Capitolul iii - CONDIŢII PENTRU PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE IZOLAŢII TERMICE - Ghid din 2013 privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, indicativ GP 123 - 2013

M.Of. 538 bis

În vigoare
Versiune de la: 27 Septembrie 2021
CAPITOLUL III:CONDIŢII PENTRU PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE IZOLAŢII TERMICE
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Art. 16
Datele tehnice referitoare la realizarea componentei termoizolante a clădirii pentru asigurarea cerinţei fundamentale "economie de energie şi izolare termică" se asigură pe baza calculelor de dimensionare a straturilor termoizolante cuprinse în Raportul de audit energetic elaborat de către auditorul energetic atestat în condiţiile legii.
Art. 17
Datele pentru tema de proiectare a lucrărilor de reabilitare termică a blocului de locuinţe, inclusiv realizarea de expertize, relevee, etc., se stabilesc de către beneficiar, împreună cu proiectantul/consultantul de specialitate.
SECŢIUNEA 2:Sisteme preconizate pentru termoizolarea pereţilor exteriori (partea opacă)
Art. 18: Prevederi generale
(1)Pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe se utilizează, de regulă, soluţia de poziţionare a termoizolaţiei pe faţa exterioară a pereţilor de închidere perimetrală a blocului, pentru realizarea unei mai bune protecţii termice fără a se reduce suprafaţa utilă a apartamentelor, pentru a se asigura tratarea unitară din punct de vedere arhitectural-ambiental a blocului de locuinţe, precum şi pentru asigurarea continuităţii protecţiei termice în scopul reducerii efectelor negative ale punţilor termice.
(2)Termoizolaţia aplicată la exterior este integrată într-un ansamblu termoizolant compact (de ex. termosistem, ETICS) sau într-o faţadă cu strat de aer ventilat natural.
(3)Termoizolaţia aplicată la interior se adoptă în situaţia unor pereţi fără acces la faţa exterioară (pereţi la rosturi), precum şi în cazul în care se impune păstrarea caracterului arhitectural iniţial al faţadelor.
(4)Pentru realizarea componentei termoizolante a unei clădiri se poate utiliza numai unul sau o combinaţie de ansambluri termoizolante, alese de proiectant în funcţie de caracteristicile elementelor de construcţie pe care se va aplica (orientare, expunere la acţiuni mecanice, cerinţe estetice sau funcţionale, etc.).
(5)În funcţie de clasa de risc seismic (Rs) în care a fost încadrată clădirea existentă şi structura acesteia se prevăd următoarele corelări referitoare la proiectarea şi executarea termoizolării părţii opace a pereţilor exteriori:
a)la clădirile încadrate în clasa Rs.I termosistemul (compact sau ventilat) se va aplica numai după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii;
b)la clădirile încadrate în clasa Rs.II sau Rs.III, în situaţia în care nu sunt propuse lucrări de consolidare, proiectul de reabilitare va prevedea ca fiecare placă termoizolantă a termo-sistemului compact să se lipească pe toată suprafaţa, iar fixările mecanice să se execute numai în panourile de zidărie sau în zonele neutre (fără armătură) ale panourilor prefabricate din beton, evitându-se strict nervurile acestora sau monolitizările de pe contur. Pentru asigurarea posibilităţii de urmărire a comportării structurii clădirii se recomandă să se prevadă sistemul de faţadă ventilată care prin operaţiuni nedistructive (demontare şi remontare) permite accesul pentru examinarea stării pereţilor suport; faţada ventilată se va proiecta cu elemente de placare uşoare (8 kg/m2) din tablă de aluminiu, oţel, compozite, etc.
c)la clădirile încadrate în clasa Rs.IV plăcile termoizolante se pot aplica prin lipire pe toată suprafaţa sau prin lipire pe contur şi local sub diblul/diblurile din zona centrală, iar fixările mecanice se vor executa în panourile de zidărie şi/sau în zonele neutre (fără armătură) ale elementelor structurale. Faţadele ventilate se pot proiecta cu diverse produse de finisare inclusiv cu elemente de placare grele (plăci ceramice, piatră naturală sau recompusă).
(6)Detalii de principiu pentru intervenţia la pereţii exteriori sunt prezentate în reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC 007-2013.
Art. 19
Ansamblurile termoizolante şi alcătuirea acestora se vor înscrie în clasele de reacţie la foc indicate în SR EN 13501-1+A1, astfel încât să respecte cerinţa fundamentală privind securitatea la incendiu, precum şi prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
Art. 20
Componenta termoizolantă şi componenta de protecţie şi finisaj se vor aplica pe pereţii exteriori ai blocului de locuinţe, numai după efectuarea operaţiunilor de pregătire a acestora şi a balcoanelor, operaţiuni care se prevăd în documentaţia tehnico-economică şi care constau în:
I._
(1)localizarea şi înlăturarea porţiunilor de tencuială neaderentă şi a zonelor cu beton segregat sau cu alte degradări;
(2)Înlăturarea tencuielilor afectate de mucegai, alge, licheni, muşchi, etc. şi a placărilor ceramice;
II._
NOTĂ: Proiectantul va stabili ca încheierea acestor operaţiuni să constituie o fază determinantă pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiei, la care vor participa proiectantul, verificatorul, expertul, executantul şi reprezentantul autorizat al beneficiarului şi care vor stabili: necesitatea intervenţiilor la structura de rezistenţă şi neînceperea/întreruperea lucrărilor de termoizolare şi/sau înlăturarea panourilor prefabricate deteriorate ale parapetelor balcoanelor şi/sau vor da acceptul pentru continuarea lucrărilor de reabilitare cu următoarele operaţiuni de pregătire a suportului:
(3)curăţarea de rugină şi protejarea anticorozivă a armăturilor vizibile ale panourilor prefabricate utilizate la parapetul balcoanelor;
(4)demontarea profilelor metalice utilizate la închiderile balcoanelor şi colectarea lor în vederea reciclării;
(5)demontarea şi colectarea în vederea reciclării panourilor din sticlă armată ale balcoanelor, înlocuirea elementelor deteriorate ale scheletului metalic de susţinere a parapetului balcoanelor, curăţarea de rugină şi protejarea anticorozivă a scheletului metalic şi realizarea parapetului suport al termoizolaţiei;
(6)rectificarea tencuielii pe suprafeţele decopertate, curăţate şi desprăfuite, precum şi acoperirea armăturilor, utilizându-se mortar compatibil;
(7)rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate de faţadă sau dintre tronsoanele blocurilor de locuinţe învecinate;
(8)efectuarea străpungerilor necesare instalaţiilor (hote, coşuri de centrale termice);
(9)încheierea lucrărilor de reparaţii sau de înlocuire a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi), precum şi a izolaţiei hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice.
Art. 21
Termosistem compact (ETICS) (figura 1 - schemă de principiu). Detaliile de racordare şi îmbinare sunt prezentate în reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro- energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC 007-2013.
(1)Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin aplicarea pe şantier a mai multor straturi, într-o succesiune definită, alcătuite din produse prefabricate sau predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiecărui ansamblu.
(2)Componenta termoizolantă şi componenta de protecţie şi finisaj formează un ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistentă şi între ele prin adezivitatea produselor utilizate.
(3)Termosistemul se aplică pe partea opacă a pereţilor exteriori inclusiv pe perimetrul golurilor şi se etanşează pe conturul tâmplăriei; în cazul în care se aplică pe suprafeţele orizontale sau înclinate expuse acţiunii directe a precipitaţiilor sau pe care poate stagna apa este necesar să se prevadă măsuri de protecţie a termosistemului (glafuri, straturi hidroizolante, copertine).
(4)În detaliu, termosistemul compact este alcătuit din următoarele straturi, indicate în ordinea tehnologică, de la componenta rezistentă (suportul constituit de pereţii structurali sau nestructurali din beton, zidărie de B.C.A. sau produse ceramice) spre exterior:
a)adezivul specific pentru lipirea izolaţiei termice pe suport (partea opacă a pereţilor);
b)plăcile termoizolante (componenta termoizolantă);
c)mijloace de fixare mecanică (ancore, dibluri expandabile, şuruburi);
d)profile (colţare) de întărire a muchiilor verticale, profile lăcrimar pentru muchiile orizontale (deasupra ferestrelor şi sub balcoane), profile de soclu;
e)unul sau două straturi de protecţie (grund sau masă de şpaclu din mortar adeziv) din care cel puţin unul conţine o armătură (ţesătură din fire de sticlă, plasă metalică, etc.);
f)materialul de finisare specific sistemului (tencuială sau vopsea decorativă, placaj ceramic).
(5)Proiectantul va indica pentru termosistemul ales, următoarele:
a)particularităţile constructive şi ordinea operaţiunilor;
b)cota la care se fixează profilul de soclu sau cota bazei termoizolaţiei;
c)zonele expuse acţiunilor mecanice pe care se vor executa măsuri de protecţie suplimentare: armare cu două rânduri de plasă şi/sau placaj ceramic în loc de tencuiala decorativă sau înlocuirea plăcilor de polistiren expandat (EPS) sau vată minerală (MW) cu plăci din polistiren expandat (EPS) cu rezistenţă mărită la compresiune (de exemplu EPS 150), sau utilizarea la socluri a plăcilor din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri sau striaţii;
d)zonele şi măsurile de protecţie care se vor executa pentru împiedicarea propagării focului pe exteriorul faţadei conform prevederilor din reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC007-2013;
e)caracteristicile geometrice ale plăcilor termoizolante: grosimea determinată prin calcul, lungimea (uzual 10001250 mm), lăţimea (uzual 500600 mm) şi toleranţele conform standardului de produs;
f)codul de identificare conform standardului de produs;
g)modul în care se lipesc plăcile termoizolante: în aderenţă totală (cu mortar adeziv) sau în benzi continue pe contur şi puncte (cu adeziv), în funcţie de produsul ales şi indicaţiile din fişa tehnică a acestuia, şi în principal în funcţie de clasa de risc seismic (Rs) în care a fost încadrată clădirea existentă şi structura acesteia;
h)modul de dispunere şi caracteristicile elementelor de fixare mecanică (dibluri, şuruburi, etc.) adaptate fiecărui tip de strat suport şi stării actuale a acestuia stabilită pe baza unor analize de laborator şi/sau determinări (măsurători) efectuate in situ;
i)elementele privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale şi detalii, având în vedere regulamentul de intervenţie al zonei şi faptul că pentru evitarea apariţiei crăpăturilor şi desprinderilor în stratul de protecţie şi finisare este necesară scăderea tensiunilor datorate impactului temperaturii asupra suprafeţei acestuia prin alegerea culorii în funcţie de orientarea predominantă a blocului de locuinţe din punct de vedere al expunerii la soare şi al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de culori din documentaţia termosistemului;
j)etapele lucrării pentru care se va întocmi proces verbal de lucrări ascunse şi fazele determinante propuse prin proiectul tehnic.
Art. 22
Sistem termoizolant cu strat de aer ventilat (Figura 2 - schemă de principiu). Detaliile de racordare şi îmbinare sunt prezentate în reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC 007-2013 şi în reglementările tehnice specifice, aplicabile, în vigoare, privind proiectarea faţadelor cu alcătuire ventilată.
(1)Sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat constă în realizarea unor alcătuiri multistrat din produse fabricate industrial şi asamblate pe şantier cu toleranţe proprii construcţiilor metalice, la care spaţiul dintre termoizolaţie şi protecţie (placare) constituie un strat de aer ventilat natural, rezultat din sistemul constructiv; stratul de aer asigură eliminarea vaporilor de apă din anvelopă şi contribuie la reducerea temperaturii elementelor de placare şi a feţei exterioare a termoizolaţiei.
(2)Componenta de protecţie şi finisaj (placare) se fixează pe un schelet metalic ancorat mecanic de pereţi, amplasat peste termoizolaţie pentru a nu crea punţi termice şi a nu întrerupe continuitatea acesteia; placarea poate fi executată din plăci, casete sau panouri metalice (plane sau profilate monostrat sau multistrat termoizolante), stratificate HPL, elemente ceramice, plăci armate cu fibre sau panouri compozite din aluminiu (ACP sau similare).
(3)Profilele scheletului metalic (montanţi, traverse, console) şi caracteristicile ancorelor de fixare (diametru, tip, număr) sunt indicate de furnizor şi trebuie verificate de proiectant prin calcule de rezistenţă sau determinate pe baza încercărilor la condiţiile impuse de amplasament (zona seismică, expunere la vânt) şi având în vedere caracteristicile fizico - mecanice ale suportului (beton, B.C.A., corpuri ceramice), grosimea izolaţiei şi încărcările date de tipul placajului.
(4)Componenta termoizolantă se va realiza din produse hidrofobizate, ignifugate, sub formă de plăci sau saltele, suplimentate cu măsuri de limitare a propagării incendiului de la un nivel la altul pe faţadă, având clasa de reacţie la foc corelată cu înălţimea blocului de locuinţe conform prevederilor Art. 19 şi cu respectarea cerinţelor prevăzute în reglementările tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare:
a)plăcile se fixează cu prinderi mecanice (în majoritatea sistemelor) sau prin lipire cu adezivi;
b)saltelele, protejate cu folii permeabile la vaporii de apă şi impenetrabile pentru particulele anorganice desprinse din produsul termoizolant, se ancorează cu fixări mecanice care vor păstra grosimea constantă a termoizolaţiei, vor constitui măsuri antitasare a acesteia şi de protecţie la infiltraţii accidentale din precipitaţii.
(5)Planeitatea pereţilor se realizează prin reglarea profilelor scheletului metalic, dar acest lucru nu exclude rectificarea pereţilor existenţi (cu excepţia efectuării egalizării şi planeităţii tencuielilor - Art. 20).
(6)Ansamblul multistrat termoizolant cu strat de aer ventilat se realizează, după efectuarea străpungerilor, fixarea componentelor instalaţiilor, pregătirea suportului (pereţilor) şi înlocuirea tâmplăriei exterioare, în următoarea ordine tehnologică de montaj:
a)ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistentă a blocului de locuinţe;
b)fixarea termoizolaţiei din plăci sau saltele având folia de protecţie antivânt, permeabilă la vaporii de apă, spre exterior; pentru situaţiile în care din calcul reiese necesitatea prevederii unei bariere contra vaporilor, aceasta se va aplica pe peretele existent înainte de fixarea termoizolaţiei;
c)fixarea profilelor de închidere pe contur a străpungerilor;
d)montarea elementelor de placare (componenta de protecţie şi finisaj).
SECŢIUNEA 3:Sisteme propuse pentru termoizolarea acoperişurilor terasă (Fig. 3 şi 4)
Art. 23
Majoritatea blocurilor de locuinţe existente au acoperişul de tip terasă necirculabilă, cu acces ocazional pentru intervenţii cu următoarea alcătuire:
(1)structură din beton armat;
(2)termoizolaţie existentă din diverse produse: plăci de BCA, zgură sau cenuşă, etc., acoperită cu o şapă de egalizare şi protecţie care constituie suportul pentru stratul de hidroizolaţie bituminoasă.
Art. 24
Reabilitarea acoperişurilor tip terasă se concepe pentru întreaga alcătuire termo-hidroizolantă conform reglementărilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte:
(1)deoarece durata de exploatare a hidroizolaţiei este, în general, mai redusă decât a termoizolaţiei, soluţiile propuse trebuie să fie structurate astfel încât efectuarea ulterioară a intervenţiilor la hidroizolaţie să nu afecteze termoizolaţia;
(2)având în vedere spaţiul cu acces nerestricţionat al teraselor şi condiţiile climatice ale amplasamentului, varianta de aplicare a termoizolaţiei ranversate trebuie condiţionată de:
a)măsuri de protecţie antiefracţie;
b)realizarea planeităţii suportului;
c)calcularea greutăţii stratului de lestare în funcţie de caracteristicile produselor termoizolante (grosime, densitate) pentru evitarea deplasării plăcilor termoizolante sub acţiunea apei sau a vântului;
d)întocmirea instrucţiunilor pentru efectuarea verificărilor periodice privind comportarea termoizolaţiei în timp şi după fiecare fenomen meteorologic deosebit (furtună, ploaie torenţială, etc.);
(3)În vederea reducerii solicitărilor asupra construcţiilor existente, alcătuirile termohidroizolante prevăzute în cadrul reabilitărilor trebuie să cuprindă, după caz,:
a)produse cu greutăţi specifice reduse (plăci EPS, PUR, PIR sau similare în loc de produse vrac sau din plăci care necesită şapă);
b)straturi drenante din materiale sintetice în loc de pietriş sau alte agregate;
c)reducerea utilizării procedeelor "umede" (şape);
(4)pentru protejarea mediului să se înlocuiască lipirea cu bitum topit cu tehnologiile de sudare ("la cald") a membranelor cu bitum preaplicat ori a membranelor termoadezive, sau cu lipirea cu adezivi ("la rece") ori cu membrane autoadezive;
(5)pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu să se prevadă, în toate cazurile posibile, în limita rezervei de capacitate portantă a planşeului suport, ca terasele protejate cu dale sau pietriş să se refacă în sistem de terase grădină (verzi);
(6)să se înlocuiască membranele cu autoprotecţie din paiete de ardezie cu membrane autoprotejate cu granule din compuşi chimici absorbanţi de CO2.
SECŢIUNEA 4:Sisteme pentru termoizolarea acoperişurilor cu şarpantă
Art. 25
Proiectantul va concepe detaliile de execuţie pentru termoizolarea acoperişurilor în conformitate cu documentaţia tehnică a sistemului, respectând prevederile reglementărilor tehnice privind proiectarea mansardelor la clădiri de locuit, aplicabile, în vigoare precum şi reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC 007-2013.
Art. 26
Termoizolaţia amplasată în pod pe planşeul de peste ultimul nivel, cu grosimea determinată pe baza calculelor termotehnice, va fi prevăzută din spumă poliuretanică rigidă aplicată prin pulverizare in situ sau din plăci din produse organice sau anorganice rezistente la compresiune, protejate cu o şapă din mortar de ciment armată cu plasă metalică dimensionată adecvat încărcărilor.
Art. 27
La locuinţele unifamiliale se acceptă ca termoizolaţia să se execute din saltele sau produse vrac fără rezistenţă la compresiune, acoperite cu folie antipraf şi de pardoseala podului realizată din duşumea din produse de lemn (scânduri, dulapi, plăci OSB) fixată pe grinzişoare (cuşaci) din lemn.
Art. 28
Acoperişurile înclinate vor avea termoizolaţia amplasată:
(1)pe intradosul şi între căpriorii şarpantei (la interior):
a)această alcătuire împreună cu materialul termoizolant trebuie să asigure, prin straturile de aer create, ventilarea naturală a elementelor din lemn ale şarpantei;
b)straturile termoizolante vor fi dispuse astfel încât permeabilitatea acestora să crească de la interior spre exterior, pentru evitarea acumulării umidităţii în termoizolaţie;
c)termoizolaţia va fi protejată pe faţa superioară împotriva pătrunderii apei din exterior, a curenţilor de aer şi atacurilor biologice (rozătoare, insecte, etc.);
d)termoizolaţiile din produse sub formă de plăci sau saltele, fără condiţii de rezistenţă la compresiune, vor fi protejate la interior de folii cu rol de barieră contra vaporilor de apă şi cu lambriuri sau plăci de gips carton în structura indicată în detaliul de şarpantă (Figura 5);
e)produsele vrac se vor utiliza în structura de la punctul anterior (d) numai ambalate în saci din materiale permeabile la vaporii de apă dar impenetrabile pentru microparticulele anorganice desprinse;
f)în situaţia utilizării plăcilor din polistiren se vor prevedea, dacă este cazul, straturi de separare pentru a se evita contactul acestora cu produse pe bază de solvenţi sau conservanţi ai lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului.
(2)peste astereala acoperişului:
a)acest sistem impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune, cu stabilitate dimensională la temperaturile extreme la care este supusă uneori o învelitoare (sub -25°C sau peste +60°C);
b)executarea sistemelor constructive (opritoarelor) necesare pentru împiedicarea alunecării sau smulgerii ansamblului alcătuit din învelitoare şi suportul din şipci al acesteia;
c)sistemul necesită următoarele operaţiuni: desfacerea învelitorii existente, repararea asterelei, aplicarea barierei contra vaporilor, a termoizolaţiei şi a foliei antivânt, executarea caroiajului de şipci şi asamblarea învelitorii.
SECŢIUNEA 5:Sisteme pentru termoizolarea planşeelor peste spaţii neîncălzite
Art. 29
Protecţia termică a apartamentelor din blocurile de locuinţe faţă de spaţiile neîncălzite adiacente se va prevedea pe faţa exterioară a planşeului (respectiv intradosul planşeului de peste subsol, hol, etc., inclusiv grinzile şi aproximativ 50 cm zidurile sau diafragmele aferente).
Art. 30
Izolaţia termică se va proiecta în una din următoarele soluţii:
(1)produse termoizolante (plăci, saltele, etc.) ca strat de umplutură a spaţiului dintre planşeul din beton armat şi plafonul din plăci de gips-carton rezistente la umiditate fixate pe un caroiaj din profile din tablă zincată; produsele MW vrac se vor utiliza numai ambalate în saci din materiale permeabile la vaporii de apă dar impenetrabile pentru microparticulele anorganice desprinse;
(2)plăci de vată minerală (MW) caşerate pe faţa văzută şi fixate de planşeu cu dibluri;
(3)spumă poliuretanică aplicată prin pulverizare şi protejată cu vopsea;
(4)plăci termoizolante (EPS, MW, etc.) acoperite cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă sau din sârmă zincată (rabiţ).
Art. 31
Detaliile pentru termoizolarea planşeelor spre spaţiile neîncălzite se concep în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC 007-2013.
SECŢIUNEA 6:Sisteme pentru termoizolarea plăcilor de pe sol
Art. 32
La blocurile de locuinţe care nu au subsol, termoizolaţia se poate aplica în interiorul apartamentelor de la parter, în una din următoarele variante:
(1)nu se modifică cota actuală a pardoselii;
(2)se păstrează sau se asigură, cel puţin, înălţimea minimă a încăperilor conform reglementărilor în vigoare şi dacă există acceptul proprietarului, în cunoştinţă de cauză, cu implicaţiile modificării cotei actuale a pardoselii (de obicei înălţarea ei) ca urmare a aplicării termoizolaţiei, protecţiei acesteia şi a noii pardoseli peste placa din beton existentă.
Art. 33
Ridicarea cotei pardoselii nu se recomandă datorită numeroaselor dezavantaje şi necesită o analiză amănunţită, înainte de adoptarea acestei soluţii, deoarece implică:
(1)reducerea înălţimii utile a camerelor;
(2)modificarea înălţimii golurilor de uşi şi a uşilor;
(3)desfacerea pardoselii actuale şi refacerea pantelor şi racordului sifonului de pardoseală din grupurile sanitare;
(4)revizuirea sau acceptarea înălţimilor diferite ale treptelor scărilor de acces şi spre etajul 1;
(5)reducerea înălţimii parapetelor ferestrelor;
(6)uneori, în funcţie de grosimea termoizolaţiei, demontarea corpurilor de încălzire şi repoziţionarea lor mai sus, dacă înălţimea parapetelor permite; în caz contrar este necesară înlocuirea acestora sau înălţarea parapetelor cu modificarea golurilor ferestrelor.
Art. 34
În cazul adoptării acestei soluţii, produsele termoizolante aplicate sub pardoseală vor avea rezistenţă mărită la compresiune şi absorbţie de apă redusă, iar detaliile se vor concepe în conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a furnizorului sau din reglementarea tehnică "Soluţii cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente", Indicativ SC 007-2013.
Art. 35
În situaţia în care placa sau pereţii perimetrali prezintă zone umede, executarea pardoselilor se va face numai după efectuarea unei expertize de specialitate care va indica măsurile de eliminare a cauzelor infiltraţiilor şi tratamentul antiigrasie, după executarea acestor lucrări şi uscarea completă a suportului.
Art. 36
În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior, reabilitarea termică se va limita la termoizolarea soclului, prevăzută a se efectua odată cu lucrările de termoizolare a faţadelor; termoizolarea soclului va reduce efectul punţii termice de la racordarea soclului cu placa peste sol; termoizolaţia soclului va fi aplicată şi sub cota trotuarului pe o adâncime de aproximativ 50 cm.
SECŢIUNEA 7:Criterii şi niveluri de performanţă ale sistemelor preconizate pentru lucrările de reabilitare termică
Art. 37: Cerinţe aplicabile utilizării sistemelor furnizate ca ansamblu unitar
(1)Se admite utilizarea unui sistem furnizat ca ansamblu unitar sub numele sau sub marca unui operator economic dacă se respectă următoarele cerinţe:
a)sistemul este marcat şi etichetat conform specificaţiei tehnice aplicabile;
b)sistemul este furnizat însoţit de declaraţia de conformitate/declaraţia de performanţă emise de către operatorul economic, conform specificaţiei tehnice aplicabile, precum şi instrucţiunile şi informaţiile de siguranţă, redactate în limba română;
c)performanţele declarate ale sistemului corespund prevederilor din proiectul tehnic de reabilitare termică a blocului de locuinţe.
(2)Se admite utilizarea unui sistem alcătuit de către executantul lucrării de reabilitare termică din componente achiziţionate independent, dacă se respectă următoarele cerinţe:
a)pentru componentele achiziţionate:
1.sunt marcate şi etichetate conform specificaţiei tehnice aplicabile;
2.sunt însoţite de declaraţia de conformitate/declaraţia de performanţă emise de către fabricanţii acestora, conform specificaţiei tehnice aplicabile, după caz agrementul tehnic în construcţii şi avizul tehnic în valabilitate al acestuia, precum şi instrucţiunile şi informaţiile de siguranţă, redactate în limba română;
b)pentru sistem:
1.procedeul de punere în operă face obiectul unui agrement tehnic în construcţii şi avizul tehnic aferent acestuia în valabilitate, având ca titular executantul lucrării de reabilitare termică a clădirii;
2.este însoţit de declaraţia de conformitate emisă de către executantul lucrării de reabilitare termică a clădirii, conform agrementului tehnic prevăzut la lit. a);
3.performanţele sistemului determinate şi prevăzute în agrementul tehnic corespund prevederilor din proiectul de reabilitare termică a clădirii.
(3)Documentaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. a) pct. 2 şi lit. b) pct. 1 şi 2, se păstrează la cartea tehnică a construcţiei, prin grija investitorului şi a executantului lucrării de reabilitare termică.
(4)Instrucţiunile şi/sau informaţiile de siguranţă sau, după caz, agrementul tehnic trebuie să furnizeze cel puţin următoarele informaţii:
a)lista de produse, detaliile de execuţie şi rezultatele încercărilor referitoare la bariera antifoc, în cazul în care este prevăzută pentru împiedicarea propagării focului prin izolaţia termică;
b)studiu privind comportarea în timp a termosistemului propus (furnizat), sau prezentarea documentată a unor lucrări importante realizate în trecut cu sistemul ofertat;
c)buletine de încercări care să ateste calitatea termosistemului (rezistenţă la îngheţ-dezgheţ, performanţe higrotermice, etc.);
d)detalii de execuţie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi de dilataţie, socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
e)referinţe privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat şi faze determinante;
f)lista măsurilor necesare pentru asigurarea durabilităţii;
g)durabilitatea estimată (cel puţin egală cu perioada de recuperare a investiţiei) şi garanţia acordată după montaj termosistemului;
h)descriere produse auxiliare şi detalii de montaj.
Art. 38
Investitorul şi executantul lucrării de reabilitare termică a clădirii se vor asigura că proiectul tehnic este conform reglementărilor tehnice aplicabile la data ordinului de începere a lucrărilor. În caz contrar, investitorul va lua măsurile legale necesare pentru asigurarea conformităţii proiectului tehnic cu aceste reglementări tehnice.
Art. 39: Criterii şi niveluri de performanţă pentru termosistemul compact (ETICS)
(1)Caracteristicile minime ale căror performanţe trebuie prevăzute în proiectul tehnic de reabilitare termică a clădirii sunt cuprinse în SR EN 13499 şi respectiv SR EN 13500.
(2)Termosistemul compact (ETICS) cu termoizolaţie din polistiren expandat (EPS) şi/sau vată minerală (MW) va îndeplini cerinţele şi nivelurile determinate pentru sistem şi pentru produsele din alcătuirea acestuia conform metodelor de eşantionare, condiţionare şi încercare indicate în tabelul 4 din SR EN 13499 şi respectiv SR EN 13500, cu următoarele precizări:

Nr. Crt.

Cerinţe conform standardelor referitoare la

termosistem (ETICS)

Caracteristici

SR EN 13499

SR EN 13500

EPS

MW

1.

Rezistenţa termică a termosistemului

Valoare minimă conform 4.2

2.

Rezistenţa mecanică şi stabilitatea

Conform 4.3

a) Rezistenţa la aderenţă a grundului de protecţie (de bază) de placa termoizolantă;

Conform 4.3.1

b) Rezistenţa la aderenţă a adezivului la placă şi suprafaţa minimă de lipire a plăcilor pe suport;

Conform 4.3.2

c) Rezistenţa la smulgere a ETICS fixat cu mijloace mecanice.

Conform 4.3.3

3.

Reacţia la foc a termosistemului

Conform 4.4

4.

Toleranţe geometrice şi caracteristici fizico-mecanice ale produselor termoizolante.

Conform 4.5

5.

Rezistenţa la tracţiune a plasei de armare.

Conform 4.6

6.

Permeabilitatea la apă a suprafeţei sistemului (grundul de protecţie).

Conform 4.7

7.

Rezistenţa la impact:

I 2 - în zona de câmp a faţadei;

I 10 - în zona soclului şi a intrărilor.

Conform tabel 2

8.

Rezistenţa la penetrare:

PE 200 - în zona de câmp a faţadei;

PE 500 - în zona soclului şi a intrărilor.

Conform tabel 3

9.

Permeabilitatea la vaporii de apă a stratului de protecţie şi a finisajului

Conform 4.10

10.

Durabilitatea şi aderenţa stratului de finisaj

Conform 4.11

(3)Furnizorul va efectua marcarea şi etichetarea cu indicarea codului de identificare al termosistemului propus conform prevederilor din SR EN 13499 sau SR EN 13500, în funcţie de materialul termoizolant utilizat.
Art. 40: Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat
(1)Acest ansamblu este livrat de un furnizor care centralizează produsele compatibile necesare (profile de aluminiu şi oţel inox, produse termoizolante, şuruburi, nituri şi dibluri metalice, adezivi, panouri de placare şi finisaj) fabricate în secţiile proprii şi/sau de către alţi operatori economici.
(2)Furnizorul trebuie să respecte cerinţele precizate în Art. 37.
(3)Furnizorul va prezenta următoarele date susţinute de documentele aferente:
a)clasificarea privind reacţia la foc a ansamblului;
b)rezistenţa la smulgere a ancorajelor mecanice;
c)rezistenţa scheletului de susţinere a elementelor de placare la încărcările statice, seismice şi din vânt şi indicarea procedeului de calcul a ansamblului precum şi valorile principalelor caracteristici (săgeată maximă admisibilă, module de elasticitate, momente de inerţie, greutate proprie, etc.);
d)caracteristicile adezivului şi în principal aderenţa în cazul fixării placărilor cu adeziv;
e)rezistenţa la smulgere a placărilor fixate mecanic pe scheletul metalic (date referitoare la niturile sau şuruburile pentru fixare, număr, distanţe interax, diametrul găurii pentru asigurarea dilatării libere a elementului de placare), rezistenţa placajului la UV, umiditate şi îngheţ-dezgheţ;
f)dimensiuni maxime şi minime ale panourilor de placare, stabilitatea dimensională şi rezistenţă termică;
g)caracteristicile produselor termoizolante.
(4)Furnizorul va asigura şi următoarea documentaţie:
a)tehnologia de asamblare a sistemului termoizolant şi lista tuturor elementelor componente precum şi detaliile de asamblare cu indicarea toleranţelor de montaj;
b)date privind comportarea în timp a ansamblului sau prezentarea documentată a unor lucrări importante realizate în trecut cu sistemul ofertat şi durabilitatea estimată;
c)lista cu activităţi de întreţinere şi condiţii de exploatare pentru asigurarea durabilităţii sistemului pentru o perioadă cel puţin egală cu perioada de recuperare a investiţiei.
(5)Proiectantul va verifica, va adapta sistemul la condiţiile reale de amplasament şi va indica caracteristicile produselor termoizolante conform codului de identificare aferent acestora.
Art. 41: Criterii şi niveluri de performanţă pentru lucrările de reabilitare termică a acoperişurilor
(1)La acoperişurile tip terasă lucrările de reabilitare termică se execută împreună cu lucrările de refacere a izolaţiei hidrofuge. Clasele şi nivelurile caracteristicilor produselor de izolare termică utilizate sunt conform Secţiunii a 8-a - Criterii şi niveluri de performanţă ale produselor utilizate pentru lucrările de reabilitare termică, iar ale produselor hidroizolante sunt indicate în Capitolul IV - Condiţii pentru proiectarea lucrărilor de izolaţii hidrofuge.
(2)Izolaţia termică la acoperişurile cu şarpantă se execută fie păstrându-se învelitoarea existentă, funcţională, fie împreună cu lucrările de refacere a învelitorii. Caracteristicile cerute izolaţiei termice sunt indicate în Secţiunea a 8-a, în conformitate cu cerinţele cuprinse în standardele de produse din anexa nr. 3- Referinţe tehnice şi legislative.
(3)Pentru izolaţia termică a şarpantelor din lemn fabricantul trebuie să declare următoarele caracteristici cerute de standardele aferente produselor utilizate:
a)rezistenţa termică RD - trebuie declarată întotdeauna;
b)conductivitatea termică D - trebuie declarată atunci când este posibil;
c)lungimea, lăţimea, grosimea, stabilitatea dimensională;
d)clasa de reacţia la foc (mai ales în cazul în care este diferită de A1 sau A1FL);
e)absorbţia de apă şi transmisia vaporilor de apă;
f)rezistenţa la trecerea aerului.
SECŢIUNEA 8:Criterii şi niveluri de performanţă ale produselor utilizate pentru lucrările de reabilitare termică
Art. 42: Produse termoizolante pe bază de polistiren
(1)Produsele pe bază de polistiren expandat (EPS) cu specificaţie în SR EN 13163 sau polistiren extrudat (XPS) cu specificaţie în SR EN 13164, se livrează sub formă de plăci cu grosimea determinată prin calcul termotehnic.
(2)Plăcile din polistiren se utilizează la toate tipurile de izolaţii termice cu restricţiile impuse în principal de comportarea la foc, rezistenţa la tracţiune-forfecare, rezistenţa la compresiune şi rezistenţa la îngheţ-dezgheţ, pentru:
a)pereţi şi planşee la exterior în cadrul termosistemului compact;
b)pereţii subsolurilor, la exterior sau interior;
c)planşee peste subsoluri, la intrados;
d)planşee peste ultimul nivel, în pardoseala podurilor;
e)acoperişuri înclinate;
f)acoperişuri terasă în structuri termohidroizolante.
(3)Plăcile din polistiren extrudat (XPS), nu se prevăd ca suport pentru hidroizolaţia din membrane cu autoprotecţie, la acoperişurile terasă, deoarece temperaturile pozitive (>+60°) conduc la deformări ireversibile ale produselor.
(4)Suplimentar faţă de cerinţele termosistemului compact (ETICS) executantul va solicita, iar fabricantul va trebui să propună numai plăcile din polistiren EPS pentru care poate face dovada că respectă următoarele caracteristici determinate pe baza standardelor indicate în SR EN 13163:
a)rezistenţa termică (RD) şi conductivitatea termică (D);
b)caracteristicile geometrice: lungimea (L), lăţimea (W), grosimea (T), perpendicularitatea (Sb pentru lungime şi lăţime) şi planeitatea plăcilor (P) se vor încadra în clasele L2, W1, T1, Sb1 şi respectiv P3, cu toleranţele indicate în SR EN 13163;
c)stabilitatea dimensională în condiţii normale de laborator. Valoarea nu trebuie să depăşească cerinţa clasei DS (N) 2 indicată în SR EN 13163;
d)stabilitatea dimensională în condiţii specificate de temperatură şi umiditate. Modificările relative în lungime, lăţime şi grosime trebuie să se încadreze în cerinţele şi condiţiile cuprinse în SR EN 13163 aferente cel puţin nivelului DS (70, -) 2;
e)efortul de compresiune la o de formaţie de 10% trebuie să fie mai mare decât nivelul declarat: CS (10) 80, corespunzător cerinţei din SR EN 13163;
f)comportarea la foc încadrată în clasa de reacţie la foc (pentru cazul în care este diferită de clasa E);
g)rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe se consideră ca minimum nivelul TR 100 cu cerinţa indicată în SR EN 13163;
h)rezistenţa la încovoiere - valorile vor fi mai mari decât nivelul declarat: BS 125 cu cerinţa corespunzătoare cuprinsă în SR EN 13163;
i)rezistenţa la îngheţ-dezgheţ determinată conform prevederilor din SR EN 13163 pentru absorbţia apei prin difuziune şi prin imersie;
j)factorul de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă, p, se va determina şi declara conform SR EN 13163. La proiectarea ansamblului se va avea în vedere varianta de utilizare a plăcilor de polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alcătuitoare ale termosistemului.
(5)Proiectantul va indica în proiect produsul din polistiren expandat (EPS) prevăzut pentru termosistemul compact (ETICS) utilizând codul de identificare conform SR EN 13163 cu următoarele clase şi niveluri minime:
EPS - EN 13163 - T1 - L2 - W1 - Sb1 - P3 - BS 125 - CS (10) 80 - DS (N) 2 - DS (70, -) 2 - TR 100.
(6)Pentru polistirenul expandat prevăzut în zona soclului proiectantul va modifica valoarea rezistenţei la încovoiere, nivelul devenind: BS 170. Se vor introduce:
a)condiţiile de deformaţie în condiţii specificate pentru sarcina de compresiune şi temperatură: DLT (2) 5 cu cerinţa indicată în Sr EN 13163;
b)absorbţia de apă de lungă durată prin imersia totală va avea nivelul WL (T) 2 cu valoarea încadrată conform SR EN 13163;
c)absorbţia de apă prin difuziune va avea nivelul WD (V) 5 cu cerinţa conform prevederilor din SR EN 13163.
Codul de identificare pentru polistirenul prevăzut în zona de soclu-subsol va fi:
EPS - EN 13163 - T1 - L2 - W1 - Sb1 - P3 - BS 170 - CS (10) 120 - DS (N) 2 - DLT (2) 5 - WL (T) 2 - WD (V) 5
(7)Pentru plăcile de polistiren expandat (EPS) utilizate ca termoizolaţie la acoperişurile terasă, proiectantul va indica suplimentar faţă de clasele enumerate, următoarele:
a)nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune (ct) şi reducerea totală a grosimii (t) sub efortul de compresiune declarat (c) determinate cel puţin corespunzător pentru 10 ani ca timp de extrapolare conform SR EN 13163;
b)concomitent cu nivelul declarat pentru efortul de compresiune la o deformare de 10 % propus/solicitat, plăcile din polistiren expandat trebuie să satisfacă simultan cerinţele nivelului declarat (BS) pentru rezistenţa la încovoiere (B) şi rezistenţa la forfecare () cuprinse în standardul SR EN 13163 care indică şi standardele pentru determinarea acestor caracteristici;
c)în proiect se va indica tipul de produs din EPS, notând următorul cod de identificare:
EPS - EN 13163 - T2 - L2 - W2 - Sb2 - P3 - BS 170 - CS (10) 120 - DS (N) 5 - CC (2/1,5/10) 5 - CP3
d)efortul de compresiune, CS (10) 120, se va nota ca nivel minim pentru termoizolaţia din plăci de polistiren acoperite cu şapă de ciment, iar pentru termoizolaţia din plăcile de polistiren care susţin direct hidroizolaţia se va alege CS (10) 150 ca nivel minim.
(8)Pentru zonele de soclu, subsol, pereţi la parter din zona intrărilor în clădiri şi în alte zone expuse acţiunilor mecanice distructive, ca izolaţie termică a termosistemului compact se prevede utilizarea plăcilor din polistiren extrudat cu feţe striate (XPS) pentru care furnizorul trebuie să indice următoarele caracteristici determinate prin metodele de încercare cuprinse în standardul SR EN 13164:
a)rezistenţa termică declarată (RD) şi conductivitatea termică declarată (D) determinate în conformitate cu standardele şi anexele indicate în SR EN 13164;
b)caracteristicile geometrice (lungime, lăţime, perpendicularitate, planeitate şi grosime) vor avea toleranţele indicate în standardul SR EN 13164, iar grosimea (d) va fi încadrată în clasa T3;
c)comportarea la foc încadrată în clasa de reacţie la foc (dacă este superioară clasei E);
d)stabilitatea dimensională în condiţii specificate de temperatură şi umiditate DS (70,90) şi deformaţia în condiţii specificate pentru sarcina la compresiune şi temperatură cu nivelul DLT(2)5 din SR EN 13164;
e)efort de compresiune la o deformaţie de 10% (10) sau rezistenţa la compresiune (m) - determinată conform standardului cu nivelul minim CS (10\Y)300 şi cerinţa aferentă din SR EN 13164;
f)rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe - TR 200 cu cerinţa conform SR EN 13164.
g)fluajul de compresiune - CC (i1/i2/y) c indicat pentru plăcile utilizate la pereţii subsolurilor în contact cu pământul, se va determina şi declara conform cerinţelor din SR EN 13164;
h)absorbţia de apă de lungă durată prin imersie - WL(T)1,5 cu cerinţa conform prevederilor din SR EN 13164;
i)absorbţia de apă de lungă durată prin difuziune - WD(V)2 cu cerinţa indicată în standardul SR EN 13164;
j)rezistenţa la îngheţ-dezgheţ - FT (FTCDi sau FTCIi)cu cerinţa conform SR EN 13164.
(9)În proiect se va indica tipul de produs din XPS, notând codul de identificare conform SR EN 13164, ilustrat în exemplul de mai jos:
XPS - EN 13164 - T3 - DLT(2)5 -CS (10\Y) 300 -CC (2/1,5/10) 100- WL(T)1,5 - WD(V)2.
Art. 43: Produse termoizolante pe bază de vată minerală (MW)
(1)Produsele din vată minerală se livrează cu diferite dimensiuni, sub formă de:
a)plăci rigide - utilizate ca termoizolaţie pentru toate tipurile de izolaţii termice inclusiv termoizolaţia acoperişurilor terasă cu excepţia izolării pe exterior a subsolurilor şi a soclurilor;
b)plăci semirigide - utilizate la termoizolaţii sub încărcări reduse: termosistem cu strat de ventilare sau la acoperişuri cu pod (nu se pun sub hidroizolaţie la terase sau pe exterior la subsoluri);
c)saltele rulate în suluri - utilizate la termoizolaţii fără încărcări (la acoperiş între căpriori, la planşeele podurilor necirculabile sau ca umplutură între grinzişoarele pardoselii podurilor, izolare pe intrados a planşeelor de peste subsoluri);
d)vată vrac utilizată idem c), numai ambalată în saci pentru eliminarea dispersării particulelor.
(2)Suplimentar faţă de cerinţele termosistemului compact furnizorul trebuie să asigure pentru plăcile din vată minerală (MW) următoarele caracteristici determinate prin metodele de încercare indicate în SR EN 13162:
a)rezistenţa termică şi conductivitatea termică cu valori determinate în conformitate cu standardele şi anexa din SR EN 13162, pentru produse groase;
b)caracteristicile geometrice (lungime, lăţime, perpendicularitate şi planeitate) vor avea toleranţele indicate în SR EN 13162;
c)grosimea (d) încadrată în clasa T5 va avea toleranţele indicate în SR EN 13162;
d)stabilitatea dimensională DS se va determina şi va avea variaţiile maxime conform SR EN 13162;
e)comportarea la foc încadrată în clasa de reacţie la foc (dacă diferă de A1);
f)nivelul declarat pentru efortul de compresiune sau rezistenţa la compresiune corespunzător la 10% deformaţie declarată este de 10kPa - CS(10/Y)10;

g)nivelul declarat pentru rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe este de 7,5 kPa - TR 7,5;

h)nu sunt necesare cerinţe referitoare la sarcina concentrată Fp;

i)caracteristicile WL(P), WL(T) şi WD(V) privind absorbţia de apă prin imersie şi respectiv prin difuzie, nu vor depăşi valorile indicate în SR EN 13162.
(3)Proiectantul va indica în proiect produsul din plăci rigide de vată minerală (MW) prevăzut pentru termosistemul compact (plăci fixate cu un adeziv pe toată suprafaţa), conform codului de identificare din SR EN 13162, cu următoarele clase şi niveluri minime:
MW - EN 13162 - T5 - DS (T+)- CS (10/Y)10 - TR 7,5 - WD(V)

(4)Pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat proiectantul va indica produsele din vată minerală, conform codului de identificare din SR EN 13162 cu următoarele clase şi niveluri minime:
a)Saci sau saltele cusute, lipite cu adeziv pe toată suprafaţa:
MW - EN 13162 - T4 - DS (T+) - CS (10/Y) 0,5 - TR 1 - WD(V);
b)Saci sau saltele cusute, fixate mecanic:
MW - EN 13162 - T3 - DS (T+) - WD(V).
(5)Datorită existenţei stratului de aer ventilat plăcile vor fi din vată minerală hidrofobizată şi/sau vor fi protejate (caşerate) cu o folie antivânt, permeabilă la vaporii de apă.
(6)Pentru plăcile rigide de vată minerală (MW) utilizate ca termoizolaţie la acoperişurile terasă, se vor indica: grosimea încadrată în clasa T6, determinată şi cu toleranţele cuprinse în SR EN 13162, fluajul de compresiune (Xct) şi reducerea totală a grosimii (Xt) sub efortul de compresiune declarat (c) determinate conform precizărilor din SR EN 13162.
- Proiectantul va indica în proiect tipul de produs din MW, notând următorul cod de identificare:
MW - EN 13162 - T6 - DS (T+) - CS (10/Y) 50 - TR 10 - PL(5)500 - WL(P).
- Efortul de compresiune, CS (10) 50, se va nota ca nivel minim pentru termoizolaţia din plăci de vată minerală acoperite cu şapă de ciment, iar pentru termoizolaţia din plăci de vată minerală care susţin direct hidroizolaţia se va alege CS (10) 60 ca nivel minim.
(7)Dacă, în exploatare, sarcina pe şapă este mai mare de 5 kPa suplimentar faţă de nivelul declarat de compresibilitate CP2 (indicat în SR EN 13162) se va determina reducerea grosimii sub încărcare de lungă durată conform prevederilor din SR EN 13162.
(8)Izolaţia termică aplicată sub învelitoare la acoperişurile în pantă se execută din vată minerală sub formă de saltele sau plăci, sau combinaţii ale acestora (un strat saltele + un strat plăci) din gama de produse prezentate pe piaţă, cu grosimea determinată prin calcule termotehnice, pentru care proiectantul va indica codul de identificare al produsului/produselor şi măsurile obligatorii de protecţie a termoizolaţiei acoperişului:
a)la interior: strat cu rol de barieră contra vaporilor (strat continuu impermeabil) protejat cu lambriuri sau plăci gips carton;
b)la exterior, sub învelitoare: folie antivânt permeabilă la vapori şi impermeabilă la apă.
Art. 44: Produse pe bază de poliuretan (PUR sau PU)
(1)Spuma rigidă de poliuretan (PUR) aplicată prin pulverizare în situ se utilizează ca termoizolaţie peste planşeul ultimului nivel, în podurile necirculabile, ca termoizolaţie a pardoselii podurilor circulabile sau sub învelitoarea acoperişurilor mansardate, sub planşeele de peste subsolurile neîncălzite, la pereţii exteriori în sistem ventilat restricţionat la cerinţele impuse de comportarea la incendiu şi cu măsuri de protecţie împotriva atacului păsărilor, rozătoarelor sau insectelor.
(2)Plăcile din spumă rigidă de poliuretan (PUR), de preferat caşerate, se utilizează la termoizolarea acoperişurilor terasă, ca suport al hidroizolaţiei în structuri de termohidroizolaţii.
(3)Proiectantul va indica codul de identificare al plăcilor PUR atribuit de producător pentru domeniul preconizat în conformitate cu codul de notare din SR EN 13165:
PUR - EN 13165 - T3 - DS(70, -)4 - CS(10/Y)140 - DLT(2)5 - CC (2/2/10) 5 - FW2
cu următoarele semnificaţii:
a)T3: clasa de toleranţe pentru grosime conform tabel 2 din SR EN 13165;
b)DS(70, -)4: stabilitate dimensională în condiţii specificate de temperatură şi umiditate cu nivelul ales din SR EN 13165 în funcţie de domeniul de aplicare;
c)DLT(2)5: deformaţia în condiţii specificate pentru sarcina de compresiune şi temperatură în SR EN 13165;
d)CC (2/2/10) 5: nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune (ct) şi reducerea totală a grosimii (t) sub efortul de compresiune declarat (c) determinate cel puţin corespunzător pentru 10 ani ca timp de extrapolare conform SR EN 13165;
e)FW2: nivelul pentru abaterea de la planeitate după udare pe o singură faţă conform standardului SR EN 13165.
Art. 45: Produse pe bază de sticlă celulară (CG)
(1)Plăcile din sticlă celulară (CG) se utilizează în sistemele termohidroizolante ale acoperişurilor terasă sau faţade, inclusiv la pereţii subsolurilor.
(2)Proiectantul va indica codul de identificare al produsului propus ca material termoizolant având caracteristicile determinate prin standardele de încercare indicate în SR EN 13167:
CG - EN 13167 - PL (P) 1 - CS (Y) 700 - BS400 - WS - WL (P) cu următoarele semnificaţii:
a)PL (P) 1: nivelul minim al deformaţiei sub sarcina concentrată cu cerinţa conform SR EN 13167 adaptată domeniului de utilizare;
b)CS (Y) 700: nivelul minim pentru rezistenţa la compresiune din SR EN 13167;
c)BS 400: nivelul pentru rezistenţa la compresiune din SR EN 13167;
d)WS: nivelul declarat pentru absorbţia de apă de scurtă durată şi WL (P): nivelul declarat pentru absorbţia de apă de lungă durată care nu trebuie să depăşească valorile indicate în SR EN 13167.
Art. 46: Produse pe bază de plută expandată (ICB) cu specificaţie în SR EN 13170
(1)Plăcile din plută expandată (ICB) se utilizează la realizarea termoizolaţiei acoperişurilor terasă sau a izolaţiei pardoselilor.
(2)În proiect se va preciza codul pentru identificarea produsului propus ca strat termoizolant în conformitate cu codul de notare din SR EN 13170 cu următoarele caracteristici:
ICB - EN 13170 - L1 - W1 - T2 - CS (10) 110 - TR 60 - CP3
a)L1: clasa pentru toleranţele lungimii;
b)W1: clasa pentru toleranţele lăţimii;
c)T2: clasa pentru toleranţele grosimii;
d)CS(10)110: nivelul efortului de compresiune pentru o deformaţie de 10%;
e)TR 60: nivelul pentru rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe;
f)CP3: compresibilitatea cu valorile conform prevederilor din SR EN 13170
Art. 47: Adezivi şi mortare adezive
(1)Pentru lipirea plăcilor termoizolante pe suport se utilizează adezivi specifici pentru polistiren sau mortare adezive pentru polistiren sau vată minerală, indicate de furnizorul termosistemului compact (ETICS) şi livrate predozate sau gata preparate.
(2)Rezistenţa la aderenţă a acestor produse va fi determinată şi va avea valorile în conformitate cu prevederile din SR EN 13499 sau SR EN 13500.
(3)Pentru realizarea protecţiei termoizolaţiei se utilizează un strat de grund de bază (din mortar adeziv predozat), armat cu plasă (ţesătură de fire de sticlă sau metalică) pentru a împiedica fisurarea; grundul de bază trebuie să fie elastic, rezistent la şocuri, permeabil la vaporii de apă, cu grad ridicat de impermeabilitate la apă şi cu absorbţia de apă la suprafaţă redusă.
Art. 48: Dibluri
Diblurile pentru fixarea mecanică a plăcilor termoizolante vor respecta cerinţele ETAG 014 şi ETAG 020 - (Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la fixarea sistemelor compozite de izolare termică exterioare şi pentru aplicaţii nestructurale).
Tipul diblurilor se va alege în funcţie de alcătuirea constructivă a stratului suport conform tabelului de mai jos:

Grosimea izolaţiei

Tipul diblului

Strat suport

Lungimea minimă de ancorare mm

< 10 cm

1a, 1b, 2a

Beton

Cărămidă plină

Cărămidă cu goluri

Conform raportului tehnic al fabricantului

> 10 cm

1b, 2a

toate grosimile

2 a

BCA

Legendă:
- diblu expandat prin batere:
1a - cui de polimeri
1b - cui de metal
- diblu expandat prin înşurubare:
2a - şurub metalic cu diblu
Numărul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolaţiei în câmp curent este de 6 buc./m2 până la înălţimea de 50 m. Peste această înălţime numărul de dibluri se va determina pe bază de calcule, asimilând aceste zone cu zonele expuse de la colţurile clădirilor.
Pentru zonele de margine (colţ) numărul de dibluri se va calcula pentru forţa de smulgere >= 0,8 kN/diblu, iar numărul acestora va fi în funcţie de valoarea vitezei vântului, expunerea terenului şi înălţimea clădiri conform tabelului următor:

Număr dibluri/m2

Legendă:

I - Teren deschis, obiect izolat, puterea vântului nu este redusă de clădiri înconjurătoare

II - Puterea vântului este uşor redusă de obiectele din jur (clădiri risipite şi H < 10 m)

III - Puterea vântului este puternic redusă de obiectele dimprejur (aglomerări urbane)

Valori ale vitezei vântului

Expunere, teren sau Zonă

Înălţimea clădirii

<= 10 m

1025 m

2550 m

< 85 km/h

I, II, III

6

6

6

I

8

8

10

85 - 115 km/h

II

6

6

8

III

6

6

8

> 115-135 km/h

I

10

12

12

II

8

10

10

III

6

8

10

(5)Lungimea tijei diblului se calculează prin însumarea grosimii straturilor străbătute (termoizolaţie, adeziv, tencuială şi parţial perete din zidărie BCA, cărămidă sau beton); Adâncimea găurii de ancorare (L) va fi >= 45 mm la care se adaugă grosimea tencuielii. Lungimea totală a tijei este indicată orientativ în tabelul de mai jos:

Grosimea maximă a termoizolaţiei

Adâncimea găurii de ancorare (L)+ grosimea tencuielii cuprinse între 0,5 şi 2,5 cm

Lungimea tijei diblului

Suport beton

Suport BCA

Beton

BCA

mm

70

60

50 mm

70 mm

120

90

80

140

110

100

160

130

120

180

150

140

200

(6)Termoizolaţia cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare şi lipire. Diblurile (>= 6 buc./m2) se fixează pe pereţi la nivelul tencuielii existente, eliminându-se astfel diblurile cu tija lungă care străpung termoizolaţia şi creează punţi termice. Adezivul se aplică conform instrucţiunilor de montaj ale sistemului sau ale proiectului (de exemplu: pe capul profilat al diblului şi pe conturul plăcii termoizolante care urmează a fi aplicată), după care se execută punerea la poziţie a plăcii şi se reiau operaţiunile.
(7)În cazul utilizării procedeului de fixare a plăcilor EPS şi a plasei de armare cu o reţea din fire, şuruburile cu tija inoxidabilă se vor fixa numai în elementele structurale din beton, iar în calculul lungimii şuruburilor se va adăuga şi grosimea placării din BCA sau corpuri ceramice a structurii.
Art. 49: Profile
Termosistemul compact (ETICS) include următoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreună cu celelalte componente ale ansamblului:
(1)profil de soclu - profilul în formă de Z se fixează cu dibluri metalice ancorate în componenta rezistentă (pereţi). Cota de fixare şi lungimea profilelor, tipul şi numărul diblurilor se indică în detaliile de execuţie cuprinse în proiect;
(2)profil de colţ - profil cornier cu sau fără plasă din fire de sticlă se montează înglobat în tencuiala armată de protecţie a termoizolaţiei împreună cu armătura din plasă de fire de sticlă pentru protecţia muchiilor verticale şi asigurarea rectiliniarităţii acestora;
(3)profil cu picurător - se fixează asemănător profilului de colţ, asigură protecţia muchiilor orizontale (glaf deasupra ferestrelor, placă balcoane, etc.) şi evită prelingerea apei pe intradosul elementelor de faţadă (glafuri, copertine, etc.).
Art. 50: Plasă pentru armare (ţesătură din fire de sticlă sau metalică)
(1)caracteristicile rezistenţei la tracţiune a plasei pentru armare vor fi conform SR EN 13499 şi SR EN 13500;
(2)Dacă armarea stratului de protecţie a termoizolaţiei se realizează cu plasă de fire de sticlă aceasta trebuie să prezinte rezistenţă la substanţe alcaline şi următoarele caracteristici, suplimentar faţă de cerinţele termosistemului în ansamblu:
a.tipul de ţesere să prevină deformarea şi deplasarea firelor şi ochiurilor plasei;
b.dimensiunea de livrare: lăţime >100 cm;
c.dimensiunea golurilor ochiurilor: minimum 3x3 mm (maximum condiţionat de greutatea şi rezistenţa la tracţiune a plasei şi de rezistenţa la impact şi la penetrare a termosistemului);
d.greutatea > 140 g/m2.
Art. 51: Material de finisare specific sistemului
(1)Stratul final cu rol de protecţie şi finisaj a termosistemului compact (ETICS) este precizat de proiectant, la cererea investitorului, pe baza variantelor de sistem prezentate de producător.
(2)Acest strat poate fi alcătuit din amorsă, tencuieli decorative, vopsitorii sau diferite tipuri de placaje, componente ale ansamblului, care se vor utiliza conform indicaţiilor din fişele tehnice privind modul de aplicare; la proiectare se vor avea în vedere precizările din reglementarea tehnică "Ghid privind produse de finisare peliculogene utilizate în construcţii" indicativ GE 056-2013.
(3)Produsele pot fi de natură minerală sau organică, specifice sistemului.
(4)Tencuiala decorativă poate fi din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice şi este livrată predozată în saci sau gata preparată sub formă de pastă.
(5)Straturile de finisare vor avea caracteristicile privind durabilitatea şi aderenţa produselor pe stratul de protecţie armat, grund de bază, (grad de băşicare, grad de fisurare, grad de exfoliere) conform SR EN 13499 şi SR EN 13500.
(6)Proiectantul va avea în vedere, pentru reducerea tensiunilor în stratul de finisaj, alegerea unor culori pentru tencuieli sau vopsele cu un coeficientul de reflexie a luminii peste valorile minime recomandate (de exemplu: > 25% pentru tencuielile acrilice). Proiectantul va preciza în caietul de sarcini caracteristica stratului de finisaj referitoare la coeficientul de reflexie a luminii pe baza valorilor indicate de producător pentru fiecare culoare.
(7)Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un conţinut suplimentar de substanţe care împiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor.
Art. 52: Criterii de evaluare pentru procedurile de realizare a lucrărilor de izolaţii termice
(1)Procedurile de realizare constituie un ansamblu de operaţiuni efectuate într-o succesiune logică de etape constructive, care utilizează resurse materiale, manoperă şi utilaje pentru executarea unei lucrări cu următoarele obiective declarate:
a)costuri/m2 scăzute;
b)timp redus de executare;
c)durabilitate îndelungată;
d)garanţie extinsă.
(2)Clasele şi nivelurile indicate pentru ansamblu şi pentru produsele din componenţa acestora sunt minime.
(3)Calculele economice pentru diferenţierea sistemelor propuse vor include ansamblul costurilor raportat la durata de viaţă a sistemelor: cost de investiţie, cost de întreţinere (exploatare) şi cost de dezafectare.
(4)Costurile scăzute sunt rezultatul fie a utilizării unor materiale sau a unei manopere mai ieftine cu repercusiuni negative asupra durabilităţii şi calităţii lucrării, fie a reducerii timpului de executare prin adoptarea unei tehnologii superioare care utilizează produse cu timp mic de uscare şi întărire (adezivi) sau prin utilizarea montajelor uscate cu grad de toleranţă mic şi grad de finisare şi precizie ridicat.
(5)Pentru compararea duratelor de execuţie furnizorul trebuie să indice timpii tehnologici, pe faze de execuţie, necesari întocmirii graficului de organizare a lucrărilor.
(6)Se recomandă ca furnizorul odată cu indicarea componentelor să prezinte şi date privind comportarea în exploatare a termosistemului propus.
(8)Durabilitatea termosistemului trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu durata de recuperare a investiţiei.
Art. 53
Condiţii pentru asigurarea posibilităţii urmăririi în exploatare a elementelor structurale:
(1)Aplicarea stratului termoizolant pe o singură parte a componentei rezistente, de regulă pe exteriorul pereţilor;
(2)În cazul aplicării termoizolaţiei pe ambele feţe ale elementelor structurale (pereţilor) sau pe faţa interioară a pereţilor despărţitori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel puţin unul din ansamblurile termoizolante va fi de tip termosistem compact, lipit pe toată suprafaţa (în aderenţă totală) de perete pentru a conlucra cu acesta. Această prevedere se aplică şi pentru plafoanele apartamentelor de sub terasă şi ale subsolurilor, pentru care trebuie să se asigure posibilitatea demontării protecţiei cel puţin în zonele în care se urmăreşte comportarea structurii de rezistenţă (zone de efort maxim).