Art. 3. - plasare a forţei de muncă - activitate prin care se realizează următoarele: - Legea 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate - REPUBLICARE

M.Of. 180

În vigoare
Versiune de la: 23 Februarie 2022
Art. 3
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)plasare a forţei de muncă - activitate prin care se realizează următoarele:
1.identificarea locurilor de muncă oferite de angajatori, persoane juridice sau persoane fizice din străinătate;
2.constituirea unei bănci de date privind solicitanţii de locuri de muncă şi ofertele de locuri de muncă în străinătate;
3.publicarea locurilor de muncă şi a condiţiilor de ocupare a acestora;
4.preselecţia sau, după caz, selecţia candidaţilor, corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile şi interesele acestora, testarea aptitudinilor, întocmirea şi gestionarea dosarului de personal şi a documentaţiei necesare;
5.întreprinderea demersurilor pentru angajarea persoanelor selectate pe locurile de muncă oferite;
6.punerea în legătură cu angajatori străini a persoanelor care au domiciliul în România şi care se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă;
b)agent de plasare a forţei de muncă - persoana juridică constituită în temeiul Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv filialele societăţilor comerciale străine, înfiinţate în România potrivit art. 42 şi 44 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care are ca activitate principală "Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă" cod CAEN - 7810, denumită în continuare agent de plasare;
c)mediere - activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorului străin cu persoana care are domiciliul în România şi se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, astfel cum este definit de legislaţie, în contractele colective de muncă sau de practicile în vigoare în fiecare stat membru, luând în considerare jurisprudenţa Curţii de Justiţie;
d)interpunere - intervenţia unui terţ ca mijlocitor între agentul de plasare şi angajatorul străin sau persoana mediată, în vederea facilitării activităţii de mediere;
e)furnizor de servicii de plasare a forţei de muncă - persoana juridică stabilită pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau al Spaţiului Economic European, care are dreptul legal de a presta servicii de plasare a forţei de muncă în baza legislaţiei statului de stabilire, fiind supus, după caz, unei proceduri de acreditare, autorizare ori înregistrare pentru prestarea de astfel de servicii;
f)alte categorii de intermediari - orice altă persoană fizică sau juridică;
g)persoana mediată - persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, cu domiciliul în România şi care beneficiază, în vederea angajării, de activitatea de mediere conform prevederilor prezentei legi;
h)lucrător sezonier - lucrătorul cetăţean român plasat pe un loc de muncă, pe o perioadă contractuală care nu depăşeşte 90 de zile, pentru a presta o activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor, în temeiul unuia sau mai multor contracte de muncă sau, după caz, al documentului echivalent acestuia, încheiate pe o perioadă determinată cu un angajator stabilit în statul de primire;
i)activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor - o activitate care depinde, într-o anumită perioadă a anului, de un eveniment periodic sau de o succesiune de evenimente legate de condiţii sezoniere pe durata cărora nivelul de forţă de muncă necesar este considerabil superior nivelului obişnuit pentru operaţiunile curente;
j)stat de primire - orice stat care este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, precum şi oricare alt stat, membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii.