Secţiunea 9 - 4.2.9. Cele mai întâlnite cazuri de avarie la tuburile existente la care este necesară reabilitarea - Ghid din 2014 privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei. Indicativ GP 127-2014
M.Of. 2 bis
În vigoare Versiune de la: 4 Februarie 2015
SECŢIUNEA 9:4.2.9. Cele mai întâlnite cazuri de avarie la tuburile existente la care este necesară reabilitarea
SUBSECŢIUNEA 0:
(1)Exploatarea celor peste 65000 km de conducte şi a celor peste 21000 km de colectoare au condus la constatarea unor avarii tipice la tuburile din materialele mai vechi utilizate în lucrările edilitare din ţara noastră: fontă de presiune/cenuşie, oţelul neprotejat, tuburile de beton precomprimat - PREMO, azbocimentul. Avariile cele mai des întâlnite vor fi menţionate, cu menţiunea că realitatea este mult mai bogată decât cazurile menţionate.
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.9.1. Corodarea internă a tuburilor metalice
(1)Corodarea internă a tuburilor metalice, are ca efect producerea de apă roşie, prezentată în fig. 4.15, creşterea rugozităţii pereţilor prezentată în fig. 4.16, perforarea pereţilor tubului prezentată în fig. 4.17, fisurarea longitudinală sau circumferenţială prezentată în fig. 4.18 (cu creşterea importantă a pierderilor de apă şi a fenomenelor care urmează acestora).

Fig. 4.15. - Producerea de apă roşie la robinet

Fig. 4.16. - Creşterea rugozităţii pereţilor tubului

Fig. 4.17. - Găurirea peretelui tubului

Fig. 4.18. - Fisurarea longitudinală sau circumferenţială
(2)În exterior coroziunea se manifestă prin deteriorarea peretelui conductei şi reducerea rezistenţei mecanice până la colaps. În condiţii favorabile, pot fi expulzate bucăţi din tub, prezentate în fig. 4.19.

Fig. 4.19. - Expulzarea unei bucăţi de tub de fontă cenuşie
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.9.2. Expulzarea elementelor de realizare a îmbinării
(1)Este un fenomen des întâlnit la tuburile de fontă, îmbinate cu frânghie gudronată şi plumb, la tuburile din beton precomprimat şi azbociment. Din cauza îmbătrânirii frânghiei gudronate şi deplasării tuburilor în timp, plumbul de blocare este expulzat la o oarecare suprapresiune în tub, prezentată în fig. 4.20.

Fig. 4.20. - Demufarea tuburilor de fontă cenuşie
(2)Este cea mai des întâlnită avarie la tuburile de beton PREMO; din motive constructive sau de comportare în timp (umezire teren, sarcini exterioare variabile etc.) garnitura capătă o poziţie nesimetrică în îmbinare şi la suprapresiuni este expulzată; remedierea este costisitoare, prezentată în fig. 421.

Fig. 4.21. - Demufarea tuburilor PREMO
(3)La tuburile de azbociment demufarea se întâmplă atunci când deplasarea tuburilor este mare, pereţii sunt deficitari şi suprapresiunile frecvente, garnitura îmbătrâneşte, prezentate în fig. 4.22.

Fig. 4.22. - Demufarea tuburilor de azbociment
SUBSECŢIUNEA 3:4.2.9.3. Corodarea armăturii de precomprimare la tuburile PREMO
(1)Corodarea armăturii de precomprimare la tuburile PREMO, este o avarie frecventă soldată cu explozia tubului şi pierderea totală a presiunii, prezentată în fig. 4.23; aceasta se produce din cauza că sârma de precomprimare este protejată prin torcretare cu mortar de ciment; acesta fisurează în timp şi umezeala din pământ duce la corodarea armăturii; urmarea este faptul că elementul care prelua presiunea din interior dispare şi tubul explodează în momentul în care sârma se rupe.

Fig. 4.23. - Corodarea armăturii la tuburile PREMO a condus la explozia tubului
SUBSECŢIUNEA 4:4.2.9.4. Corodarea biochimică a tuburilor din reţeaua de canalizare
(1)Corodarea biochimică a tuburilor din reţeaua de canalizare, se dezvoltă acolo unde se produc cu regularitate depunerile de material biodegradabil, deoarece nu se realizează spălarea reţelei de canalizare. Materialul depus începe să fermenteze şi se produce hidrogen sulfurat; în condiţiile de umezeală din colector, acesta reacţionează cu hidroxidul de calciu din peretele superior al tubului până la distrugerea totală; rezultatul este prăbuşirea tubului, prezentată în fig. 4.24. Între timp rugozitatea tubului creşte şi accelerează fenomenul. Curăţarea periodică este foarte importantă mai ales la tronsoanele unde nu se asigură o bună viteză de spălare/autocurăţire.

Fig. 4.24. - Corodarea biochimică a tuburilor de beton
SUBSECŢIUNEA 5:4.2.9.5. Colmatarea conductei/canalului cu material biologic vegetal
(1)De multe ori conductele şi canalele sunt realizate în apropierea copacilor. În timp, din cauza lipsei de apă şi a producerii unor fisuri în conductă/canal (de regulă pe la îmbinări) rădăcinile pomilor intră în conductă, lărgesc gaura prin presiune biologică şi dezvoltă o structură de absorbire a apei, prezentată în fig. 4.25. Efectul este reducerea debitului până la blocarea totală a curgerii apei.

Fig. 4.25. - Dezvoltarea de rădăcini în conducte şi canale
SUBSECŢIUNEA 6:4.2.9.6. Încrustarea interioară
(1)Încrustarea reduce capacitatea de transport (în special prin reducerea secţiunii vii a conductei/canalului), singură sau dublată de coroziune sau depunerea de suspensii. La apa, cu un indice Langelier peste zero, o parte din bicarbonaţii din apă se descompun şi carbonaţii formaţi se depun pe pereţii conductei. Fenomenul poate fi accelerat de procesul de coroziune când produsele rezultate se combină cu carbonaţii şi produc obturarea conductei, prezentată în fig. 4.26.

Fig. 4.26. - Interiorul unor tuburi încrustate
(2)La colectoarele de canalizare depunerile repetate, urmare stabilizării biologice şi lipsei de curăţare a reţelei, fac ca în timp materialul să se cimenteze şi să conducă până la obturarea completă a secţiunii, prezentată în fig. 4.27.

Fig. 4.27. - Colmatarea secţiunii colectorului de canalizare
SUBSECŢIUNEA 7:4.2.9.7. Blocarea totală sau parţială cu corpuri mari
(1)La conductele care transportă apă naturală sau potabilă se întâmplă relativ des ca sertarul vanei, a cărei tijă de acţionare este corodată în timp, să cedeze şi sertarul cade în locaşul său; moment în care conducta este blocată.
(2)Mult mai des întâlnit este cazul reţelei de canalizare; din comoditate, din neştiinţă, din rea voinţă sau vandalism o serie de materiale sunt introduse în canalizare prin capacele căminelor: materiale de construcţie, chimicale, resturi metalice, animale moarte etc.; prin dimensiunile mari reduc capacitatea de transport şi accelerează fenomenul de coroziune. Aceasta este prezentată în fig. 4.28.

Fig. 4.28. - Materiale ce blochează reţeaua de canalizare
(3)Dezaxarea/deplasarea tuburilor de canalizare prin fenomene coerente produse în timp; îmbinarea pierde apă, apa înmoaie fundaţia tubului, tubul se deplasează sub influenţa sarcinii din trafic (care poate fi mai mare decât cea luată în calcul), tubul se demufează, apa curge pe lângă şi spală pământul, capetele tuburilor se depărtează, tubul este rupt şi capetele sunt dezaxate etc.
(4)Reparaţiile greşit făcute, branşări greşite şi racorduri executate defectuos pot influenţa curgerea apei, favoriza infiltraţiile, favoriza agăţarea de materiale plutitoare, accelerarea ruperii tubului, distrugerea protecţiei anticorosive etc.
(5)Atunci când costul reparaţiilor şi valoarea pierderii de apă este mai mare decât costul unei conducte noi, reabilitarea este necesară.