§ 122. - Hotarare din 2005 în Cauza Strungariu împotriva României
M.Of. 415
În vigoare Versiune de la: 3 Iunie 2008
2. Din "prezentarea" făcută în cauză reiese că domnul Strungariu, inginer, făcea parte din filiala din Timişoara a Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS). Subordonat directorului şi şefului de serviciu ai acestei filiale, el trebuia să "informeze" periodic aceste două persoane despre activităţile sale, precum şi despre deciziile ce urmau să fie luate în domeniul competenţelor sale. Sarcinile reclamantului, care se refereau la 10 societăţi la care APAPS era acţionară, constau în pregătirea dosarelor de privatizare sau lichidare, inclusiv a propunerilor de vânzare de acţiuni. Reclamantul dădea "sfaturi specifice" referitoare la vânzarea de active ale societăţilor în cauză. El "supraveghea" activităţile celor 10 societăţi, analiza propunerile făcute de adunările acţionarilor acestora în vederea rentabilizării acestor întreprinderi sau lichidării lor, apoi "promova" soluţia cea mai viabilă. De asemenea, el administra baza de date a filialei din Timişoara a APAPS. Concluzie: este vorba de un cadru care, deşi situat sub autoritatea a doi superiori, dispunea de o anumită autonomie, dădea sfaturi şi pregătea şi lua chiar decizii, şi aceasta într-un sector public crucial pentru o fostă ţară socialistă, şi anume cel al administrării bunurilor statului şi al eventualei lor privatizări.