Partea 3 - AVIZ nr. 80 din 13 februarie 2019 referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente - Initiativa Legislativa din 2019 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
M.Of. 171
În vigoare Versiune de la: 4 Martie 2019
PARTEA 3:AVIZ nr. 80 din 13 februarie 2019 referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şl a Camerei Deputaţilor, precum şl pentru organizarea şl funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R100 din 21.01.2019,
CONSILIUL LEGISLATIV,
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată şi art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,
Avizează favorabil iniţiativa legislativă a cetăţenilor, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1.Iniţiativa legislativă cetăţenească are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reducerii numărului de senatori şi deputaţi în acord cu rezultatele referendumului naţional din anul 2009.
Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
2.Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
3.Precizăm că iniţiativa legislativă cetăţenească are un conţinut asemănător cu două propuneri legislative avizate favorabil, cu observaţii şi propuneri de Consiliul Legislativ prin avizele nr. 1.325/2015 şi nr. 194/2018, prima propunere fiind respinsă la data de 14.02.2017 de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, iar cea de-a doua fiind adoptată de Senat, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţie ca primă Cameră sesizată şi trimisă Camerei Deputaţilor spre dezbatere. Precizăm că, la nivelul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului prin Raportul comun au propus respingerea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (care prevede aceleaşi norme de reprezentare ca prezenta propunere), "deoarece stabilirea numărului de mandate alocat conform normelor de reprezentare propuse la alin. (2) şi (3) ale art. 5 trebuie să aibă în vedere rezultatele oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică, în ceea ce priveşte populaţia judeţelor, aspect care ar putea determina un alt număr de mandate" decât cel avut în vedere de iniţiatori.
4.Potrivit Expunerii de motive, soluţiile legislative propuse au ca scop aplicarea rezultatului referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300.
Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 682/2012 "ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare ... ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.
Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale ...... principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor".
5.Cu privire la instrumentul de prezentare şi motivare semnalăm că acesta nu conţine nicio menţiune cu privire la criteriile aplicate pentru a se ajunge la normele de reprezentare prevăzute în cuprinsul propunerii legislative şi nicio referire la populaţia avută în vedere, aspecte care să justifice temeinicia cifrelor propuse.
6.La pct. 1 al articolului unic, referitor la normele de reprezentare propuse pentru alin. (2) şi (3) ale art. 5, se constată că aplicarea acestora pentru stabilirea numărului de mandate alocate fiecărei circumscripţii electorale determină diferenţe semnificative între gradul de reprezentare al cetăţenilor din circumscripţii electorale diferite. De exemplu, raportând numărul 522.154, reprezentând populaţia judeţului Maramureş1, la 203.000, cât este norma de reprezentare propusă pentru Senat, rezultă că acestei circumscripţii electorale i se vor aloca 3 mandate de senator (2,57 rotunjit). Efectuând aceeaşi operaţiune prin raportarea numărului 490.520, cât reprezintă populaţia judeţului Vaslui2, la norma de reprezentare propusă pentru Senat, rezultă că circumscripţiei electorale aferente acestui judeţ i se vor aloca 2 mandate de senator (2,42 rotunjit). Raportând populaţia fiecăruia dintre cele două judeţe la numărul de mandate alocat potrivit soluţiilor legislative preconizate, rezultă că, în fapt, populaţia din judeţul Maramureş este reprezentată în Senat de un senator la 174.051 locuitori, în timp ce populaţia judeţului Vaslui este reprezentată de 1 senator la 245.260 locuitori. Având în vedere această disproporţie, soluţiile legislative preconizate trebuie reanalizate pentru a nu fi susceptibile de încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. De asemenea opinăm că există riscul ca soluţiile legislative preconizate să încalce şi prevederile art. 62 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora numărul de mandate se stabileşte în raport cu populaţia ţării.
____
1http://wvvw.marernures.insse.ra/
2http://www.vaslui.insse.ro/
În subsidiar, semnalăm că prin raportarea numărului reprezentând populaţia după domiciliu, potrivit Institutului Naţional de Statistică3, la normele de reprezentare propuse, rezultă un număr mai mare de mandate de senatori şi de deputaţi decât cel avut în vedere de iniţiatori.
___
3http//www.insse.ro/cms/ro/content/popula% C5%A3ia-dup%C4%83-domiciliu-la-1-ianuarie-2018
La textul propus pentru alin. (5), norma trebuie revăzută în ceea ce priveşte condiţia potrivit căreia numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să nu fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3, deoarece, în condiţiile creşterii normelor de reprezentare, această regulă ar determina diferenţe foarte mari între gradul de reprezentare al cetăţenilor din judeţele cu un număr de locuitori redus şi cei din judeţele cu un număr mare de locuitori. De exemplu, populaţia judeţului Tulcea, potrivit site-ului Direcţiei Judeţene de Statistică Tulcea, era de 241.061, la data de 1 iulie 20184. Raportând acest număr la normele de reprezentare propuse la alin. (2) şi (3), ar rezulta că circumscripţiei electorale aferente acestui judeţ i-ar fi alocate un număr de 2 mandate de deputat şi unul de senator, însă, având în vedere condiţia impusă de alin. (5), trebuie alocate 3 mandate de deputat şi 2 de senator, cea ce ar însemna că, în fapt, în acest judeţ, cetăţenii vor fi reprezentaţi de un deputat la 80.354 locuitori, faţă de 101.000, cât este norma de reprezentare, respectiv de un senator la 120.531 locuitori, faţă de 203.000, cât este norma de reprezentare propusă.
______
4http://www.covasna.insse.ro/
De asemenea, condiţia ca numărul de mandate de senator dintr-o circumscripţie electorală să nu fie mai mic de 2 nu este compatibilă nici cu norma propusă la pct. 2 pentru alin. (61) teza finală, potrivit căreia numărul mandatelor de senatori nu poate fi mai mare de 100. Este evident că numai din aplicarea regulii propuse la art. 5 alin. (5) ar rezulta un număr de 86 de senatori (2 senatori x 43 circumscripţii). Or, diferenţa de 14 mandate, până la 100, ar fi depăşită cu mult prin calcularea mandatelor alocate fiecărei circumscripţii electorale, potrivit normei de reprezentare de la alin. (2).
7.Având în vedere soluţia legislativă prevăzută pentru teza întâi a alin. (61), astfel cum este propusă la pct. 2, potrivit căreia numărul de mandate pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilit de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre, cu 90 de zile înaintea alegerilor, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(5) ale aceluiaşi articol, proiectul trebuie să cuprindă şi dispoziţii de modificare a anexei nr. 1, în sensul eliminării ultimelor două coloane, prin care se stabileşte numărul de mandate de senatori, respectiv de deputaţi pentru fiecare dintre cele 43 de circumscripţii electorale.
Totodată, proiectul ar trebui să prevadă şi modificarea art. 4 teza a treia şi abrogarea art. 5 alin. (6) din actul normativ de bază, care fac trimitere la această anexă.
Faţă de cele de mai sus se impune şi modificarea titlului proiectului, deoarece intervenţiile legislative vor viza şi alte elemente de structură, nu doar art. 5 din actul normativ de bază.
Pe de altă parte, semnalăm că, potrivit alin. (4) al art. 5 din actul normativ de bază, text rămas nemodificat, numărul locuitorilor care se ia în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen. Or, raportările Institutului Naţional de Statistică se referă la numărul persoanelor cu cetăţenie română şl domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ - teritoriale5. Prin urmare, nu este clar cum ar putea stabili Autoritatea Electorală Permanentă numărul de mandate aferente circumscripţiei electorale nr. 43, pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, pe baza datelor furnizate de institutul Naţional de Statistică.
______
5 1http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/populatie/precizari_metodologice_1ian2018.pdf
Referitor la teza finală a alin. (61) semnalăm că norma nu este previzibilă, deoarece aceasta nu menţionează care ar fi algoritmul de reducere a mandatelor la 100 de senatori, respectiv 200 de deputaţi, în situaţia în care, prin aplicarea dispoziţiilor alin. (2)-(5) ale art. 5, aceste limite ar fi depăşite. Se impune, de aceea, revederea normei propuse.
PREŞEDINTE dr. DRAGOŞ ILIESCU |