Subcapitolul 9 - 4.9. Metode de control a calităţii lucrărilor realizate în soluţia fără tranşee deschisă - Ghid din 2014 privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei. Indicativ GP 127-2014
M.Of. 2 bis
În vigoare Versiune de la: 4 Februarie 2015
SUBCAPITOLUL 9:4.9. Metode de control a calităţii lucrărilor realizate în soluţia fără tranşee deschisă
(1)Una dintre cele mai complicate probleme legate de reabilitarea conductelor în sistemul TT este verificarea calităţii finale ale lucrărilor. Acest lucru are doua aspecte: (a) din cauza noutăţii tehnologiei şi deci a lipsei de experienţă şi (b) din cauza complicaţiilor care pot surveni ca urmare a unui control insuficient sau în necunoştinţă de cauză.
(2)În cele ce urmează vor fi prezentate propuneri de control. Pe măsură ce lucrări importante vor fi puse în aplicare şi experienţa în funcţionarea lor se vor îmbogăţi vor putea fi introduse noi metode şi condiţii legate de verificarea calităţii lucrărilor executate în sistem TT.
(3)Oferta de tehnologie trebuie să conţină şi modul de verificare pe parcurs precum şi verificarea finală a lucrărilor executate.
SECŢIUNEA 2:Verificarea calificării ofertantului (executantului lucrării).
(4)Cea mai sigură garanţie că lucrarea va fi de bună calitate este oferită de executantul lucrării. Din cauza condiţiilor speciale de lucru executantul trebuie să aibă în dotare echipamentul şi maşinile adecvate de lucru precum şi personalul calificat, care respectă disciplina tehnologică. Dacă la aceste condiţii se adaugă şi verificarea calităţii materialului. Garanţia oferită de executant trebuie să fie bine urmărită iar documentaţia finală asupra elementelor executate trebuie să fie completă.
(5)Se recomandă ca ofertantul/executantul să prezinte:
a)manualul calităţii; acesta va cuprinde în mod clar organizarea pentru execuţie, calificarea personalului, atestat de recunoaştere a calităţii (certificate), măsurile de securitate şi protecţia muncii, măsurile de protecţie a mediului (inclusiv tratarea noroiului de foraj sau alte fluide folosite în tehnologie etc.);
b)lista echipamentelor din dotare;
c)organigrama unităţii cu menţionarea calificării personalului care va fi implicat;
d)lista de lucrări executate, cu detalii tehnice semnificative;
e)disponibilitatea de realizare a lucrării;
f)o schemă de abordare a lucrării în curs de licitare, vezi anexa 8.
SECŢIUNEA 3:Verificarea calităţii materialelor introduse în lucrare
(6)Vor fi acceptate numai produse de construcţii care au acte de însoţire din care rezultă că sunt adecvate lucrării ce se realizează (conform caietului de sarcini). Materialele şi produsele din domeniul construcţii vor respecta legislaţia specifică aplicabilă, în vigoare privind punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii. În cazul transportului de apă potabilă materialele vor fi avizate şi din punct de vedere sanitar, conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 275/2012.
SECŢIUNEA 4:Verificarea condiţiilor de lucru
(7)Beneficiarul trebuie să asigure condiţiile minimale de lucru, convenite la început, pe toată durata lucrării. Dacă între timp apar, sau pot apărea, modificări, acestea vor trebui stipulate în contract şi respectate. Condiţiile de lucru se referă la depozitarea materialelor, manipularea materialelor, posibilitatea desfăşurării lucrărilor în tehnologia adoptată, lucrul în condiţii atmosferice deosebite (trafic, acoperire sau închidere de spaţii, calamităţi etc.). Beneficiarul va indica măsurile minime de protecţie a muncii pentru personalul propriu, pentru persoanele care au acces în zona de lucru şi pentru protecţia mediului.
SECŢIUNEA 5:Condiţii prealabile de verificare
(8)Atunci când tehnologia permite se pot prevedea probe de verificare înaintea punerii tuburilor în operă. Se va verifica aspectul tuburilor, cilindricitatea capetelor, sistemul de marcare a conductelor şi calitatea materialului fiecărui lot, grosimea peretelui fiecărui tub; acest lucru este deosebit de important deoarece de cele mai multe ori se lucrează cu tuburi din material plastic (PE, PP etc.) pentru care îmbinarea se realizează prin sudare cap la cap; calitatea diferită a produselor de construcţii şi aplicarea incorectă a tehnologiei de sudare pot conduce la îmbinări defecte care cedează în timpul probelor sau a funcţionării; verificarea locului unde sudura a fisurat (pe durata funcţionării) poate deveni deosebit de complicată deoarece de cele mai multe ori tuburile sunt în interiorul tubului vechi pe care l-au înlocuit. Reparaţia poate deveni şi mai complicată deoarece depistarea locului fisurii este dificilă şi necesită tehnici speciale.
(9)Nu trebuie uitat că tubul este tras în interiorul tubului reabilitat şi sudura este solicitată la întindere, uneori la forţe mari (pentru învingerea frecării între tub şi pământ). În asemenea cazuri se poate prevedea şi o probă de presiune prealabilă, "pe mal", care se poate face şi cu aer comprimat; rezultatele servesc de test dar şi ca o confirmare a calităţii lucrărilor ascunse. În cazuri speciale, când este posibil, se poate prevedea şi îmbinarea cu manşoane, mai bune dar mai scumpe şi care nu pot fi acceptate în unele tehnologii TT.
SECŢIUNEA 6:Condiţii normate de verificare
(10)Pentru fiecare tip de lucrare (curgere cu nivel liber sau curgere sub presiune) vor fi preluate condiţiile normate de verificare, condiţii date în standarde sau reglementările tehnice specifice, aplicabile, în vigoare, astfel:
a)pentru conductele funcţionând sub presiune se va face proba de presiune conform SR EN 805/00; proba se va face respectând condiţiile de valoare a presiunii maxime, de creştere a presiunii în timp, de scădere a presiunii la evacuarea unui volum controlat de apă etc.;
b)proba de presiune la vacuum se va face în conformitate cu prevederile SR EN 805; Tehnologia nu este foarte uzitată deoarece este nou introdusă; este însă important să fie făcută mai ales la tronsoanele unde tubul nou poate fi adus în starea de colaps din cauza presiunii apei din exterior (când este în interiorul tubului vechi) sau a solicitărilor exterioare (pământ, trafic etc.); valoarea presiunii 0,8 bari;
c)vor fi prevăzute cazurile în care este acceptabilă şi proba de presiune cu aer şi condiţiile în care se realizează;
d)în cazul colectoarelor de canalizare pot fi acceptate condiţiile pentru proba de etanşeitate cerute de SR EN 752. Valoarea presiunii este de maximum 5 mCA sau valoarea dată de presiunea apei când nivelul este egal cu cota capacului din căminul aval al tronsonului; Atenţie: căminele trebuie să fie etanşe la fel ca şi îmbinarea cu tuburile adiacente.
e)se va aprecia în mod expres dacă este nevoie de executarea unei probe de vacuum şi la tuburile reabilitate pentru canalizare; acest lucru poate fi cerut la folosirea de tuburi termosensibile sau la aplicarea metodei CIPP când tuburile au dimensiuni mari (peste 800 mm); este necesară verificarea posibilităţii de desprindere a căptuşelii la presiune mare a apei exterioare, goliri bruşte etc.;
f)în cazul conductelor de refulare, în sistemul de canalizare, pentru procesul de reabilitare cu metode TT, vor fi respectate condiţiile cerute pentru conductele sub presiune, vezi punctul a.;
g)în toate cazurile se face o verificare cu camera CCTV pentru a stabili starea suprafeţei conductei reabilitate (uniformitate, continuitate, părţi umflate etc.); rezultatul este document care intră în cartea construcţiei inclusiv cu observaţiile personalului care au analizat pelicula prezentată. Neconformităţile se remediază imediat, când şantierul este încă deschis. La canalizare este raţional să se verifice şi panta pe tronsoane;
h)în cazuri speciale, materiale noi, condiţii complicate de lucru, condiţii atmosferice dificile etc., vor putea fi prevăzute mijloace speciale de verificare.
SECŢIUNEA 7:Condiţii speciale de verificare
(11)În anumite condiţii pot fi dezvoltate lucrări speciale de verificare, precum:
a)verificarea ovalităţii tubului la tehnologiile de relining; este important ca tubul nou să treacă uşor prin tubul vechi; pentru aceasta se foloseşte un tronson scurt de tub nou (o bucată din tubul ce va servi la reabilitare) şi cu ajutorul tehnicii de tragere se trece tubul prin tubul vechi; la tragere se verifică dacă tubul culisează lin (eventual unde sunt blocaje sau ovalizări dincolo de condiţiile cerute) iar la scoatere se verifică starea peretelui tubului; dacă apar zgârieturi importante, deformaţii ale tubului etc însemnează că tubul vechi nu a fost bine curăţat şi se reface operaţiunea de curăţare şi spălare;
b)verificarea aderenţei căptuşelii tubului (efectuată prin tub flexibil sau prin tuburi termosensibile); se poate face prin control CCTV şi cu personal calificat şi specializat, la tuburile nevizitabile; la tuburile cu secţiunea vizitabilă calitatea se verifică de către personal calificat şi specializat; se poate practica şi "lipirea de elemente prefabricate" pe peretele tubului şi după întărirea corpului suplimentar se scoate corpul verificând, prin tragere, dacă se rupe corpul auxiliar sau se desprinde cu o bucată din îmbrăcămintea tubului; în cazuri importante se poate face o asemenea încercare pe stand verificând şi forţa de smulgere a căptuşelii sau ruperea căptuşelii din masa ei; condiţiile deduse prin încercare vor fi respectate în realizarea lucrării propriu zise;
c)proba de vacuum la colectoarele de canalizare atunci când este importantă împingerea apei din exterior;
d)în cazul cămăşuirii folosind straturi de beton aşezate peste armătura amplasată lângă perete (beton pus în operă prin torcretare, de obicei) se va verifica întâi starea suprafeţei şi apoi stabilitatea stratului de protecţie prin ciocănire, încercarea de desprindere sau folosind instrumente cu ultrasunete etc.;
e)în cazul aplicării de torcret folosind răşină specială sau alte materiale (ciment, vopsea specială, poliuretan etc.) se va face o verificare la desprindere folosind sisteme improvizate (vezi punctul b) sau se va face o verificare cu camera CCTV; analizând starea suprafeţei se poate aprecia calitatea aderenţei stratului de protecţie. Cu cât stratul de protecţie este mai subţire cu atât calitatea suprafeţei pe care s-a aplicat este mai importantă;
f)controlul grosimii stratului de protecţie. Se poate face cu mijloace standard sau utilizând echipamente existente. Principiul de lucru poate fi electric - se verifică scânteia produsă la trecerea unui conductor electric încărcat la peste 100-1000 V (poate fi o perie special construită) sau un dispozitiv ce funcţionează cu ultrasunete. Interpretarea rezultatelor se face de către un operator autorizat şi familiarizat cu tehnologia şi materialele respective; concluzia serveşte la refacerea lucrării (când este cazul) şi se arhivează în cartea construcţiei (când lucrarea este calitativ bună). Eventualele reparaţii sunt menţionate în documentele arhivate;
g)în toate cazurile se va ţine seama de prezenţa construcţiilor auxiliare; atunci când este cazul (la canalizare) se va ţine seama de modul de îmbinare între cămine şi colector şi se va verifica şi starea căminelor (dacă acestea au fost reabilitate);
h)soluţia pentru refacerea branşamentelor şi racordurilor va fi stabilită de executant şi agreată de beneficiar încă de la început. Cu această ocazie se va stabili şi modul de verificare a execuţiei legăturii efective dintre branşament şi conducta de transport.
(12)Toate rezultatele inspecţiei de control vor fi păstrate ca "element zero" de comparaţie şi control în timp a modului de funcţionare a acestui tip de lucrări; periodic vor trebui verificate condiţiile de existenţă sau elemente auxiliare cu care se vor face corelări.
(13)Astfel după recepţia lucrării sau ca o condiţie de recepţie, se face măsurarea pierderilor de apă din conductă, cu ajutorul mijloacelor curent folosite. Aceste rezultate vor fi comparate cu cele obţinute la proba de presiune şi vor fi considerate ca un element etalon pentru verificări viitoare. Se va putea stabili valabilitatea garanţiei date lucrării dar şi viteza de deteriorare în timp, măsurată prin creşterea pierderilor de apă. Metoda de măsurare a pierderii de apă se va stabili funcţie de tipul de conductă, de presiunea de lucru, de tipul materialului conductei şi dotarea existentă.
(14)Deoarece nu avem date de control, reabilitarea în sistem TT fiind abia la început, este importantă acţiunea de urmărire a comportării acestor tipuri de lucrări. Deşi durata de viaţă este practic egală cu durata de viaţă a unei conducte nou construite în sistem clasic (tranşee deschisă) modul de comportare ar trebui sa fie diferit; conducta poate fi mai protejata, rezistenta mecanica poate fi mai bună, conducta funcţionează într-un amplasament vechi, stabilizat în timp etc.; se recomandă ca toate observaţiile să se monitorizeze.
SECŢIUNEA 8:Soluţii pentru realizarea şi controlul branşamentelor
(15)Realizarea branşamentelor, pe conductele reţelei de distribuţie, este o operaţiune care are multe implicaţii:
a)se face relativ greu şi etanşeitatea sistemului poate fi compromisă (una dintre condiţiile de reabilitare este reducerea pierderilor de apă, pierderi care în reţelele actuale de distribuţie se face, în proporţie de 70-80%, prin branşamente),
b)soluţia de realizare a branşamentelor, mai ales numărul acestora, poate duce la o selecţie specială a tehnologiei de reabilitare a tuburilor;
c)dificultăţile de realizare pot întârzia mult finalizarea lucrării prin lungirea duratei de execuţie, unul dintre cele mai importante avantaje ale sistemului TT; trebuie semnalat faptul că aplicarea soluţiei de reabilitare conduce automat la eliminarea branşamentelor ilegale dar nu exclude posibilitatea reluării lor după aceea; executarea unor branşamente ilegale poate avea consecinţe mult mai mari deoarece îngreunează detecţia locului unde se produce pierderea de apă şi poate scumpi mult reparaţia,
d)necesitatea remedierii lucrărilor de branşare poate compromite chiar ideea de reabilitare TT.
e)la un număr mare de branşamente pe conductă se poate gândi chiar o soluţie de branşare colectivă (o singură legătură la conducta de transport şi distribuţie ulterioară la diferiţii beneficiari). În acest fel se simplifică tehnologia de reabilitare.
(16)Funcţie de tipul de reabilitare pot fi gândite diferite moduri de realizare a branşamentelor, astfel:
a)la conductele realizate prin soluţia "pipe bursting" se poate face o priză cu colier direct pe conducta reabilitată; rămâne în activitate o singură conductă, conducta nouă, deci problemele devin mai simple; refacerea se face prin săpătură deschisă;
b)la conductele realizate prin metoda "swagelining", sau tub cu memorie termică, trebuie luate măsuri suplimentare; dacă nu există soluţie specializată pentru branşamente (frezare interioară, sistem special de etanşare etc.) atunci este de preferat ca la desfacerea branşamentului vechi (lucrare în săpătură deschisă) să se taie şi un tronson din conducta existentă astfel ca în aceea secţiune să rămână după reabilitare numai conducta nouă; pe această conductă se poate aplica manşonul obişnuit de priză;
c)la conductele realizate prin "cămăşuire cu răşină pe suport textil" (CIPP), soluţia depinde de rigiditatea conductei nou obţinute; dacă noua conductă este rigidă se poate folosi manşonul metalic de priză, cu garnitură de cauciuc deoarece se poate strânge bine peste conducta veche; garnitura împiedică exfiltrarea de apă din conducta; este preferabil să se facă probe prealabile de branşamente;
d)la conductele realizate cu metoda "sliplining" (diametre mai mici decât diametrul vechi) trebuie apelat la metoda tăierii prealabile a conductei vechi, în dreptul viitorului branşament; atenţie realizarea unui branşament nou, într-o secţiune neprecizată la început, poate fi un risc important în deteriorarea conductei noi; trebuie decisă o soluţie asupra etanşării capetelor conductei vechi în vecinătatea colierului;
e)la metoda cu "foraj dirijat" (HDD) branşamentul se poate face folosind colierul rapid de branşare.
(17)Se recomandă ca după terminarea branşării să se facă o inspecţie cu camera CCTV; eventualele deficienţe vor fi remediate înainte de dare în funcţiune; proba finală va fi făcută cu ocazia punerii sub presiune şi probării conductei. În cazuri mai complicate (branşamente dese) se poate prevedea o probă dublă: pentru conducta fără branşamente şi pentru conducta cu branşamente, branşamentele fiind închise cu robineţii de concesie şi secţiunea de lucrare liberă (vizibilă). Se poate vedea direct comportarea fiecărui branşament deoarece conectarea este făcută în şanţ deschis.
SECŢIUNEA 9:Soluţii pentru executarea şi verificarea racordurilor de canalizare
(18)Soluţiile pentru realizarea racordurilor şi verificarea lor sunt mai puţine şi au rezolvări constructive bune, cum ar fi:
a)cu forare interioară şi piesă de etanşare. Se aplică la colectoare de diametru mic; se execută cu freza specializată şi ghidată cu sistemul de reperare, se introduce piesa specială dinspre interior, având răşina ataşată, şi se blochează cu o "piuliţă specializată" din exterior; etanşarea este bună; se verifică în interior cu CCTV (televiziune cu circuit închis) iar în exterior se verifică la proba de etanşeitate/presiune, prezentate în fig. 4.52.;
Fig. 4.54. - Racordare prin interiorul colectorului
b)cu piesă specială de introdus în golul din conducta. Se practică la colectoarele cu diametru mai mare; se poate fora din exterior, se introduce piesa prefabricata care are şi garnitura de etanşare şi se poate continua racordul; pentru o buna aşezare pe tub piesa de etanşare trebuie să fie confecţionată pentru diametrul colectorului vechi la care se foloseşte, prezentată în fig. 4.53.;
Fig. 4.55. - Racordarea, cu piesă prefabricată, din exterior