§ 11. - Decizia 91/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. c) şi ale art. 62 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
M.Of. 863
În vigoare Versiune de la: 28 August 2024
7. Dispoziţia constituţională a art. 41 alin. (2) teza întâi instituie pentru angajator obligaţia de a le asigura salariaţilor cele mai bune condiţii de muncă, în scopul apărării vieţii, a integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă. Pentru apărarea acestor drepturi au fost adoptate Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, care prevede la art. 6 obligaţia corelativă a angajatorului "de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă", şi Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, care stabileşte o serie de obligaţii pentru angajator de a supraveghea şi de a asigura securitatea salariaţilor în muncă. Între altele, acest din urmă act normativ stabileşte că supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medicii specialişti de medicina muncii. Art. 4 alin. (1) defineşte aptitudinea în muncă drept capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical, iar art. 9 alin. (1) şi art. 10 stabilesc că în condiţiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiţionată de respectarea acestora, iar în fişa de aptitudine, anexa nr. 5, avizul medicului va fi "apt condiţionat".