Art. 15. - Art. 15: Prezumtia de buna-credinta - Legea 122/2006 privind azilul în România

M.Of. 428

În vigoare
Versiune de la: 26 Mai 2025
Art. 15: Prezumtia de buna-credinta
Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protectie, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acorda prezumtia de buna-credinta, daca sunt îndeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a)solicitantul a depus toate eforturile pentru a-si sustine cererea de azil;
b)toate elementele relevante aflate la dispozitia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificata în mod rezonabil;
c)declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţii generale şi specifice cunoscute, relevante pentru cererea sa;

d)solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificata prin motive întemeiate;
e)credibilitatea generală a solicitantului a putut fi stabilită.