Capitolul 3 - Conţinut - Ghid din 2020 de examinare ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul 3
M.Of. 1301
În vigoare Versiune de la: 29 Decembrie 2020
CAPITOLUL 3:Conţinut
SECŢIUNEA 1:Tehnica de efectuare
(1)Mai multe recomandări şi ghiduri pentru ecografia de trimestrul 3 au fost publicate de către diferite societăţi profesionale(1, 4, 8, 16, 26-29).
(2)Examinarea ecografică pentru screeningul anomaliilor sarcinii din trimestrul 3 este oportun a fi realizată la o vârstă gestaţională între 30 şi 35+6 săptămâni.
(3)Examinarea ecografică de screening pentru anomalii în sarcină în trimestrul 3 ar trebui să cuprindă:
a)confirmarea fătului viu. Confirmarea fătului viu se face prin evidenţierea bătăilor cordului fetal (BCF) în timp real şi măsurarea frecvenţei acestora în modul M sau Doppler pulsat (utilizat cât mai scurt timp). Într-o sarcină multiplă acestea trebuie evaluate la fiecare făt;
b)determinarea numărului de feţi vii (în sarcina multiplă să se determine amnionicitatea şi să se încerce precizarea corionicităţii, cu trimitere pentru o a doua opinie dacă nu se reuşeşte);
c)prezentaţia. Într-o sarcină multiplă, prezentaţia trebuie evaluată la fiecare făt;
d)evaluarea anatomiei sarcinii - toate elementele considerate de rutină din acest ghid şi care sunt discutate în continuare trebuie evaluate. Din cauza limitărilor din trimestrul 3 date de poziţia şi mărimea fetală, condiţiile materne (de exemplu: obezitate, sindrom de venă cavă inferioară etc.), evaluarea este redusă la un nivel minim: simetria liniei de mijloc a craniului, ventriculii cerebrali, cord cu 4 camere şi secţiunea trei vase cu traheea (opţional cu Doppler Color) diafragm sub care stomac anecogen, rinichi, vezică urinară.
În situaţia în care unele elemente nu pot fi evaluate corespunzător trebuie explicat acest aspect, oferirea opţiunii reevaluării ulterior a acestora sau a reexaminării pentru o a doua opinie fiind adecvată de multe ori. Într-o sarcină multiplă anatomia trebuie evaluată la fiecare făt. Suplimentar pot fi evaluate şi alte elemente, conform competenţelor legale, expertiza şi experienţa examinatorului, aparatura utilizată şi motivaţia/indicaţia medicală.
Se măsoară pentru evaluarea dezvoltării fetale diametrul biparietal BPD, circumferinţa craniană HC, circumferinţa abdominală AC şi lungimea diafizei femurale FL pentru femurul proximal de sondă ecografică;
e)anexele fetale - pentru o apreciere cât mai obiectivă se pot măsura opţional grosimea placentară şi punga cea mai mare de LA sau indexul lichidului amniotic AFI;
- placenta (localizare cu detaliere dacă este apreciată ca anormală, prezenţa de anomalii structurale, semnalarea şi descrierea relaţiei cu cicatrici uterine şi a semnelor de aderenţă anormală, acolo unde este cazul);
- lichid amniotic (aspect/ecogenitate, cantitate);
f)colul uterin - preferabil examinat transvaginal pentru pacientele cu antecedente de naştere prematură sau simptomatologie în sarcina curentă.
Se măsoară lungimea canalului cervical în mm;
g)anomalii evidente ale OGI materne. În sarcina avansată evaluarea detaliată şi fiabilă a organelor genitale interne materne nu este posibilă. Prezenţa tumorilor voluminoase de corp sau col uterin ar trebui semnalată.
(4)_
În raportul de examinare se recomandă să se includă încadrarea parametrilor măsuraţi în standardele de normalitate (pot fi folosite nomogramele corespunzătoare) şi estimarea greutăţii fetale (EFW - recomandat cu raportarea percentilei conform INTERGROWTH-21th(30)) prin formula Hadlock, ce utilizează măsurătorile craniană, abdominală şi femurală.
Raportul de examinare va conţine o sinteză asupra celor constatate de examinator.
Se recomandă ca toate elementele morfologice să fie evaluate/notate în raportul de examinare ca: "aspect normal/aspect anormal/neevaluat corespunzător".
În raportul de examinare expresia "aspect normal" semnifică că structura sau organul precizat a fost vizualizat de examinator şi au părut/au fost interpretate ca normale de acesta.
Totuşi, ca în cazul tuturor examinărilor de screening, pot exista interpretări cu rezultate imprecise.
Documentarea imagistică a tuturor elementelor precizate pentru toate examinările poate fi benefică în sensul reducerii neclarităţilor şi a litigiilor.
Nu este recomandată înregistrarea examinărilor ca film sau realizarea de examinări 3D/4D în afara indicaţiilor ştiinţifice pentru documentarea normalităţii sau anomaliilor depistate. Cu toate acestea, se recunoaşte influenţa acestor tehnici asupra factorului psihologic de legătură parentală.
Se vor consemna elementele de rutină care din varii motive nu au fost vizualizate în timpul examinării. Reexaminarea pentru clarificarea normalităţii sau anomaliilor acestora se consideră a fi benefică şi este încurajată de acest ghid.
În sinteza examinării se vor consemna dificultăţile de examinare (poziţie fetală nefavorabilă, placenta localizată anterior, anatomie maternă precum ţesut adipos, cicatrice etc.).
În cazul evidenţierii sau suspiciunii de anomalii, acestea vor fi precizate şi se va prezenta posibilitatea examinării supraspecializate de către alte specialităţi şi a examinării pentru o a doua opinie.
Examinatorul poate să facă remarci, să precizeze/sugereze un diagnostic şi să facă recomandări, în limitele specialităţii şi competenţelor sale, în cadrul sintezei din raportul de examinare.