§ 102. - Hotarare din 2024 în Cauza Zăicescu şi Fălticineanu împotriva României
M.Of. 204
În vigoare Versiune de la: 10 Martie 2025
46. În al doilea raport privind România, adoptat la 22 iunie 2001, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei ("ECRI") a observat că anumite părţi ale presei din România încă publicau articole cu tentă antisemită şi că, deşi exista legislaţie pentru combaterea fenomenului de instigare la ură prin intermediului discursurilor "hate speech" şi pentru reglementarea mass-media în acest domeniu, aceasta rareori sau poate niciodată nu a fost aplicată. De asemenea, în raport s-a observat că prevederile legislative în vigoare pentru a combate manifestările de xenofobie (precum instigarea la ură, discursul politic rasist, discriminarea din partea funcţionarilor publici sau discriminarea în alte domenii ale vieţii) au fost, la fel, rareori folosite. Mai mult, retorica antisemită şi împotriva grupurilor minoritare a fost folosită în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din noiembrie 2000, iar alegerile au arătat o creştere îngrijorătoare a voturilor pentru un partid extremist cu consecinţa creşterii reprezentării parlamentare a acestui partid. În cel de-al patrulea raport privind România, adoptat la 19 martie 2014, ECRI observa cu îngrijorare că Holocaustul continua să fie negat în public, permanent, de personalităţi eminente (de exemplu, senatori şi profesori universitari) fără să se fi luat o măsură legală. În plus, ECRI a raportat că, în 2010, Banca Naţională a României a emis o monedă comemorativă reprezentând un conducător religios şi fost prim-ministru între 1938 şi 1939, în timpul guvernării căruia aproximativ 225.000 de evrei au fost deposedaţi de cetăţenia română. Când mai multe organizaţii i-au cerut să retragă moneda, banca a refuzat, sprijinită de Biserica Ortodoxă. În aceeaşi perioadă, în timpul unui talk-show la televiziunea naţională, un cunoscut jurnalist la lăudat şi l-a definit pe fondatorul mişcării istorice româneşti de extremă dreaptă (supra, pct. 5) drept "cel mai onest şi onorabil politician român al perioadei interbelice". ECRI a considerat că această declaraţie cu implicaţii rasiste şi antisemite şi sancţionarea sa (condamnarea postului de televiziune) constituie un exemplu de încurajare a cultului persoanelor care au comis infracţiuni împotriva păcii şi umanităţii ori au promovat idei fasciste, rasiste sau xenofobe, prin folosirea propagandei. În cel de-al cincilea raport privind România, adoptat la 3 aprilie 2019, ECRI preciza, în continuare, că în România exista un discurs inflamator împotriva comunităţii evreieşti. Acesta apărea mai cu seamă pe platforme anonime, site-uri web naţionaliste sau reţele de socializare şi implica în special afişări de natură antisemită rasistă clasică sau ale teoriei conspiraţiei, inclusiv materiale în care se glorifica mişcarea românească istorică de extremă dreaptă. În mod similar, în 2016, a fost lansată într-o bine-cunoscută librărie din Bucureşti o carte care neagă în mod deschis Holocaustul. ECRI şi-a exprimat regretul că autorităţile nu au intervenit atunci când o altă carte similară a fost lansată în mai 2017, în ciuda faptului că procurorul şi primăriile au fost informaţi din timp despre eveniment.