§ 316. - Hotarare din 2024 în Cauza Zăicescu şi Fălticineanu împotriva României
M.Of. 204
În vigoare Versiune de la: 10 Martie 2025
152. Cu privire la contextul internaţional al condamnărilor iniţiale şi al achitărilor ulterioare, Curtea observă că, în conformitate cu acordul internaţional semnat în 1945 (supra, pct. 32), România a fost obligată să pună capăt tuturor organizaţiilor fasciste de pe teritoriul său, să abroge legislaţia şi măsurile discriminatorii şi să reţină şi să trimită în judecată pe cei acuzaţi de crime de război. Obligaţia de a reţine, a urmări penal şi a trimite în judecată pe suspecţii de crime de război şi crime împotriva umanităţii - care sunt printre cele mai grave crime în dreptul internaţional - exista şi încă există în dreptul internaţional în general; obligaţia aceasta izvorăşte din diverse documente internaţionale (supra, pct. 51-57) şi din normele dreptului umanitar internaţional cutumiar (supra, pct. 58). În acest sens, Curtea reaminteşte că a hotărât anterior că, atunci când analizează obiectul şi scopul dispoziţiilor Convenţiei, ia în considerare totodată şi contextul de drept internaţional al problemei juridice pe care o examinează; normele de drept internaţionale sau naţionale comune ale statelor europene reflectă o realitate pe care Curtea nu o poate ignora atunci când este chemată să ofere clarificări privind domeniul de aplicare al unei dispoziţii din Convenţie pe care mijloace de interpretare mai convenţionale nu i-au permis să îl stabilească cu un grad de certitudine suficient (a se vedea, mutatis mutandis, Opuz împotriva Turciei, nr. 33.401/02, pct. 184, 9 iunie 2009).