Secţiunea 3 - 4.3.3. Starea de funcţionare a reţelelor de distribuţie - Ghid din 2014 privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei. Indicativ GP 127-2014

M.Of. 2 bis

În vigoare

Versiune de la: 4 Februarie 2015

SECŢIUNEA 3:4.3.3. Starea de funcţionare a reţelelor de distribuţie

(1)Reţelele de distribuţie se exploatează relativ greu deoarece au lungime mare, sunt poziţionate sub partea carosabilă şi funcţionează la parametrii tehnologici continuu variabili. După anii 1995 a scăzut dramatic (de 2-3 ori) debitul transportat lucru care a condus la următoarele dificultăţi:

a)a crescut durata parcurgerii distanţei între rezervor şi consumatori prin reducerea vitezei de curgere; a crescut riscul deteriorării calităţii apei; necesitatea supradozării clorului în staţia de tratare pentru a asigura obţinerea concentraţiei de clor rezidual conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată;

b)a crescut cantitatea de apă pierdută deoarece a crescut presiunea în reţea iar găurile din conducte au rămas aceleaşi sau au crescut ca număr şi dimensiune; procentual pierderea de apă a atins valori inacceptabile (30-60%);

c)a crescut consumul specific de energie înglobată în apa pierdută;

d)a crescut riscul de îmbolnăvire prin infiltrarea de apă poluată din exterior, în condiţii favorabile (conducta goală);

e)reparaţiile au crescut atât ca număr (conductele îmbătrânesc continuu) cât şi în ce priveşte costul (se repară conducte cu diametru mai mare decât cel necesar);

f)reţelele nu au hidranţii protejaţi de vane şi pierderea de apă la hidranţi este importantă; repararea hidranţilor presupune întreruperea funcţionării conductelor din zonă;

g)armăturile sunt vechi şi închid greu deoarece au garnitura de tip metal pe metal; închiderea apei pentru unele reparaţii minore se face pe zone exagerat de întinse afectând un număr mare de consumatori;

h)majoritar în reţele sunt materiale deficitare: azbociment, oţel neprotejat, fontă degradată; această situaţie afectează mult calitatea apei şi produce întreruperi dese cu neplăceri pentru consumatori;

i)urmărirea funcţionării reţelei este în majoritatea cazurilor fără mijloace de control şi cu atât mai mult lipsesc mijloace de reglare automată a funcţionării;

j)urmare a restabilirii sistemului de proprietate asupra pământului o parte importantă dintre conducte au ajuns pe terenuri particulare;

k)sunt încă localităţi la care funcţionarea sistemului este discontinuă din cauze tehnice sau lipsa resurselor financiare, pentru acoperirea costurilor de funcţionare;

l)reţelele nu sunt dotate corespunzător cu echipamente care să uşureze spălarea periodică; totodată lipsesc multe ventile de aerisire fapt care face ca evacuarea aerului să fie deficitară şi consecinţele importante (mişcare nepermanentă, reducerea debitului transportat etc.);

m)contorizarea nu este integrală, fapt care face ca realizarea bilanţului apei să fie o problemă cu multe aproximaţii, la fel ca şi estimarea pierderilor de apă;

n)colectarea banilor, echivalentul costului apei furnizate, se face cu greutate.