Art. 8. - Conform art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal sunt scutite de taxă, în cazul navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă, următoarele operaţiuni: - Instructiuni din 2016 de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) şi art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

M.Of. 106

În vigoare
Versiune de la: 17 Iulie 2020
Art. 8
(1)Conform art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal sunt scutite de taxă, în cazul navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă, următoarele operaţiuni:
1.livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, navlosirea, leasingul şi închirierea de nave, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea de echipamente încorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
2.livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, inclusiv pentru navele de război încadrate în Nomenclatura combinată (NC) cod 8906 10 00, care părăsesc ţara şi se îndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate, cu excepţia proviziilor la bordul navelor în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coastă;
3.prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora.
(11)În sensul art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, navele utilizate preponderent în poziţie imobilă pentru a explora/exploata zăcăminte de hidrocarburi în mare nu sunt considerate nave atribuite navigaţiei în largul mării, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-291/18 «Grup Servicii Petroliere SA».

(2)Livrările de bunuri şi prestările de servicii prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 1 şi 3 din Codul fiscal cuprind, printre altele, operaţiuni precum:
a)livrarea de echipamente încorporate în nave sau utilizate pe acestea;
b)modernizarea, renovarea, revizia şi repararea navelor, respectiv orice lucrări necesare pentru utilarea ori reutilarea acestora sau readucerea la starea lor iniţială, inclusiv operaţiuni precum vopsirea, refacerea instalaţiilor, lucrări de tâmplărie, instalarea materialelor termoizolatoare şi electrice;
c)serviciile necesare pentru menţinerea navelor, a echipamentelor şi sistemelor acestora în perfectă stare de funcţionare, inclusiv întreţinerea, măsurile de prevenire a incendiilor, decontaminarea;
d)serviciile experţilor, prestate în cadrul lucrărilor de reparaţii şi al lucrărilor de reparare, renovare şi întreţinere a navelor şi a sistemelor şi echipamentelor acestora. Aceste servicii includ şi inspecţiile pentru constatarea respectării măsurilor de siguranţă, inspecţia navelor, inspecţia tehnică a echipamentelor, investigaţiile legate de incendii sau alte calamităţi survenite la bord;
e)lucrările de reparaţii şi întreţinere a bunurilor ce sunt integrate în nave sau direct utilizate pentru exploatarea acestora, cum ar fi containerele utilizate pentru depozitarea bagajelor, alimentelor, în cazul navelor de pasageri;
f)navlosirea, leasingul şi închirierea navelor. Prin navlosire se înţelege contractul prin care navlosantul pune la dispoziţia navlositorului pentru transport o navă, părţi din ea sau o încăpere a ei;
g)serviciile necesare pentru exploatarea navelor şi a încărcăturii acestora înainte, în timpul şi după efectuarea unei călătorii, la sosirea în porturi, la staţionarea şi la plecarea din porturi, inclusiv:
1.serviciile asigurate de piloţi pentru facilitarea intrării şi ieşirii din porturi, servicii constând în remorcare, împingere, protejare, curăţenie;
2.utilizarea porturilor, respectiv utilizarea macaralelor, cheiurilor, debarcaderelor, serviciilor de telecomunicaţii şi utilizarea instalaţiilor radar;
3.serviciile administrative şi serviciile de comunicaţii;
h)serviciile asigurate pentru nevoile directe ale pasagerilor şi echipajului şi/sau încărcăturii transportate de nave, incluzând:
1.asistenţa necesară pasagerilor şi echipajului asigurată în contul armatorului cu ocazia transportului maritim, cum ar fi întocmirea documentelor de călătorie, servicii de cazare şi alimentaţie asigurate pasagerilor, în cazul în care aceste servicii trebuie asigurate prin contractul de transport;
2.serviciile aferente bunurilor transportate de nave, cum ar fi serviciile necesare pentru manipularea, protejarea şi conservarea bunurilor transportate, inclusiv serviciile specialiştilor în daune sau pentru protejarea apelor şi zonelor înconjurătoare, pentru prevenirea poluării ori contaminării acestor ape şi zone.
(3)În sensul art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, prin provizii se înţelege bunurile necesare aprovizionării navelor. Bunurile pentru aprovizionare şi alimentare cu combustibil cuprind, printre altele:
a)aprovizionarea la bord: bunuri care sunt exclusiv utilizate pentru consumul la bord de către membrii echipajului şi pasagerii vasului, cum ar fi mâncarea şi băuturile;
b)combustibili şi lubrifianţi, în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Aceste bunuri sunt necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a motoarelor şi a altor utilaje şi echipamente aflate la bord;
c)consumabilele, aparatele şi proviziile de obicei utilizate la bord de echipaj şi pasageri, cum ar fi: tacâmurile, aparatele de gătit, feţele de masă, instrumentele şi produsele de curăţare, instrumentele pentru lucrările de reparaţii şi întreţinere şi bunurile consumabile utilizate pentru conservarea, tratarea sau prepararea la bord a mărfurilor transportate, cum ar fi, de exemplu, gheaţa şi sarea pentru conservarea peştelui pe un vas de pescuit.
(4)Justificarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată se realizează fie de furnizor/prestator, fie de beneficiar, pe baza documentelor care atestă că livrările de bunuri şi prestările de servicii sunt destinate scopurilor prevăzute de lege. În cazul navelor care nu sunt noi, respectiv al navelor care au mai navigat, utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, care sunt atribuite navigaţiei în largul mării, scutirile de TVA prevăzute de art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal se aplică dacă nava este efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării. Pentru a determina dacă o navă este efectiv şi preponderent utilizată în largul mării nu pot fi luate în calcul doar criterii obiective, cum ar fi lungimea sau tonajul navei, însă acestea ar putea fi utilizate pentru a exclude din domeniul de aplicare a scutirilor navele care, în orice caz, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, respectiv nu ar fi capabile pentru navigaţie în largul mării. Cerinţa referitoare la navigaţia în largul mării nu se aplică scutirilor de TVA prevăzute de art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă. Pentru a stabili dacă o navă care îndeplineşte condiţiile obiective de a fi capabilă să navigheze în largul mării datorită lungimii şi tonajului a fost efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării, pot fi utilizate mijloace de probă prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, sau orice alte mijloace de probă prevăzute de lege. În cazul navelor care nu sunt noi, respectiv al navelor care au mai navigat, condiţia ca nava să fi fost efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării se consideră îndeplinită dacă nava a fost astfel utilizată în ultimii 5 ani sau pe întreaga perioadă de utilizare, dacă aceasta este mai mică de 5 ani. Conceptul de navigaţie «în largul mării» în sensul Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată şi al art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal acoperă orice parte a mării în afara apelor teritoriale ale oricărei ţări, care este dincolo de limita de 12 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în conformitate cu dreptul internaţional al mării (Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării, semnată la Montego Bay la 10 decembrie 1982).

(5)Scutirea prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal se aplică atât pentru livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în beneficiul direct al proprietarilor/operatorilor de nave, cât şi în situaţia în care între furnizori/prestatori şi proprietar/operator se interpune un agent de navă. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal pentru livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe navele atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit se aplică şi în situaţia în care în livrare se interpun intermediari care acţionează în nume propriu, dacă în momentul livrării destinaţia finală a bunurilor este cunoscută şi dacă transferul proprietăţii bunurilor în cauză către aceşti intermediari a intervenit cel mai devreme în acelaşi timp cu momentul în care operatorii navelor au fost abilitaţi să dispună în fapt de aceste bunuri ca şi cum ar fi avut calitatea de proprietari, astfel cum s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-526/13 «Fast Bunkering Klaipeda» UAB. Scutirea de taxă pentru serviciile de încărcare/descărcare pe/de pe o navă atribuită navigaţiei în largul mării se aplică atât serviciilor prestate către proprietarul/operatorul navei sau către agentul de navă, cât şi serviciilor prestate într-o etapă anterioară, cum ar fi un serviciu prestat de un subantreprenor unui operator economic care o facturează ulterior unei case de expediţie sau unui transportator, precum şi serviciilor de această natură prestate deţinătorului încărcăturii, care poate fi exportatorul sau importatorul acesteia. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-33/16 «A Oy». Scutirea de taxă pentru prestările de servicii prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 1 şi 3 din Codul fiscal se justifică de către prestatorul serviciilor, în măsura în care locul prestării serviciilor este considerat a fi în România în conformitate cu prevederile art. 278 din Codul fiscal şi dacă acesta ar fi fost persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul în care nu se aplica o scutire de taxă. Dacă locul prestărilor de servicii prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 1 şi 3 din Codul fiscal este în România, scutirea de taxă se justifică de beneficiarul serviciilor, dacă acesta ar fi persoana obligată la plata taxei conform art. 307 din Codul fiscal, în situaţia în care operaţiunea nu ar fi scutită.

(6)În cazul prestărilor de servicii şi/sau al livrărilor de bunuri efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora, pentru care se aplică scutirea prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, atât prestatorul/furnizorul, cât şi celelalte persoane impozabile prevăzute la alin. (5) care intervin în livrare/prestare trebuie să justifice aplicarea scutirii cu declaraţia pe propria răspundere a proprietarului/operatorului navei sau, după caz, cu o copie a acestei declaraţii, din care să rezulte că nava respectivă a fost efectiv şi preponderent utilizată în largul mării.

(7)În cazul navelor noi, respectiv al navelor care nu au fost utilizate, scutirea prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal se aplică pe baza criteriilor obiective, cum ar fi lungimea sau tonajul navei, care le face capabile pentru a fi utilizate în largul mării.
Exemplul 1: A facturează către B servicii de reparaţii ale unei nave destinate transportului în largul mării, serviciile fiind efectuate pe teritoriul României. A este o persoană impozabilă stabilită în România, iar B este o persoană impozabilă stabilită în Norvegia. Locul prestării serviciului fiind în România conform art. 278 alin. (6) din Codul fiscal, deoarece beneficiarul este o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană, prestatorul trebuie să justifice scutirea de taxă, întrucât ar fi fost persoana obligată la plata taxei dacă operaţiunea nu era scutită.
Exemplul 2: A facturează către B servicii de reparaţii ale unei nave destinate transportului în largul mării. A este o persoană impozabilă stabilită în Dubai, iar B este o persoană impozabilă stabilită în România. Locul prestării serviciului este în România conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, deoarece beneficiarul este o persoană impozabilă stabilită în România. Prestatorul nefiind stabilit în România, beneficiarul trebuie să justifice scutirea de taxă, întrucât ar fi fost persoana obligată la plata taxei dacă operaţiunea nu era scutită.
Exemplul 3: A livrează o navă, care este utilizată deja, către B. Nava îndeplineşte criteriile obiective, cum ar fi lungimea sau tonajul navei, care o fac capabilă pentru a fi utilizată în largul mării. Furnizorul A aplică scutirea de TVA dacă nava a fost utilizată efectiv şi preponderent în largul mării. Condiţia ca nava să fi fost efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării se consideră îndeplinită dacă nava a fost astfel utilizată în ultimii 5 ani sau pe întreaga perioadă de utilizare, dacă aceasta este mai mică de 5 ani.

(8)Scutirea de taxă pe valoarea adăugată nu se acordă pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii destinate construirii navelor prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, cu excepţia situaţiei în care se aplică alte scutiri prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal sau la art. 295 din Codul fiscal. Livrările de bunuri destinate construirii navelor prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal sau pentru orice alt tip de nave pot fi scutite de taxă pe valoarea adăugată, conform prevederilor art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, dacă livrarea respectivă se încadrează într-o măsură de simplificare prevăzută prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(9)Prin transport internaţional, în sensul art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, se înţelege transportul care are fie punctul de plecare, fie punctul de sosire în afara ţării, fie ambele puncte în afara ţării.