Capitolul iii - Funcţionarea agenţilor de muncă temporară - Hotararea 1256/2011 privind condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară
M.Of. 5
În vigoare Versiune de la: 4 Ianuarie 2012
CAPITOLUL III:Funcţionarea agenţilor de muncă temporară
Art. 10
(1)Agentul de muncă temporară încheie cu salariatul temporar un contract de muncă temporară, în scris, în limba română, care trebuie să cuprindă elementele prevăzute la art. 94 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicată.
(2)Pentru fiecare nouă misiune de munca temporară, între părţi se încheie un nou contract de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la alin. (1) care sunt modificate.
(3)Contractul de muncă temporară încheiat pentru mai multe misiuni de muncă temporară încetează la terminarea ultimei misiuni de muncă temporară pentru care a fost încheiat.
Art. 11
(1)Agentul de muncă temporară pune la dispoziţia utilizatorului un salariat temporar, în baza unui contract de punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă.
(2)Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă elementele prevăzute la art. 91 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicată.
(3)Condiţiile de bază de muncă şi de angajare referitoare la durata timpului de lucru, munca suplimentară, repausul zilnic şi săptămânal, munca de noapte, concediile şi sărbătorile legale şi salarizarea aplicabile salariaţilor temporari sunt, pe durata misiunii de muncă temporară la un utilizator, cel puţin acelea care s-ar aplica salariaţilor în cazul în care aceştia ar fi fost recrutaţi direct de către utilizatorul respectiv pentru a ocupa acelaşi loc de muncă. Toate condiţiile de bază de muncă şi de angajare stabilite prin legislaţie, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi prin orice alte reglementări specifice aplicabile utilizatorului sunt aplicabile în mod direct şi salariaţilor temporari pe durata misiunii de muncă temporară.
(4)În cazul în care misiunea de muncă temporară oferită de agentul de muncă temporară poate pune în pericol viaţa şi integritatea fizică şi/sau psihică a salariatului temporar, acesta este îndreptăţit să refuze misiunea de muncă temporară.
(5)Refuzul salariatului se face în formă scrisă şi nu poate constitui motiv de sancţiune sau concediere.
Art. 12
Agenţii de muncă temporară au obligaţia de a ţine evidenţa şi de a înregistra contractele de muncă temporară în Registrul general de evidenţă al salariaţilor, potrivit prevederilor art. 34 din Legea nr. 53/2003, republicată.
Art. 13
(1)Agenţii de muncă temporară se înregistrează în Registrul naţional de evidenţă a agenţilor de muncă temporară autorizaţi gestionat de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(2)Înregistrarea agenţilor de muncă temporară autorizaţi în Registrul naţional de evidenţă a agenţilor de muncă temporară autorizaţi se face de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în termen de maxim 15 de zile calendaristice de la data autorizării.
(3)Modelul Registrului naţional de evidenţă a agenţilor de muncă temporară autorizaţi este prevăzut în anexa nr. 2.
(4)Registrul naţional de evidenţă a agenţilor de muncă temporară autorizaţi cuprinde agenţii de muncă temporară autorizaţi şi pe cei cărora li s-a retras sau care au depus autorizaţia, se publică trimestrial în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi se afişează pe pagina de Internet a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Art. 14
(1)În perioada de valabilitate a autorizaţiei de funcţionare, agentul de muncă temporară are obligaţia de a comunica agenţiei teritoriale pentru prestaţii sociale în raza căreia şi-a stabilit sediul social orice modificare privind denumirea, sediul, înfiinţarea de subunităţi fără personalitate juridică, în termen de 30 zile calendaristice de la data producerii acestora.
(2)În termenul prevăzut la alin. (1) agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale au obligaţia de a transmite Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale orice modificare privind denumirea, sediul sau înfiinţarea de subunităţi fără personalitate juridică.
Art. 15
(1)La încetarea activităţii, agentul de muncă temporară este obligat să depună autorizaţia de funcţionare, în termen de 15 zile calendaristice, la agenţia teritorială pentru prestaţii sociale.
(2)În termenul prevăzut la alin. (1) agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale au obligaţia de a transmite Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale autorizaţia de funcţionare la încetarea activităţii agentului de muncă temporară.
(3)De la data depunerii autorizaţiei de funcţionare, agentul de muncă temporară va duce la îndeplinire obligaţiile stabilite la art. 18 şi 34 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 16
Autorizaţia de funcţionare a agentului de muncă temporară se retrage în următoarele situaţii:
a)agentul de muncă temporară se află în procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
b)în cazul aplicării sancţiunilor prevăzute la art. 22 alin. (1) şi (2).
Art. 17
(1)Autorizaţia de funcţionare a agenţilor de muncă temporară se retrage de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în termen de 15 zile lucrătoare de la data constatării situaţiilor prevăzute la art. 16, prin decizie motivată,
(2)Retragerea autorizaţiei de funcţionare se face la propunerea agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale, la solicitarea motivată a inspectorilor de muncă sau, după caz, a altor organe de control.
(3)Decizia de retragere a autorizaţiei de funcţionare se comunică în scris agenţilor de muncă temporară în termenul prevăzut la alin. (1) şi poate fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii.
Art. 18
(1)Contractele de punere la dispoziţie şi contractele de muncă temporară, aflate în executare în momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare, se derulează până la expirarea perioadei pentru care au fost încheiate, cu respectarea dispoziţiilor art. 96 din Legea nr. 53/2003, republicată, fără a prejudicia drepturile contractuale ale salariaţilor temporari sau ale utilizatorilor.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), impozitul pe venit şi contribuţiile datorate de către salariatul temporar bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, după caz, urmează să fie plătite de către utilizator, care are dreptul la acţiune directă împotriva agentului de muncă temporară, în vederea recuperării prejudiciilor cauzate.
Art. 19
Utilizatorul salariaţilor temporari are următoarele obligaţii:
a)să informeze salariaţii temporari cu privire la toate locurile de muncă vacante existente, în vederea asigurării egalităţii de şanse cu ceilalţi angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator, pentru obţinerea unui loc de muncă permanent, prin afişarea unui anunţ general într-un loc accesibil tuturor salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea la utilizatorul respectiv;
b)să asigure salariatului temporar accesul la cursurile de pregătire profesională pe care le organizează pentru salariaţii săi;
c)să pună la dispoziţia reprezentanţilor salariaţilor informaţiile cu privire la utilizarea salariaţilor temporari, în cadrul informării generale privind ocuparea forţei de muncă;
d)să asigure salariaţilor temporari aceleaşi drepturi cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă la utilizator, conferite de lege, de regulamentul intern sau de contractul colectiv de muncă aplicabil utilizatorului, precum şi de orice alte reglementări specifice aplicabile utilizatorului;
e)să ofere şi să prezinte informaţii exacte şi reale privind utilizarea salariaţilor temporari atunci când sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, înfiinţaţi potrivit legii, solicită situaţia încadrării personalului propriu.
Art. 20
În situaţia în care agentul de muncă temporară a încheiat cu salariatul temporar un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în perioadele dintre misiuni salariatul are acces la facilităţile existente la nivelul agentului de muncă temporară în ceea ce priveşte formarea profesională şi prevederile legale privind creşterea şi îngrijirea copilului.
Art. 21
Numărul salariaţilor temporari va fi luat în considerare la stabilirea pragului minim pentru care sunt aleşi reprezentanţii salariaţilor, în condiţiile legii, la utilizator, la fel ca în cazul în care aceştia ar fi lucrători angajaţi direct de utilizator pe aceeaşi perioadă.