Subcapitolul 5 - 4.5. Efectele directe şi indirecte ale reabilitării conductelor şi canalelor - Ghid din 2014 privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei. Indicativ GP 127-2014

M.Of. 2 bis

În vigoare
Versiune de la: 4 Februarie 2015
SUBCAPITOLUL 5:4.5. Efectele directe şi indirecte ale reabilitării conductelor şi canalelor
SECŢIUNEA 1:4.5.1. Efectele directe ale reabilitării reţelei de distribuţie a apei
a)Primul efect asupra reţelei de distribuţie este reducerea semnificativă a pierderilor de apă; cum de regulă reabilitarea se face cu tuburi de PE (marea majoritate a conductelor fiind de mici dimensiuni, sub 500 mm), dacă execuţia este bună (îmbinarea se face prin sudare cap la cap) pierderile de apă pot fi reduse până la 10%, dacă toată reţeaua a fost reabilitată; se estimează însă că reabilitarea în prima etapă nu va trece de circa 25% din lungimea ţevilor, cu refacerea corectă a branşamentelor; în acest caz este posibilă o reducere a pierderilor de apă cu 10-30%; reduceri semnificativ mai mari vor fi în reţelele care astăzi au un procent mare de conducte executate din tuburi de azbociment (sau şi de oţel neprotejat) şi unde lungimea conductelor intrate în discuţie este deosebit de mare, vezi anexa 4;
b)Ca o consecinţă a reducerii pierderii de apă se reduce consumul de energie înglobat în apa pierdută şi nu numai; se poate estima că reducerea poate avea valori de ordinul 10-20% din energia înglobată, funcţie de sistemul de alimentare cu apă;
c)Tot ca o consecinţă a reducerii pierderii de apă se modifică presiunea din reţea; reducerea pierderii însemnează un debit mai mic transportat de reţea (prin aceleaşi diametre de conducte) şi deci creşterea presiunii în reţea; consecinţa creşterii presiunii va fi o creştere a pierderii de apă; de aceea este necesară o analiză a modului de funcţionare a reţelei mergând până la o retehnologizare importantă (zone de presiune, DMA etc.);
d)Reducerea pierderii de apă conduce automat la reducerea costurilor de operare; se cumpără mai puţină apă brută din sursă, se tratează mai puţină apă, se pompează mai puţină apă; costurile de operare pot fi reduse cu valori importante; aceste reduceri pot constitui baza de venituri viitoare din care să se poată plăti o parte importantă din costurile de reabilitare;
e)Înnoirea reţelei de distribuţie reduce mult costul lucrărilor de reparaţii; reparaţiile sunt mai rare, costul reparaţiei este mai mic deoarece se va lucra cu diametre mai mici, costurile indirecte (costul apei pierdute cu ocazia golirii repetate a conductelor, proba de presiune, pentru spălarea reţelei etc.) vor fi mai mici;
f)Este o bună ocazie de înlăturare a branşamentelor clandestine şi de creştere a veniturilor companiei de apă;
g)Se refac toate branşamentele, mai mult sau mai puţin bine făcute, prin care - după părerea specialiştilor - se pierde până la 80% din cantitatea de apă neregăsită la vânzare (apa care nu aduce venituri după formularea IWA);
h)Contorizarea totală permite efectuarea unui bilanţ al apei mult mai bun şi aceasta conduce la îmbunătăţirea stării financiare a furnizorului de apă;
i)Nu în ultimul rând este o ocazie de informatizare a reţelei în vederea unei conduceri optimizate şi preventive; un sistem SCADA performant poate pune la dispoziţie elemente de control a funcţionării serviciului din punct de vedere cantitativ şi calitativ (presiune, debit, calitate apă, zone cu avarii etc.);
j)Creşte siguranţa în funcţionare lucru deosebit de important în asigurarea calităţii apei la robinetul utilizatorului.
SECŢIUNEA 2:4.5.2. Efectele indirecte ale reabilitării reţelei de distribuţie a apei
(1)Principalul efect dat de reabilitarea reţelei este creşterea calităţii serviciului de furnizare a apei. Astfel:
a)se reduce numărul întreruperilor în furnizarea apei, deci scade numărul de reclamaţii;
b)creşte calitatea apei distribuite deoarece sunt scoase din reţea conductele care produc apa roşie (metalul neprotejat) şi sunt îndepărtate conductele din tuburi de azbociment, deoarece conţin fibre de azbest care sunt clasificate ca şi compuşi cu efecte sigur cancerigene material acuzat ca fiind una dintre cauzele producerii cancerului în aparatul digestiv;
c)creşte calitatea apei distribuite deoarece sunt scoase din reţea conductele care produc apa roşie (metalul neprotejat) şi sunt îndepărtate conductele din tuburi de azbociment, deoarece conţin fibre de azbest care sunt clasificate ca şi compuşi cu efecte sigur cancerigene;
d)creşte siguranţa funcţionării sistemului de producere a apei calde şi încălzirii în sistem local; lipsa repetată a apei sau apă de calitate proastă poate defecta instalaţiile sistemului de încălzire locală cu consecinţe dintre cele mai greu de apreciat;
(2)Se reduce semnificativ una dintre cauzele care provoacă deteriorarea părţii carosabile şi provoacă stânjenirea traficului pe străzi prin:
a)lipsa gropilor săpate repetat în carosabil pentru reparaţii, precum şi posibilitatea de a face o îmbrăcăminte mai bună, odată cu reabilitarea conductelor (şi posibil şi a canalelor), creşte fluenţa şi capacitatea de transport şi deci a se reduce unele dintre componentele costurilor sociale implicate;
b)se elimină în mare parte întreruperea activităţilor comerciale etc., datorată săpăturilor repetate pentru refacerea avariilor la conducte;
c)se reduce numărul de accidente pentru vehicule şi oameni;
(3)Se reduce impactul asupra mediului ambiant, cauzat de repetatele avarii la conducte;
a)se reduce semnificativ efectul de avariere a lucrărilor subterane din zona reţelelor de distribuţie;
b)se poate face o amenajare peisagistică definitivă;
(4)Se poate face ordine în amplasarea reţelelor subterane dezvoltate, în timp, fără multă disciplină constructivă; pot fi corectate unele situaţii datorate amplasării reţelelor pe spaţii care între timp au devenit particulare.
(5)Se poate dezvolta sistemul GIS pentru informatizarea reţelei de apă şi nu numai; acest lucru este obligatoriu acolo unde se începe cu retehnologizarea reţelei. Exploatarea reţelei devine mult mai simplă prin dezvoltarea unui sistem SCADA.
SECŢIUNEA 3:4.5.3. Efectele directe ale reabilitării reţelei de canalizare
a)Cel mai important efect asupra reţelei de canalizare este cunoaşterea alcătuirii constructive a reţelei de canalizare; fără acest lucru nu se poate face o reabilitare corectă; cu această ocazie se va cunoaşte şi modul real de funcţionare a reţelei de canalizare: debite transportate, calitatea apei evacuate, secţiuni deficitare etc.;
b)Creşte capacitatea de transport a reţelei, prin refacerea secţiunilor cu probleme, prevederea de tuburi cu rugozitate mai mică, eliminarea secţiunilor cu tendinţe de blocare continuă (tuburi cu secţiunea decalată, tuburi sparte, tronsoane cu contrapantă etc.). În anexa 7 este prezentat, modul de estimare a efectului reabilitării asupra creşterii capacităţii de transport;
c)Controlul calităţii apei evacuate de la utilizatorii care restituie apa uzată care nu are calitatea apei uzate menajere; controlul calităţii preepurării, controlul cantităţilor de apă evacuată;
d)Aducerea schemei reţelei de canalizare în concordanţă cu noua strategie de dezvoltare a localităţii inclusiv în realizarea de bazine de retenţie pentru apele meteorice;
e)Reanalizarea modului de funcţionare a deversoarelor de ape mari şi influenţa lor asupra calităţii apei receptorului; aducerea calităţii apei receptorului la calitatea prevăzută de Legea apelor, prin Planul de amenajare bazinală, este o cerinţă importantă care rezultă din Directiva Parlamentului European 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.
SECŢIUNEA 4:4.5.4. Efectele indirecte ale reabilitării reţelei de canalizare
a)Creşterea gradului de confort în localitate prin siguranţa sporită de funcţionare a reţelei de canalizare;
b)Asigurarea unei stabilităţi mai mari în funcţionarea staţiei de epurare prin reducerea exfiltraţiilor din tuburile reţelei, reducerea fenomenelor de fermentare pe colectoare;
c)Denivelări mai mici ale capacelor de cămine (legături mai bune realizate la reabilitare) şi deci creşterea siguranţei traficului şi reducerea zgomotului;
d)Reducerea zgomotului produs de capacele căminelor şi altor construcţii adiacente prin construirea de cămine noi (capace cu elemente de zăvorâre, cu sistem antiefracţie);
e)Controlul evacuării debitelor suplimentare la deversoarele de ape mari şi o mai bună protecţie a calităţii râului receptor;
f)Asigurarea de amenajări peisagistice folosind apa reţinută provizoriu din precipitaţii;
g)Reducerea masivă a depunerilor pe colectoare şi deci evitarea mirosului pe stradă;
h)Obligativitatea de dezvoltare a sistemului de curăţare mecanică uscată în vederea eliminării unor substanţe solide care altfel pot ajunge în canalizare;
i)Dezvoltarea unor măsuri educaţionale în vederea cultivării bunelor practici ale locatarilor în ceea ce priveşte aruncarea de substanţe solide, agresive sau toxice în canalizare.