderea în curriculumul şcolar a unor teme specifice apărării împotriva incendiilor, de comportament în caz de cutremur şi protecţiei civile pentru educarea beneficiarilor primari.
(5)Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură cel puţin de două ori pe an şcolar, dintre care cel puţin o dată prin acţiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(6)Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură şi prin acţiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(7)Acţiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activităţi de informare preventivă, exerciţii privind modul de comportare în situaţii de urgenţă, lecţii deschise şi organizarea cercurilor tehnico-aplicative.
(8)Activităţile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor interne.
(9)În acţiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov pot fi utilizate şi centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(10)DJIP/DMBIP şi instituţia prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor obligatorii din regulamentul prevăzut la alin. (8) şi întocmirii unui raport anual.
Art. 65
(1)În vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, denumit în continuare PNCVS.
(2)PNCVS vizează prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violenţă verbală, fizică, psihologică - bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât şi ca orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari şi a personalului din învăţământ.
(3)În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza unei evaluări a climatului şcolar, în colaborare cu reprezentanţii elevilor, reprezentanţii părinţilor şi cu instituţiile locale abilitate, precum serviciul siguranţă şcolară, serviciul public de asistenţă socială, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţile de învăţământ adoptă planuri de prevenire şi reducere a violenţei în şcoli.
(4)Regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ trebuie să prevadă:
a)procedura de acces al persoanelor din afara unităţii de învăţământ;
b)procedura de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ;
c)metoda de sesizare confidenţială a suspiciunilor şi cazurilor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ.
(5)La nivelul unităţii de învăţământ, elevii şi părinţii/reprezentanţii legali pot raporta suspiciunile şi cazurile de violenţă oricărui membru al personalului şcolii.
(6)Personalul şcolii, preşcolarul, elevul, părintele/reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă asupra beneficiarilor primari sau personalului şcolii este obligat să acţioneze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violenţă, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze cazurile de violenţă asupra copilului la numărul naţional 119 şi să colaboreze cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
(8)Dacă există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze poliţia şi să colaboreze cu organele de anchetă.
(9)Unităţile de învăţământ sunt obligate să stabilească şi să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violenţă, la cauzele/efectele posibile ale situaţiei de violenţă şi la nevoile educaţionale/profesionale, relaţionale, sociale, psihologice şi fizice ale celor implicaţi, la nivelul unităţii de învăţământ.
(10)Personalul şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă şi asistenţă în desfăşurarea activităţii profesionale, pe perioadă determinată.
(11)Elevii care au fost victima unei situaţii de violenţă beneficiază de servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul şcolar.
Art. 66
(1)Unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorităţii simple a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori şi a elevilor majori şi salariaţilor unităţii de învăţământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică care pot apărea în spaţiul şcolar.
(2)În situaţii excepţionale, atunci când există un risc crescut de violenţă în spaţiul şcolar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârşirea unor acte de violenţă fizică şi/sau psihică, în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate, prevăzute la alin. (1).
(3)Hotărârea de instalare şi/sau de punere în funcţiune a sistemelor de supraveghere audio-video, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), se ia de către consiliul de administraţie prin decizie, avizată de director, pentru o perioadă de maximum 1 an calendaristic. Perioada de 1 an calendaristic poate fi prelungită, prin decizie a consiliului de administraţie, avizată de director, în situaţia în care circumstanţele care au stat la baza luării acesteia se menţin, cu aplicarea alin (2). Decizia de supraveghere audio-video şi decizia de prelungire a supravegherii audio-video se iau în baza consultării prealabile a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a personalului administrativ şi cu informarea persoanelor vizate, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1).
(4)Sistemele de supraveghere audio-video pot fi instalate în spaţiul şcolar, după cum urmează: în sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivităţi, pe holurile căminelor sau internatelor, precum şi în sălile de sport, cu excepţia vestiarelor şi a grupurilor sanitare.
(5)Unitatea de învăţământ preuniversitar îşi asumă răspunderea cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, şi în acest sens instituie garanţii care se referă la:
a)respectarea modului de prelucrare a datelor cu caracter personal şi a perioadei de stocare, precum şi ştergerea acestora după expirarea perioadei de stocare;
b)asigurarea securităţii şi confidenţialităţii înregistrărilor audio-video;
c)stabilirea condiţiilor tehnice, astfel încât datele cu caracter personal să nu fie diseminate în spaţiul public;
d)respectarea condiţiilor în care se realizează accesul la înregistrări;
e)informarea persoanelor vizate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar au următoarele obligaţii:
a)de a folosi înregistrările audio-video numai în scopul cercetării cazurilor de violenţă, fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecţia bunurilor şi valorilor, care se produc în spaţiul şcolar;
b)de a utiliza numai camere sau dispozitive de supraveghere configurate cu circuit închis, care nu permit configurarea sau accesul din afara unităţii de învăţământ;
c)de a desemna o persoană cu atribuţii de monitorizare a funcţionării sistemului de supraveghere audio-video, de regulă un cadru didactic, precum şi un responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal, de regulă directorul adjunct sau un membru al consiliului de administraţie, după caz;
d)de a asigura stocarea şi păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, cu excepţia cazurilor temeinic justificate când această perioadă se prelungeşte până la finalizarea cercetărilor privind sesizările formulate, după care aceste informaţii se şterg automat;
e)de a nu folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice sau în soluţionarea contestaţiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs;
f)de a asigura funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de supraveghere audio-video;
g)de a pune la dispoziţia organelor de urmărire penală înregistrările audio-video, dacă există o solicitare în acest sens.
(7)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidenţial şi privat al înregistrărilor audio-video.
(8)Înregistrările audio-video din spaţiul şcolar prevăzut la alin. (4) nu pot fi comercializate şi nu pot fi făcute publice.
(9)Accesul la înregistrările audio-video se face în baza unei cereri scrise, motivată, aprobată de directorul unităţii de învăţământ, numai prin vizualizarea acestora, de către următoarele categorii de persoane:
a)părintele sau reprezentantul legal al elevului minor, elevul major sau personalul unităţii de învăţământ preuniversitar;
b)reprezentaţii DJIP/DMBIP, ai Ministerului Educaţiei şi ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
c)psihologul/consilierul şcolar din unitatea de învăţământ preuniversitar, cu acordul părintelui sau reprezentantului legal al elevului minor sau al elevului major.
(10)Cererea prevăzută la alin. (9) trebuie să conţină şi perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.
(11)Persoanele care au acces la înregistrările audio-video din spaţiul şcolar prevăzut la alin. (4) nu pot publica aceste materiale şi nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrităţii fizice sau psihice a beneficiarilor primari, a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora sau a personalului angajat în unităţile de învăţământ preuniversitar.
(12)În învăţământul preuniversitar, susţinerea evaluării naţionale, a admiterii la liceu, a examenelor naţionale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susţinute de către cadrele didactice presupune:
a)supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul evaluării/examenelor naţionale susţinute de absolvenţii claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/a XIII-a;
b)supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul examenului naţional de definitivare în învăţământ/licenţiere, respectiv a probelor şi a activităţilor specifice concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum şi ale concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.
(13)Unităţile administrativ-teritoriale sau Ministerul Educaţiei pot asigura fonduri pentru achiziţionarea de sisteme de supraveghere audio-video de către unităţile de învăţământ preuniversitar.
(14)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, Ministerul Educaţiei elaborează instrucţiuni privind monitorizarea audio-video care se efectuează în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi evaluarea impactului asupra protecţiei datelor, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.