Capitolul iv - Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor - Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

M.Of. 349

În vigoare
Versiune de la: 29 August 2025
CAPITOLUL IV:Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor
SECŢIUNEA 1:Stabilirea rezultatelor votării
Art. 93
(1)După închiderea secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:
a)verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează la pct. i) al procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
b)anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii "ANULAT" şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, menţiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o singură dată ştampila de control a secţiei de votare; numărul acestor buletine se înscrie la pct. f) al procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
c)stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală complementară primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază îşi are sediul secţia de votare. Este interzis ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea art. 85 alin. (4) lit. d), art. 87 şi, respectiv, art. 91 alin. (2). Rezultatul numărării se înscrie la pct. a1), respectiv a2) din modelul procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
d)stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secţia de votare. Rezultatele sunt consemnate în procesul-verbal la pct. b1), b2), respectiv b3) şi b4) din modelul prevăzut la art. 94 alin. (3);
e)după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidenţiindu-se separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar, preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, primarul general al municipiului Bucureşti;

f)citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar sau numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise sunt selectate în funcţie de consiliul local, consiliul judeţean sau, după caz, în funcţie de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi în funcţie de primar, preşedinte al consiliului judeţean ori, după caz, de primar general al municipiului Bucureşti, sunt aşezate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi de candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat;

g)se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte; dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel; în cazul municipiului Bucureşti, se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti;

h)în tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu şi numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi numele şi prenumele candidaţilor pentru funcţia de primar şi ale candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare; tabelele astfel întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale;

i)sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor; votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(2)Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare. Acreditarea delegaţilor se face de către birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector, după caz, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, făcută cu cel puţin două zile înaintea datei alegerilor.
Art. 94
(1)După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, precum şi pentru preşedintele consiliului judeţean, câte un proces-verbal, în două exemplare.

(2)În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
(3)Procesul-verbal cuprinde:
a)numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare (pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3 + pct. a4),
din care:
1.a1) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale permanente (pct. a1 > = pct. b1);
2.a2) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală complementară (pct. a2 > = pct. b2);
3.a3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare (pct. a3 > = pct. b3);
4.a4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială (pct. a4 > = pct. b4);
b)numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente la secţie (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3 + pct. b4),
din care:
1.b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală permanentă;
2.b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală complementară;
3.b3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;
4.b4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c < = pct. b - pct. d) (pct. c = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);
d)numărul voturilor nule;
e)numărul buletinelor de vot primite (pct. e > = pct. c + pct. d + pct. f);
f)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g)numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier, ori, după caz, numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean;

h)expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
i)numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT"; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
(4)Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi poartă ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, al apartenenţei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintă.
(5)Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
(6)Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.
Art. 95
(1)În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale se pot face întâmpinări cu privire la aceste operaţiuni.
(2)Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra întâmpinărilor formulate.
(3)Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire.
Art. 96
(1)Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.

(2)Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.
SECŢIUNEA 2:Constatarea rezultatelor alegerilor
Art. 97
(1)După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri.
(2)Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 96 se predau locţiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi le predă biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3)Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripţie judeţeană se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal menţionat la alin. (2) şi numărul de dosare predate efectiv.
Art. 98
(1)După primirea dosarelor conţinând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei legi.
(2)În acest scop biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare listă de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute.
(3)Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti însumează numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, respectiv la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean.

(4)La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele prevăzute la art. 93 alin. (1).
Art. 99
Alegerile pentru consilieri, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Art. 100
(1)Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.
(2)Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale stabilite conform alin. (1) cu numărul total al voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală.
(3)Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1) şi candidaţii independenţi care au întrunit coeficientul electoral prevăzut la alin. (4) lit. a).
(4)Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
a)în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, care este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi şi pentru candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total de consilieri din circumscripţia electorală respectivă; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;
b)dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale ori unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri i-au revenit, pe baza coeficientului electoral, mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele suplimentare primite vor fi disponibilizate şi vor fi repartizate în etapa a II-a, conform prevederilor alin. (13)-(18);
c)în a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora. În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, au întrunit pragul electoral, dar nu şi coeficientul electoral, neobţinând astfel în etapa I niciun mandat de consilier, la repartizarea mandatelor se aplică prevederile alin. (8).
(5)În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale întrunesc atât pragul electoral, cât şi condiţia privind coeficientul electoral, vor participa la repartizarea mandatelor atât în etapa I, cât şi în cea de-a doua etapă, în limita voturilor rămase neutilizate, ca orice partid politic. Candidaţii independenţi care au primit un număr de voturi valabil exprimate mai mic decât coeficientul electoral stabilit nu participă în etapa a II-a de repartizare a mandatelor de consilieri. Dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale i-au fost atribuite din prima etapă un număr de mandate egal cu numărul de candidaturi înscrise în listă, nu va mai participa la etapa a doua de repartizare a mandatelor chiar dacă are voturi neutilizate.
(6)Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor din prima etapă, precum şi voturile valabil exprimate pentru partidele politice, alianţele politice sau electorale care, deşi au întrunit pragul electoral, nu au participat la prima etapă de distribuire a mandatelor, deoarece numărul voturilor primite este inferior coeficientului electoral.
(7)În cazul în care niciuna dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii.
(8)În etapa a II-a, biroul electoral repartizează, în primul rând, acolo unde este cazul, un mandat unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, în cazul în care în prima etapă nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu a obţinut cel puţin un mandat.
(9)În cazul în care nicio organizaţie a minorităţii maghiare nu a obţinut un mandat, prevederile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi acesteia.
(10)În cazul în care există două sau mai multe organizaţii care au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, selecţia se va face prin tragere la sorţi.
(11)Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (1) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau alianţelor electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(12)Procedura va fi menţionată ca atare, în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(13)După repartizarea mandatului acolo unde sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (8), de către organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, biroul electoral repartizează câte un mandat partidelor, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea înscrierii acestora într-un tabel ordonat descrescător, în funcţie de numărul voturilor neutilizate; dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
(14)În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (8) şi în care cel puţin o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, din organizaţiile care au întrunit pragul electoral, îndeplineşte şi condiţia de coeficient electoral, respectiv i-au fost atribuite mandate în prima etapă, participă şi la repartizarea mandatelor în etapa a II-a, în limita voturilor rămase neutilizate. Celelalte organizaţii aparţinând cetăţenilor minorităţilor naţionale, care nu au întrunit condiţia de coeficient electoral, şi deci nu au primit în etapa I mandate, nu participă la redistribuirea din etapa a II-a.
(15)Dacă un partid politic, alianţă politică sau electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în timpul repartizării mandatelor din etapa a II-a îşi completează numărul de mandate conform "listei de candidaturi" depuse, înaintea epuizării tuturor mandatelor disponibile, acelei formaţiuni nu i se vor mai repartiza mandate; repartizarea mandatelor rămase disponibile se va face continuând cu celelalte formaţiuni înscrise în liste, până la completa lor repartizare.
(16)Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (13) şi (14) se constată că două sau mai multe partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice ori alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului, alianţei politice, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate.
(17)Dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi; organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (7) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(18)Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(19)Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (4) se constată că două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi.
(20)Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(21)Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(22)Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor în listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
(23)Dacă unui partid politic, alianţe politice sau alianţe electorale i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (4).
(24)În cazul în care în urma etapei I de repartizare nu au fost repartizate toate mandatele, iar pentru etapa a II-a există partide, alianţe politice ori alianţe electorale care au primit cel puţin un mandat în prima etapă şi nu au voturi neutilizate, aceştia vor fi înscrişi în lista formaţiunilor politice ce intră în etapa a doua de repartizare, cu 0 voturi neutilizate.
(25)Dacă două sau mai multe partide, alianţe politice ori electorale au număr de voturi neutilizate 0, înscrierea lor în listă se va face în funcţie de numărul voturilor valabil exprimate obţinute.
(26)Dacă departajarea partidelor, alianţelor politice sau electorale nu este posibilă nici după criteriul enunţat la alin. (3), înscrierea lor în liste se va face prin tragere la sorţi.
(27)Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (25) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă.
(28)Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(29)În situaţia în care niciun partid politic, nicio alianţă politică sau alianţă electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaţilor independenţi care au realizat coeficientul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripţia respectivă, diferenţa de mandate este repartizată primelor 3 partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează câte un mandat. Operaţiunea se repetă până la epuizarea tuturor mandatelor. Dacă două sau mai multe partide, alianţe politice ori alianţe electorale astfel selectate au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, neputându-se astfel departaja primele 3, departajarea se va face prin tragere la sorţi.
(30)Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (29) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice ori electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(31)Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(32)Se vor aplica prevederile alin. (29) şi în condiţiile în care niciuna dintre formaţiunile politice sau niciunul dintre candidaţii independenţi din buletinul de vot nu întruneşte coeficientul electoral.
(33)Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv sau din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
Art. 101
(1)Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie.
(2)Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
(3)În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.
Art. 1011
(1)Pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie judeţeană.
(2)Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
(3)În caz de egalitate se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidaţii care se află în această situaţie.

Art. 102
În cazul în care situaţia de balotaj intervine între 2 candidaţi la funcţia de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceştia decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar sau, după caz, preşedinte al consiliului judeţean pe celălalt candidat.

Art. 103
(1)Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti ori pentru consiliul judeţean, după caz, respectiv pentru primar, pentru primarul general al municipiului Bucureşti ori pentru preşedintele consiliului judeţean, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.

(2)Procesul-verbal cuprinde:
a)numărul total al alegătorilor prevăzuţi în listele electorale din circumscripţia electorală (pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3 + pct. a4),
din care:
1.a1) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente (pct. a1 > = pct. b1);
2.a2) numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale complementare (pct. a2 > = pct. b2);
3.a3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare (pct. a3 > = pct. b3);
4.a4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială (pct. a4 > = pct. b4);
b)numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3 + pct. b4),
din care:
1.b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale permanente;
2.b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale complementare;
3.b3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;
4.b4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c < = pct. b - pct. d), (pct. c = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);
d)numărul total al voturilor nule;
e)numărul buletinelor de vot primite (pct. e > = pct. c + pct. d + pct. f);
f)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g)numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier, după caz, numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, de primar general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean;

h)numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;
i)numele şi prenumele primarului, ale primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv ale preşedintelui consiliului judeţean ales şi partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent;

j)expunerea pe scurt a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie. Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive.
(3)Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poartă ştampila acestuia.
(4)Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripţie nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
(5)Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primar, după caz, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar, pentru consiliul judeţean, pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, respectiv la Tribunalul Bucureşti, după caz, în vederea validării mandatelor.

*) Prevederile art. 103 alin. (5), astfel cum au fost modificate de O.U.G. nr. 57/2019, intră în vigoare la data iniţierii măsurilor prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020.

(6)Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(7)La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, în mod obligatoriu, de către preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris, înainte de întocmirea procesului-verbal.
(8)Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau judeţeană, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni.
(9)Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripţie de sector.
Art. 104
(1)Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 103 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii municipiului Bucureşti şi pentru consilierii judeţeni, respectiv pentru primar, pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi pentru preşedintele consiliului judeţean.

(2)Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde:
a)numărul total al alegătorilor prevăzuţi în listele electorale din circumscripţiile electorale din judeţ (pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3 + pct. a4),
din care:
1.a1) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente (pct. a1 > = pct. b1);
2.a2) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală complementară (pct. a2 > = pct. b2);
3.a3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare (pct. a3 > = pct. b3);
4.a4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială (pct. a4 > = pct. b4);
b)numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din judeţ, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3 + pct. b4),
din care:
1.b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale permanente;
2.b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale complementare;
3.b3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;
4.b4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c < = pct. b - pct. d), (pct. c = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);
d)numărul total al voturilor nule;
e)numărul buletinelor de vot primite (pct. e > = pct. c + pct. d + pct. f);
f)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g)numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, precum şi în funcţie de candidaţii independenţi, sau, după caz, numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar şi de cei pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi;

h)numărul total al mandatelor de consilieri, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi;
i)numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar sau pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, după caz, grupate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi în funcţie de candidaţii independenţi.

(3)Procesul-verbal se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi poartă ştampila acestuia.
(4)Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
(5)Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, la Biroul Electoral Central.
(6)Biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti dă publicităţii, prin monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauză, respectiv pentru municipiul Bucureşti.
Art. 105
Birourile electorale de circumscripţie predau, pe bază de proces-verbal, secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale câte un exemplar al documentelor prevăzute la art. 47 alin. (3) şi (4) aparţinând partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale cărora li s-au atribuit mandate.
Art. 106
(1)Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secţiilor de votare se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul Bucureşti.
(2)Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti şi, după caz, biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
(3)Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeţeană se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
Art. 107
(1)Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi să opteze pentru una dintre cele două calităţi. Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia de consilier judeţean au obligaţia să renunţe la una dintre cele două calităţi care atrag starea de incompatibilitate în cel mult 15 zile de la data începerii exercitării, în condiţiile legii, a primului dintre cele două mandate de consilier local, respectiv consilier judeţean.
(2)Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 100 alin. (33).
(3)Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

*) Prevederile art. 107, astfel cum au fost modificate de O.U.G. nr. 57/2019, intră în vigoare la data iniţierii măsurilor prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020.