Capitolul ii - Concediul de odihnă suplimentar - Hotararea 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare - REPUBLICARE
M.Of. 118
În vigoare Versiune de la: 30 Iunie 2025
CAPITOLUL II:Concediul de odihnă suplimentar
Art. 18
(1)În afara concediului de odihnă, prevăzut la art. 1, salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare.
(1)În afara concediului de odihnă, prevăzut la art. 1, salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare.(2)Salariaţii nevăzători şi cei încadraţi în grade de invaliditate beneficiază de drepturile de concediu de odihnă suplimentar prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor.
(3)Concediile de odihnă acordate potrivit art. 1 din această hotărâre se cumulează cu cele stabilite la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) din prezentul articol.
Art. 19
Stabilirea categoriilor de personal, a activităţilor şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum şi existenţa condiţiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 şi art. 3 alin. 1 din Legea nr. 31/1991.
Art. 20
În cazul în care salariatul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit şi ulterior, în cursul aceluiaşi an calendaristic pentru care a primit acel concediu suplimentar, nu mai lucrează în condiţii deosebite, nu este obligat să restituie unităţii cota-parte din indemnizaţia primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic.
Art. 21
(1)Pe baza criteriilor şi a determinărilor făcute în condiţiile art. 19, durata efectivă a concediului suplimentar de odihnă se aprobă după cum urmează:
- de miniştrii sau de conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru salariaţii din aparatul propriu şi din unităţile subordonate;
- de prefectul judeţului, cu avizul Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, pentru salariaţii aparatului prefecturii;
- de consiliul judeţean sau local, pentru salariaţii din serviciile publice judeţene, respectiv locale, precum şi din unităţile subordonate;
- de consiliul de administraţie al regiei autonome cu specific deosebit, cu avizul ministerului de resort, pentru salariaţii din aceste unităţi;
- de conducătorul instituţiilor publice bugetare neguvernamentale, pentru salariaţii din aparatul propriu şi unităţile bugetare subordonate.
Art. 22
Pentru salariaţii din ministere, alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi din celelalte unităţi bugetare, trimişi să lucreze în străinătate, în ţări cu climă greu de suportat, durata efectivă a concediului de odihnă suplimentar, diferenţiat pe ţări şi zone geografice, se aprobă, în limitele prevăzute de art. 18 alin. (1), de miniştrii sau secretarii de stat, şefi ai departamentelor subordonate Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Art. 23
Prevederile cuprinse la cap. I din această hotărâre se aplică în mod corespunzător şi salariaţilor care beneficiază de concedii de odihnă suplimentare.