Secţiunea 1 - Stabilirea dreptului la prestaţii familiale - Instructiuni din 2007 de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii şi ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 574 din 21 martie 1972 care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, în domeniul prestaţiilor familiale

M.Of. 42

În vigoare
Versiune de la: 21 Octombrie 2009
SECŢIUNEA 1:Stabilirea dreptului la prestaţii familiale
Art. 22
(1)Prestaţiile familiale pentru titularii de pensie care au copii în întreţinere, denumiţi în continuare titulari de pensie, sunt acordate în condiţiile stabilite de legislaţia română în vigoare de către instituţiile competente din România.
(2)Pentru a putea beneficia de prestaţiile familiale prevăzute la art. 2 alin. (1), titularii de pensie depun cererea conform prevederilor art. 90 din Regulamentul de aplicare, după cum urmează:
a)la instituţia locului de reşedinţă, în situaţia în care solicitantul are reşedinţa în alt stat membru;
b)la direcţia teritorială, în situaţia în care solicitantul are reşedinţa pe teritoriul României.
(3)Instituţia prevăzută la alin. (2) lit. a) transmite cererea instituţiei competente din România, indicând data la care a fost formulată cererea. Această data va fi considerată ca data de înregistrare a cererii.
(4)Cererea prevăzută la alin. (2) se întocmeşte potrivit modelului prevăzut de legislaţia română în vigoare şi este însoţită de o solicitare suplimentară de informaţii cu privire la membrii familiei lucrătorului migrant, prevăzută în anexa nr. 1 la instrucţiuni, fiind însoţită în mod obligatoriu de formularul E401 sau E405 ori, după caz, de alte formulare europene.
Art. 23
(1)Dacă instituţia competentă din România constată că solicitantul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a prestaţiilor conform legislaţiei române în vigoare, atunci cererea împreună cu toate documentele justificative sunt transmise instituţiei din statul membru la a cărui legislaţie a fost supusă persoana în cauză perioada cea mai lungă de timp.
(2)Formularele E401, E405, precum şi alte formulare europene, după caz, sunt transmise împreună cu cererea instituţiei prevăzute la alin. (1), direct sau prin intermediul organismului de legătură.
Art. 24
(1)În vederea stabilirii dreptului la prestaţii familiale, instituţiile competente aplică prevederile art. 13-17a din Regulament.
(2)Titularii de pensie ale căror drepturi la pensie sunt datorate doar de către statul român sunt îndreptăţiţi la prestaţiile familiale prevăzute la art. 2, conform legislaţiei române.
Art. 25
(1)În cazul titularilor de pensie ale căror drepturi la pensie sunt datorate de două state membre, dintre care unul fiind statul membru în care îşi au reşedinţa membrii familiei titularului de pensie şi celălalt fiind statul român, statul competent în acordarea prestaţiilor familiale este statul membru în care îşi au reşedinţa membrii familiei acestora, fără a se lua în considerare durata perioadelor de asigurare, dacă îndeplinesc condiţiile de acordare a prestaţiilor familiale pe teritoriul acestui stat.
(2)În cazul în care cuantumul prestaţiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cel prevăzut de statul membru în care îşi au reşedinţa membrii familiei titularilor de pensie, atunci statul român are obligaţia de a plăti diferenţa.
(3)Dacă titularii de pensie nu îndeplinesc condiţiile de acordare a prestaţiilor familiale în statul de reşedinţă, atunci sunt analizate condiţiile pentru acordarea prestaţiilor familiale în cadrul legislaţiei române în vigoare.
Art. 26
(1)Titularii de pensie ale căror drepturi sunt datorate de mai multe state membre, dintre care unul este statul român şi niciunul nu este cel de reşedinţă, beneficiază de prestaţii familiale din partea statului român, dacă în acest stat titularul de pensie a avut cea mai mare perioadă de asigurare şi dreptul la prestaţii familiale poate fi acordat în baza legislaţiei menţionate.
(2)În cazul în care cuantumul prestaţiilor familiale plătite de celelalte state membre este mai mare decât cel prevăzut de statul român, atunci acestea au obligaţia de a plăti diferenţa.
(3)Dacă titularii de pensie nu îndeplinesc condiţiile de acordare a prestaţiilor familiale în statul român, atunci sunt analizate condiţiile pentru acordarea prestaţiilor familiale în cadrul legislaţiei celorlalte state implicate, în ordinea descrescătoare a duratei perioadelor de asigurare efectuate.
Art. 27
(1)În cazul în care într-un stat membru sau în statul membru de reşedinţă al titularului de pensie aflat în situaţiile prevăzute la art. 22-26 unul dintre membrii de familie desfăşoară o activitate salarială sau independentă, statul competent cu acordarea prestaţiilor familiale devine statul în care se desfăşoară activitatea.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), celelalte state membre au obligaţia de a plăti diferenţa, în cazul în care cuantumul prestaţiilor familiale plătite în aceste state este mai mare decât în statul competent.